Ziare.com

Noul Cod Civil intra in vigoare la 1 octombrie - Afla ce se schimba

   

Noul Cod Civil intra in vigoare la 1 octombrie - Afla ce se schimba
Noul Cod Civil intra in vigoare sambata, 1 octombrie, urmand sa isi produca efectele imediat, insa procesele in instanta pe baza noii reglementari vor incepe probabil peste cateva luni.

Odata cu Legea 287 din 17 iulie 2009 privind Codul Civil, la 1 octombrie intra in vigoare si Legea pentru punerea in aplicare a acestuia, care prevede o serie de masuri tranzitorii.

Legea civila nu are putere retroactiva.

Noul Cod Civil inlocuieste vechiul cod din 1865, adoptat pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, si aduce cateva elemente de noutate absoluta: protectia drepturilor personal-nepatrimoniale prin mijloace juridice specifice (de exemplu, consacrarea, ca mijloc specific de aparare, a dreptului la replica si la rectificarea informatiilor gresite aparute in presa audiovizuala); prevederi privind logodna, locuinta familiei, alegerea regimului matrimonial si divortul pe cale administrativa; reglementarea generala a termenelor de decadere.

I. Logodna este o institutie noua aparuta in dreptul roman si reprezinta promisiunea reciproca de a incheia casatoria

Conditiile de fond pentru a incheia o logodna sunt aceleasi ca pentru incheierea casatoriei: consimtamantul liber si personal al logodnicilor; varsta minima 18 ani sau, pentru motive temeinice, 16 ani, cu incuviintarea parintilor sau tutorelui; persoanele care se logodesc sa fie de sex diferit (logodna se poate incheia doar intre barbat si femeie); este interzisa logodna intre rudele in linie dreapta (intre parinti si copii sau intre bunici si nepoti), precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv; incheierea logodnei nu este supusa niciunei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba (inscrisuri, martori etc.); incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea in prealabil a logodnei.

Partea care rupe logodna in mod abuziv sau care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna poate fi obligata la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei.

II. Raspunderea pentru prejudiciul cauzat de animale sau de lucruri

Proprietarul unui animal sau cel care se serveste de el raspunde de prejudiciul cauzat de animal, chiar daca acesta a scapat de sub paza sa.

Proprietarul unui edificiu sau al unei constructii de orice fel este obligat sa repare prejudiciul cauzat prin ruina lor ori prin desprinderea unor parti din ele, daca aceasta este urmarea lipsei de intretinere sau a unui viciu de constructie. Cel care ocupa un imobil, chiar fara niciun titlu, raspunde pentru prejudiciul cauzat prin caderea sau aruncarea din imobil a unui lucru.

III. Consiliul de familie

Este un organ consultativ (fara personalitate juridica) constituit de instanta de tutela, cu rolul de a supraveghea modul in care tutorele isi exercita drepturile si isi indeplineste indatoririle cu privire la persoana si bunurile minorului. Pana la infiintarea instantelor de tutela, atributiile acestora sunt exercitate de judecatorii.

Din consiliul de familie pot face parte rudele, finii, iar in lipsa rudelor pot fi numite si alte persoane care au avut legaturi de prietenie cu parintii minorului sau care manifesta interes pentru situatia acestuia.

Consiliul de familie se instituie atunci cand ambii parinti ai minorului sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat pedeapsa penala a interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie judecatoreasca, disparuti ori declarati judecatoreste morti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei, instanta hotaraste ca este in interesul minorului instituirea unei tutele.

IV. Conventia matrimoniala

In limbajul obisnuit se foloseste sintagma 'contract prenuptial' (care insa nu se suprapune identic reglementarii conventiei matrimoniale).

Noul Cod Civil prevede trei tipuri de regimuri matrimoniale: regimul comunitatii legale, regimul separatiei de bunuri, regimul comunitatii conventionale.

Conventia matrimoniala se incheie prin inscris autentificat de notarul public. Se poate incheia inainte de casatorie (si atunci va produce efecte numai de la data incheierii casatoriei) sau in timpul casatoriei (si atunci va produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei).

V. Noul Cod Civil introduce noi proceduri de divort

Pe cale administrativa poate fi solutionat divortul prin acord, indiferent de durata casatoriei, daca sunt intrunite urmatoarele conditii: sotii isi exprima liber si neviciat consimtamantul, in fata ofiterului de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor, nu au copii minori nascuti din casatorie, din afara casatoriei sau adoptati.

Cererea de divort se depune de soti impreuna iar dupa un termen de gandire de 30 de zile de la inregistrarea cererii, sotii se prezinta personal si, daca ambii staruie sa divorteze, ofiterul de stare civila elibereaza certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

Prin procedura notariala pot fi solutionate: divortul prin acord al sotilor care nu au copii minori, daca sotii convin asupra tuturor aspectelor - numele de familie pe care sa il poarte dupa divort, exercitarea autoritatii parintesti de ambii parinti, stabilirea locuintei copiilor dupa divort, modalitatea de pastrare a legaturilor personale dintre parintele separat si fiecare dintre copii, stabilirea contributiei parintilor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Competent este notarul de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor. Si in acest caz niciunul dintre soti nu trebuie sa fie pus sub interdictie iar consimtamantul trebuie sa fie liber si neviciat. Dupa un termen de gandire de 30 de zile, sotii se prezinta personal si, daca staruie sa divorteze, notarul public elibereaza certificatul de divort fara vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

In instantele de judecata pot fi solutionate cererile de divort pentru oricare dintre motivele aratate, daca sotii se adreseaza direct instantei sau daca divortul administrativ sau notarial a fost respins. Competenta este instanta de tutela iar pana la infiintarea sa, competenta apartine judecatoriei.

Sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu prin desfacerea casatoriei, poate cere sotului vinovat sa il despagubeasca. Instanta de tutela solutioneaza cererea prin hotararea de divort. Despagubirile pot fi cerute distinct de dreptul la prestatia compensatorie.

Prestatia compensatorie: in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani iar divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat, sotul reclamant poate beneficia de o prestatie care sa compenseze, atat cat este posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita.

Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de intretinere. Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat odata cu desfacerea casatoriei.

Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului (beneficiul adus de folosirea unui bun) asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.

VI. Exercitarea autoritatii parintesti dupa divort

In limbaj comun se foloseste sintagma 'custodia copiilor', termen imprumutat din alte sisteme de drept, care nu se suprapune identic exercitarii autoritatii parintesti dupa divort.

O noutate din noul Cod Civil este exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti.

Regula este aceea ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti (in limbaj obisnuit 'custodie comuna').

Exista si situatii in care instanta de judecata hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de unul dintre parinti (parinte custodian). In aceasta situatie, celalalt parinte (parinte necustodian) pastreaza dreptul de a veghea asupra modului in care copilul este crescut si educat, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.

In mod cu totul si cu totul exceptional, instanta de tutela poate hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita drepturile si indatoririle care le revin parintilor cu privire la persoana copilului. In acest caz, instanta stabileste daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de parinti in comun sau de unul dintre ei.

Parintii se pot intelege asupra locuintei copilului dupa divort, in caz contrar, instanta de tutela stabilind, odata cu pronuntarea divortului, ca locuinta copilului minor sa fie la parintele cu care locuieste in mod statornic (parinte rezident). Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii stabileste locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

Noul Cod Civil: Ce se intampla in caz de logodna, divort sau custodia copiilor

Parintii se pot intelege cu privire la contributia lor la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor, intelegere de care poate lua act notarul in cazul divortului notarial sau instanta de tutela, prin hotararea de divort.

In caz de neintelegere, instanta de tutela stabileste contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

Intretinerea datorata de parinte se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii. Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu poate depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat.

VII. Noul Cod civil impune respectarea vietii private si stabileste limite, astfel incat jurnalistii vor trebui sa fie atenti atunci cand vor scrie despre viata privata a unei persoane

Interceptarea fara drept a unei convorbiri private, comisa prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea in cunostinta de cauza a unei asemenea interceptari, precum si tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, constituie atingeri ale vietii private.

Articolul 70 din noul Cod Civil reglementeaza dreptul la libera exprimare: "(1) Orice persoana are dreptul la libera exprimare; (2) Exercitarea acestui drept nu poate fi restransa decat in cazurile si limitele prevazute la art. 75".

Articolul 75 prevede: "(1) Nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte; (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune".

Potrivit articolului 71, "(1) orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private" iar alineatul (2) prevede ca nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau fara respectarea limitelor prevazute la articolul 75. Alineatul (3) al articolului 71 stipuleaza ca este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.

Articolul 72 privind dreptul la demnitate prevede ca orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale, fiind interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75.

Dreptul la propria imagine este reglementat de articolul 73, care arata: "(1) Orice persoana are dreptul la propria imagine; (2) In exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 raman aplicabile".

VIII. Orice persoana disparuta poate fi declarata moarta dupa doi ani

Noul Cod Civil prevede ca, in cazul in care o persoana este disparuta si exista indicii ca a incetat din viata, aceasta poate fi declarata moarta prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate, daca au trecut cel putin doi ani de la data primirii ultimelor informatii despre ea.

In cazul in care este sigur ca decesul s-a produs, desi cadavrul nu poate fi gasit sau identificat, moartea poate fi declarata prin hotarare judecatoreasca, fara a se astepta implinirea vreunui termen de la disparitie.


Vineri, 30 Septembrie 2011, ora 14:36
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 12418 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
 
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard|Calitate|Numar Voturi|Recente

Bravo!

Noul Cod Civil este exceptional, iar tolerantii si ateii care se plang de "discriminarea" lgbt sa taca din gura.