Forumul Judecatorilor cere Guvernului sa nu adopte OUG de amnistiere si gratiere: O comparatie cu Venezuela si Pakistanul

Asociatia "Forumul Judecatorilor din Romania" (FJR) solicita Guvernului sa renunte la orice intentie de adoptare netransparenta a vreunui proiect care sa afecteze capacitatea institutionala de lupta impotriva infractionalitatii, inclusiv pentru recuperarea prejudiciilor, si care sa puna in pericol valori sociale fundamentale intr-un stat de drept.

Reactia FJR vine ca urmare a semnalelor vehiculate in spatiul public privind iminenta adoptare a unor OUG pentru amnistierea/gratierea unor pedepse si, respectiv, pentru modificarea si completarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

Judecatorii atrag atentia asupra faptului ca initiativele legislative care au fost adoptate de Parlamentul Romaniei privind modificarea si completarea Codului Penal si Codului de Procedura Penala nu au parcurs intregul proces democratic de verificare a conformitatii lor cu Legea fundamentala si valorile sociale protejate prin normele a caror modificare este urmarita.

"Forma legislativa adoptata a fost vehement contestata de societatea civila, este vizata de obiectii de neconstitutionalitate, face obiectul unei solicitari a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei de emitere a unui aviz din partea Comisiei de la Venetia, s-a aflat in studiu la organisme internationale, precum Comisia Europeana sau GRECO, evolutia situatiei interne fiind in prezent sub stricta monitorizare, astfel ca adoptarea unei ordonante de urgenta prin care sa fie frant acest parcurs firesc intr-un stat de drept nu poate fi considerata necesara pentru a raspunde unei nevoi sociale de stricta urgenta, ci ar reprezenta exact contrariul", arata FJR.

"Nu exista transparenta!"

Judecatorii atrag atentia ca, in ceea ce priveste speculatiile privind iminenta adoptare a unei ordonante de urgenta a Guvernului pentru amnistierea sau gratierea unor pedepse, nici nu exista un proiect care sa fi fost pus in dezbatere publica, conform Legii transparentei decizionale nr.52/2003.

"Astfel de masuri de politica penala nespecifice actului de legiferare delegata a Guvernului ar trebui insotite de o nota de fundamentare, care sa aiba la baza studii serioase, de criminologie, de impact social si procedural, cu implicarea tuturor expertilor tehnici relevanti, cu precadere cei internationali", precizeaza FJR.

Judecatorii readuc in atentie o serie de "principii esentiale" pentru o democratie, care sunt stipulate in Constitutie. Posibilitatea Executivului de a guverna prin ordonante de urgenta trebuie sa fie justificata de existenta unor situatii exceptionale, care impun adoptarea unor reglementari urgente, art. 61 alin. (1) din Constitutia Romaniei dispunand expres ca Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a tarii.

Folosirea frecventa a ordonantelor, criticata

Totodata, Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept a retinut in Avizul adoptat la cea de-a 93-a Sesiune Plenara (Venetia, 14-15 decembrie 2012) faptul ca "folosirea atat de frecventa a ordonantelor de urgenta este un motiv de ingrijorare", iar "utilizarea aproape constant a ordonantelor de urgenta ale Guvernului nu reprezinta cea mai adecvata metoda" pentru adoptarea fara intarziere a unor reglementari.

"Daca ordonantele de urgenta forteaza intrarea in vigoare, prin eludarea parcursului constitutional al unei legi adoptate de Parlamentul Romaniei, mai ales in conditiile in care face obiectul unor sesizari ale Curtii Constitutionale pentru vicii aparente de neconstitutionalitate, s-ar putea contura un abuz al Guvernului in legiferare", explica FJR.

Judecatorii arata ca se poate vorbi de contracararea unei masuri de politica legislativa, in contextul respingerii de Parlament, in luna noiembrie 2014, a legii de amnistie, care a dat un semnal pozitiv, "deoarece a demonstrat opozitia fata de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnati pentru infractiuni de coruptie, fapt retinut de Comisia Europeana in Raportul de tara MCV din anul 2015".

Riscurile asociate gratierii colective

FJR a facut si o analiza a riscurilor gratierii colective. In rapoartele de specialitate internationale s-a concluzionat ca gratierea colectiva este problematica din punctul de vedere al principiilor sustenabilitatii, al respectarii statului de drept si al separarii puterilor in stat.

"O astfel de masura poate avea ca efect scaderea increderii in Justitie si accentuarea sentimentului de insecuritate sociala, fara a conduce in realitate la eradicarea suprapopularii penitenciarelor, efectul putand fi doar de scurta durata", arata FJR.

Gratierea colectiva reprezinta, de principiu, un instrument de reconciliere, conceput pentru a incheia diverse conflicte sociale sau pentru a aduce pacea in state in care astfel de conflicte severe sunt latente, situatie in care Romania nu se afla, precizeaza judecatorii.

"Una dintre explicatiile suprapopularii penitenciarelor este si cresterea eficacitatii structurilor statale in lupta impotriva infractionalitatii, fiind obiectivul oricarui stat democratic de a asigura functionalitatea sistemului de justitie penala, motiv pentru care o masura de gratiere transmite ideea ca rezultatele pozitive sunt neutralizate ca urmare a incapacitatii statului de a lua masurile punitiv-educative", au conchis magistratii.

Coruptia si amnistia

FJR arata ca, in privinta infractiunilor de coruptie, in multe state cu standarde democratice poate mai reduse decat cele adoptate de Romania, procedeele de amnistie sau gratiere colectiva au fost respinse de tribunalele constitutionale sau instantele supreme.

Spre exemplu, Sectia Constitutionala a Tribunalului Suprem din Venezuela, prin Decizia din 11 aprilie 2016, pronuntata in dosarul nr. 16-0343, a apreciat ca, intr-un stat democratic, astfel de instrumente trebuie sa respecte principiul legalitatii si drepturile omului, evitand arbitrariul, fiind necesar sa prevaleze lupta impotriva coruptiei ca un mijloc de respect pentru etica in functii publice, respectiv pentru respectarea fundamentelor unui stat democratic si social.

"Venezuela este un stat cu numeroase probleme de supraincarcare carcerala", explica FJR.

De asemenea, Curtea Suprema din Pakistan, prin Decizia din 16 decembrie 2009, s-a pronuntat impotriva amnistierii unor infractiuni de coruptie.

Totodata, Curtea Constitutionala din Republica Africa de Sud a statuat ca, prin coruptie, se submineaza "angajamentul constitutional al demnitatii umane, realizarea egalitatii si promovarea drepturilor si libertatilor omului" si aceasta "are efecte daunatoare asupra fundamentelor democratiei noastre constitutionale si cu privire la exercitarea deplina a drepturilor fundamentale si a libertatilor."

Lumea a protestat fata de OUG 13

Raportul Comisiei Europene catre Parlamentul European si Consiliu privind progresele inregistrate in Romania in cadrul Mecanismului de cooperare si de verificare din 15 noiembrie 2017 a retinut ca "progresele si rezultatele bune pe care institutiile judiciare au continuat sa le inregistreze in lupta impotriva coruptiei au fost in mare parte puse sub semnul intrebarii de evenimente precum adoptarea in ianuarie 2017 de catre Guvernul anterior a unei ordonante de urgenta a Guvernului vizand dezincriminarea anumitor infractiuni de coruptie, cum ar fi abuzul in serviciu, si a unei propuneri de act normativ vizand gratierea."

"Aceste masuri au fost contestate prin proteste pe scara larga in intreaga tara. Desi ordonanta de urgenta a fost abrogata de Guvern si, de asemenea, de Parlament, in urma acestor evenimente au ramas indoieli in spatiul public", sustine FJR.

Codurile penale si conventiile internationale

FJR mai precizeaza ca modificarile cerute de legi de o importanta capitala, cum sunt si Codul Penal, respectiv Codul de Procedura Penala, trebuie adoptate dupa intocmirea de studii serioase, de criminologie, de impact social si procedural, cu implicarea tuturor expertilor tehnici relevanti, cu precadere cei internationali.

Politica penala a statului presupune, prin esenta sa, o cumpanire atenta cu privire la necesitatea de a proteja in mod efectiv valorile sociale vizate de fapta antisociala savarsita de functionarii publici, respectiv protejarea integritatii patrimoniului public.

"O schimbare radicala a opticii legiuitorului asupra raspunderii penale a functionarilor publici ar trebui sa fie rezultatul unei dezbateri serioase in mediul juridic si in societate, pentru a evita orice posibile consecinte negative, cum ar fi vulnerabilizarea relatiilor sociale care trebuie sa se intemeieze pe increderea in activitatea functionarilor publici, pentru a asigura respectarea dispozitiilor conventiilor internationale asumate de Statul roman - cum este Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003", explica FJR.

Ce spune Constitutia

Masurile de politica penala ar trebui promovate in respectul valorilor, exigentelor si principiilor consacrate prin Constitutie si asumate in mod expres si neechivoc de catre Parlament.

De aceea, Curtea Constitutionala a precizat in deciziile sale faptul ca "incriminarea/dezincriminarea unor fapte ori reconfigurarea elementelor constitutive ale unei infractiuni tin de marja de apreciere a legiuitorului, marja care nu este absoluta, ea fiind limitata de principiile, valorile si exigentele constitutionale", conchide FJR.

• Romaniei i-a suierat glontul pe la ureche. De ce a esuat pe moment ordonanta amnistiei
• Dragnea spune ca nu va fi data marti ordonanta de urgenta pentru amnistie si gratiere
• Un fost ministru din Guvernul Ponta ii cere lui Dancila sa nu dea ordonanta pe amnistie si gratiere: Trag un semnal de alarma!

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...