Ziare.com

Forumul Judecatorilor a analizat noua definitie a abuzului in serviciu: Va consolida retelele de crima organizata si pune in pericol democratia

de Bogdana Boga
Miercuri, 04 Iulie 2018, ora 07:47

   

Forumul Judecatorilor a analizat noua definitie a abuzului in serviciu: Va consolida retelele de crima organizata si pune in pericol democratia
Forumul Judecatorilor din Romania, cea mai reprezentativa asociatie a magistratilor din Romania, trage un semnal de alarma referitor la modul incredibil in care majoritatea parlamentara a ales sa faca modificarile la o lege fundamentala pentru Romania: Codul Penal.

FRJ arata intr-un comunicat remis marti noapte Ziare.com ca, "in ciuda nenumaratelor apeluri ale magistratilor romani si ale organizatiilor europene si internationale, adresate sub toate formele posibile, in sute de demersuri in ultima perioada, Parlamentul Romaniei isi continua imperturbabil sprintul final, consternand statele partenere si, in fapt, intreaga lume civilizata".

"Modalitatea de reglementare, care aminteste de celebrul ritm din perioada comunista "Hei, rup! Hei, rup! Cad stanci de fier in lupta dusa de brigadier", exclude ab initio orice forma de dialog (simulat precum intr-o piesa de teatru absurd) cu orice actori relevanti, in fapt imposibil daca deosebirile dintre cei care il poarta sunt ireductibile.

Participantii la dialog trebuie sa impartaseasca valori comune, sa accepte reguli si principii echivalente, or unul dintre principiile inerente unui stat democratic obliga la respectarea patrimoniului constitutional comun al statelor de drept, conform standardelor si bunelor practici in domeniu dezvoltate de Comisia de la Venetia".

Magistratii atrag atentia ca vorbim de "legi de o importanta capitala, cum sunt si Codul Penal, si Codul de Procedura Penala", care "nu se adopta cu viteza luminii, in proceduri de urgenta inventate in nopti caniculare de vara, in timpul vacantelor, in dispretul lumii civilizate, ci prin dialog, cu studii serioase de impact si cu implicarea tuturor expertilor tehnici relevanti, cu precadere cei internationali".

Mai mult, magistratii subliniaza ca amendamentele adoptate de Parlament "depasesc "dezideratul" afirmat de reprezentantii puterii legislative, acela de a nu face mai mult decat o punere in acord a dispozitiilor legale cu deciziile Curtii Constitutionale, trecandu-se in zona unor analize de oportunitate din punct de vedere al politicii penale a statului, ceea ce inseamna, spre exemplu, o cumpanire atenta cu privire la necesitatea de a proteja in mod efectiv valorile sociale vizate de fapta antisociala savarsita de functionarii publici, respectiv protejarea integritatii patrimoniului public".

FJR considera ca "o schimbare radicala a opticii legiuitorului asupra raspunderii penale a functionarilor publici ar trebui sa fie rezultatul unei dezbateri serioase in mediul juridic si in societate, pentru a evita orice posibile consecinte negative, cum ar fi vulnerabilizarea relatiilor sociale care trebuie sa se intemeieze pe increderea in activitatea functionarilor publici, nicidecum luata prin incalcarea dispozitiilor Conventiei Natiunilor Unite impotriva coruptiei, adoptata la New York la 31 octombrie 2003".

Abuzul in serviciu e in realitate dezincriminat

Magistratii s-au oprit asupra deja celebrului abuz in serviciu.

FJR arata ca schimbarile adoptate "reprezinta in realitate o dezincriminare de facto a acestei infractiuni, iar elementele introduse de legiuitor nu au legatura cu constitutionalitatea normei: reducerea pedepsei la maxim 5 ani inchisoare (de la 7 ani in forma tip prevazuta de art.297 din Codul Penal si de la 14 ani in forma agravata prevazuta de art.13 ind. 2 din Legea nr. 78/2000) si excluderea posibilitatii interzicerii unor drepturi, precum cel de a fi ales sau de a ocupa functia care a facilitat savarsirea infractiunii, aspect ce nu este inserat in nicio decizie a Curtii Constitutionale si nu este justificat in nicio maniera de initiatorul legii".

Magistratii prezinta si efectele pe care aceasta modificare urmeaza sa le produca.

"Reducerea pedepsei are ca efect imediat calcularea termenului de prescriptie tinand seama de o categorie diferita de infractiuni, privite de legiuitor ca fiind mai putin grave, fiind aplicabil un termen de prescriptie de 5 ani care se poate mari la 7 ani si 6 luni, daca in cauza se incepe urmarirea penala fata de o persoana.

Comparativ, varianta agravata are in prezent un termen de prescriptie de 10 ani, care poate fi prelungit pana la 20 de ani, in cazul prescriptiei speciale. Efectul imediat pe care aceasta modificare il va avea va fi constatarea implinirii termenului de prescriptie pentru faptele care au fost comise inainte de anul 2011, indiferent daca acestea sunt in faza de urmarire penala sau in faza de judecata", explica FJR.

Magistratii amintesc ca "reducerea limitelor de pedeapsa, avand drept consecinta reducerea termenelor de prescriptie a raspunderii penale, nu este in vreun fel argumentata si nici dedusa din nevoi acute si actuale de ordin social.

Dimpotriva, numarul frecvent al acestor infractiuni si continua incalcare a legii de persoane aflate in diferite functii publice nu justifica o astfel de interventie legislativa, care, pe langa faptul ca incurajeaza incalcarea legii penale, multumita relaxarii conditiilor de incriminare, face posibila aparitia altui tip de abuz, savarsit in afara unui folos material necuvenit si prin care institutiile din mediul public si privat pot fi practic devalizate".

Un sistem care va consolida retelele de crima organizata

Mai mult decat atata, noua definitie a abuzului "pune chiar bazele unui sistem autocratic, intrucat nu permite pedepsirea unor forme de abuz in serviciu straine obtinerii de foloase patrimoniale, consolidand retele de crima organizata angajate in sustragerea resurselor publice sau in subminarea cu buna stiinta a statului roman si intereselor generale ale societatii, profitand de insuficienta cadrului normativ general, privind siguranta nationala a Romaniei".

Pe de alta parte, magistratii semnaleaza ca "infractiunea de abuz in serviciu este, de obicei, sesizata la o perioada mai mare de timp de la savarsire, fie in urma unor controale ale autoritatilor administrative, fie in urma constatarii lor de noua conducere a institutiei, astfel ca exista posibilitatea ca autoritatile judiciare sa afle de existenta infractiuni dupa 1-5 ani de la savarsirea acesteia".

In aceste conditii, "investigarea propriu-zisa a infractiunii, pana la trimiterea in judecata, presupune, de cele mai multe ori, administrarea de probe tehnice, precum expertiza, care poate dura o perioada lunga de timp, audierea a numerosi martori, analizarea inscrisurilor, efectuarea de comisii rogatorii atunci cand fondurile au fost externalizate, probatoriu care este imposibil de administrat in intervale scurte de timp, cu respectarea drepturilor partilor".

In plus, in definitia infractiunii s-a introdus un scop, prin inserarea sintagmei "in scopul de a obtine un folos material patrimonial".

Acest element ce "nu este invocat in nicio decizie a Curtii Constitutionale, nu este in concordanta cu valoarea protejata de norma in discutie si nu are nicio justificare obiectiva, cauzarea unei pagube fiind suficienta pentru a califica fapta intentionata a functionarului ca infractiune", sustine FJR.

Cei mai multi infractori de azi vor scapa nepedepsiti

Magistratii amintesc ca "abuzul in serviciu a fost incriminat pentru a asigura apararea relatiilor sociale privitoare la realizarea sarcinilor de serviciu in institutiile publice, incalcarea dispozitiilor legale de catre functionarul public si producerea unei pagube fiind considerate suficient de grave pentru a fi in sfera de aplicare a dreptului penal.

Conditionarea existentei infractiunii de obtinerea folosului material patrimonial ar conduce la sanctionarea unei fapte prin care, spre exemplu, functionarul a obtinut 50.000 de lei prin incalcarea dispozitiilor legale si nepedepsirea unei fapte prin care functionarul a cauzat intentionat o paguba de 1.000.000 de lei, dar nu a obtinut niciun beneficiu propriu.

In plus, exista posibilitatea ca functionarul public sa urmareasca obtinerea unui folos nepatrimonial prin savarsirea infractiunii, situatie ce este exclusa de legiuitor prin modificarea adoptata.

Date fiind conditiile actuale de incriminare, multe dintre faptele cu un grad sporit de pericol social vor scapa incidentei legii penale, in cazurile in care faptuitorul nu actioneaza in scopul de a obtine un beneficiu material".

Nu mai e nimic european in noul Cod Penal

Noua definitie a abuzului in serviciu adoptata deja de Senat "se indeparteaza si de la modelul european in materie, care face din existenta scopului calificat de obtinere a unui folos material necuvenit o conditie de agravare a raspunderii penale a faptuitorului, astfel incat, si dintr-o atare perspectiva, conditiile de incriminare introduse determina indepartarea si mai mult de politica internationala in domeniu, axata pe combaterea coruptiei, ce pune in pericol insasi democratia", subliniaza magistratii.

FJR considera ca "introducerea unei conditii referitoare la pozitia subiectiva a faptuitorului fata de beneficiarul produsului infractiunii este de natura sa restranga, in mod nejustificat, aria de incidenta a infractiunii, prin excluderea oricaror persoane care s-ar afla in legaturi de interese cu faptuitorul, altele decat cele care au calitatea de sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv.

O astfel de conditie nu este impusa nici prin jurisprudenta Curtii Constitutionale si nici prin expunerea de motive, de unde reiese ca solutia legislativa propusa este promovata aleatoriu, fara a avea in vedere faptul ca Romania si-a asumat, la nivel international, obligatia de a sanctiona astfel de fapte chiar in beneficiul unui tert si fara a lua in considerare ca in prezent interpunerea unor persoane in lantul infractional, savarsirea infractiunilor prin utilizarea "oamenilor de paie" si urmarirea intereselor unor grupuri infractionale care in mod evident nu sunt legate prin relatii de familie sunt modalitati frecvente de comitere nu numai a abuzului in serviciu, ci si a altor tipuri de infractiuni, precum luarea de mita, evaziunea fiscala, spalarea banilor etc".

Analiza magistratilor ajunge la concluzia ca prin aceasta conditionare se vor "exclude din sfera aplicarii legii penale acele fapte care se circumscriu notiunii de abuz in serviciu, dar care au fost comise in beneficiul rudelor indepartate, in favoarea unui partener de afaceri, a unei societati agreate, a unui grup de interes sau in interesul unei persoane care urmeaza la un moment sa gratifice functionarul public in numerar, spre exemplu, fara a se putea stabili legatura cu infractiunea de abuz".

Apel la atacarea la CCR

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania reitereaza faptul ca "Parlamentul are obligatia de a astepta si de a lua in considerare in intregime avizele Comisiei de la Venetia, sesizata la 28 iunie 2018 de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei, in adoptarea modificarilor legislative preconizate, ca un minim indiciu ca statul de drept mai poate functiona in Romania si pentru a nu pune in dificultate parcursul statului roman ca membru al Consiliului Europei".

Avand in vedere statutul Romaniei de parte la Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de stat membru al Consiliului Europei, recomandarile Comisiei de la Venetia nu pot ramane fara efecte in plan practic, fiind avute in vedere la imbunatatirea cadrului normativ, fara ca aceasta sa echivaleze cu o incalcare a principiului suprematiei Constitutiei Romaniei, adauga magistratii.

"In caz contrar, consecintele vor fi identice exploziilor din refrenul amintit anterior ("Hei, rup! Hei, Rup! Hei, rup, bum! ... In lupta de brigadier"), dislocand orice urma vizibila a unui stat de drept in Romania", conchide FJR.

In finalul comunicatului remis Ziare.com, Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania solicita tuturor celor carora legea le permite sa sesizeze Curtea Constitutionala cu obiectii de neconstitutionalitate ale noului Cod Penal, "urmand a expune, in cel mai scurt timp, intr-un material amplu, tehnic, toate viciile de constitutionalitate ale textului de lege".

Codul Penal a trecut de Senat in procedura de urgenta

Amputarea Codului Penal in sensul dorit de majoritatea PSD-ALDE a fost votata, marti, de plenul Senatului, urmand sa ajunga la vot in Camera Deputatilor, decizionala.

Vezi aici cum a votat fiecare senator la modificarea Codului Penal.

Opozitia s-a luptat din rasputeri in comisia speciala pentru a impiedica modificarea de substanta a politicii penale a statului roman, insa masinaria de vot a PSD-ALDE-UDMR a mers ca unsa. Opozitia sustine ca noua forma a Codului Penal e mai rea decat OUG 13 si reprezinta o "amnistie mascata", incurajand infractionalitatea.

Citeste mai multe despre:


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre Forumul Judecatorilor Codul Penal
Sursa: Ziare.com

Articol citit de 12520 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
13 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

.

A venit vremea să dam nicoricea, gadeaua și ciuvica domnului " profesor " Vlădescu pe față !

 

E o mare lovitura

Cariceanu a luat-o la bijuteriile familiei iar dracnea se va manifesta printr-o glumița proasta la care el are secretul.

.

Cat credeți că mai rezistă Dragnea și toată gluata lui de miniștri gen Vasilica, Oiguța, Firar să fie și cați alții, repurtați și senatori ?

 

Gicu e suparat!

A dat nota 1 la toți preopinenții. Escroc psdist.

Nimic despre protocoalele cu SECURITATEA ?

Daca acesti gargaragii ar vrea sa devina credibili, ar trebui sa condamne public intelegerile dintre judecatori si securisti care ii mentineau pe judecatori in subordinea securitatii. Au mare tupeu sa faca acum politica! Desi cred ca executa cu umilinta niste ordine.

 

.

@ George2 Tot la noi ?

E o mărturisire tovarase?

Deci voi securiștii aveați niște clienți judecători. Fi atent mărturisirile astea pot sa-ti cauzeze ca tovarasii sa te considere trădător al cauzei socialismului. Chiar cu anii petrecuți in munca informativa, soarta ta ma ingrijorează. RIP

Securitatea este cea care v-a creat si va indruma acum pe voi.

SRI, cel putin asa sper, este serviliul care depisteaza hotiile si alte ticalosii indreptate impotriva Romaniei, dar bine deghizate.
Va doriti sa nu aveti niciun control, chiar faptul ca faceti legi care sa va salveze de la dreapta pedeapsa arata de ce vreti sa anihilati SRI.
In ce priveste gaselnita de a atribui exact pe dos expresii precum: securist, sovietc etc... e prea cusuta cu sfoara rosie ca sa nu se vada. Putina decentza!

@ Ghio2

Nu ne spuneti nimic despre relatia secreta dintre Coldea si Dragnea?

.

" Ministerul Adevărului " este Antena 3 acolo se fac și se desfac toate trăsnăile și misterele ministerelor și parlamentului, culții, desculții, ***ții și Vasilicile Vioricile Tudoreii.

 

.

Of, ce dor, ce chin, ce jale,
Pe la poarta dumitale.
Dragnio, drag ni-o fost pe lumea asta Viorica și nevasta !

 

Forumul judecatorilor a tras si el un semnal de alarma.

Bune, multumim, daca avem nevoie va anuntam.
Mai bine trageau un bas cu stropi.
Mai vad ca FRJ emite comunicate nocturne catre ziaredotcom....tare. Noaptea cu eratele ca hotii.

 

Toata consideratia pentru Forumul Judecatorilor!

Este laudabil ca Forumul Judecatorilr din Romania, precum si Procurorul General iau atitudine atunci cand tara, Justitia, sunt la greu.
Inacceptabila prestatie a CCR, maleficul aport al ministrului Justitiei, ca si atitudinea duplicitara a CSM, atarna greu in destinul trist al acestei tari.
Magistratii datoreaza tarii o atitudine demna si ferma. Am vazut aseara la Realitatea o judecatoare, membra a CSM. Oricat incerca Hoandra sa obtina o atitudine transanta privind schimbarile in Codul Penal, de la ea nu a reusit sa obtina decat cel mult jumatati, chiar sferturi de adevar. cu grija mascat in zeci de fraze. O adevarata acrobatie demagogica.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor