Ziare.com

Motivare CCR: Prin modificarile aduse Codului Penal statul pierde parghiile pedepsirii infractiunii de abuz in serviciu

Miercuri, 06 Februarie 2019, ora 17:13

   

Motivare CCR: Prin modificarile aduse Codului Penal statul pierde parghiile pedepsirii infractiunii de abuz in serviciu
Prin modificarile legislative referitoare la abuzul in serviciu, statul pierde parghiile necesare pedepsirii corespunzatoare a acestei infractiuni, se arata in motivarea deciziei CCR din octombrie privitoare la Codul Penal.

"Examinand criticile de neconstitutionalitate (...) constatam ca legiuitorul a eliminat infractiunea de abuz in serviciu din cuprinsul art. 309 din Codul Penal si, in consecinta, din sfera faptelor sanctionate mai sever in ipoteza in care au produs consecinte deosebit de grave.

Este de observat ca legiuitorul nu numai ca a redus limitele speciale ale pedepsei cu inchisoarea aplicabila infractiunii de abuz in serviciu si a reglementat pedeapsa alternativa a amenzii, dar a eliminat si forma agravata a acesteia. (...) Practic, statul pierde parghiile necesare pedepsirii corespunzatoare a acestei infractiuni de serviciu, aspect care se repercuteaza asupra standardului de protectie a drepturilor si libertatilor celorlalte persoane", se arata in motivarea publicata miercuri pe site-ul CCR.

Conform aceleiasi surse, prin modificarea textului art. 309 din Codul Penal, care elimina agravanta la infractiunea de abuz in serviciu, regimul sanctionator al acesteia "a fost nepermis de mult relaxat".

"Mai mult, din moment ce se elimina agravanta analizata, termenul de prescriptie al raspunderii penale pentru infractiunea de abuz in serviciu se egalizeaza la nivelul termenului de prescriptie pentru forma de baza (de altfel, singura existenta in noua forma preconizata a Codului penal), aspect care, corelat cu scaderea maximului special al infractiunii, duce la un termen de prescriptie unic de 5 ani pentru aceste infractiuni", se mentioneaza in motivare.

CCR a concluzionat ca s-a incalcat o decizia anterioara, din 4 aprilie 2017, referitoare la obligatia legiuitorului de a adopta instrumentele legale necesare in scopul prevenirii fenomenului infractional, "cu excluderea oricaror reglementari de natura sa duca la incurajarea acestuia".

"Lezeaza capacitatea statului de a corecta conduita functionarilor publici"

Curtea a constatat ca a fost modificat elementul material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu din "neindeplinirea unui act" in "refuzul de a indeplini un act", infractiunea devenind una comisiva, in sensul ca trebuie sa existe un refuz materializat al subiectului activ.

"Or, in realitate, prin natura sa, abuzul in serviciu poate fi savarsit atat printr-o actiune, cat si printr-o inactiune. Faptul de a considera ca aceasta infractiune este numai una comisiva lezeaza capacitatea statului de a corecta conduita functionarilor publici prin tragerea lor la raspundere penala.

S-ar accepta ca abuzul in serviciu va presupune doar exercitarea defectuoasa a competentelor functionarului (prin refuzul de a indeplini un act), nu si neexercitarea acestor competente, ipoteze alternative de savarsire a infractiunii la fel de grave atat pentru buna desfasurare a activitatii entitatilor publice, cat si pentru imaginea si standardul de profesionalism asociat functiei publice", se arata in motivare.

CCR a concluzionat ca reconfigurarea elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu este contrara art. 1 alin. (3) din Constitutie, lipsind statul de o parghie legala importanta care sa descurajeze incalcarea indatoririlor de serviciu.

Totodata, Curtea a constatat ca legiuitorul nu a pus de acord prevederile art. 297 din Codul Penal cu decizia CCR din 15 iunie 2016.

"In aplicarea Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, legiuitorul ar fi trebuit sa fie mai ales preocupat de definirea intensitatii vatamarii cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, si nu de stabilirea unui prag valoric derizoriu in sine, care, in realitate, nu rezolva problema caracterului de ultima ratio a sanctiunii penale.

Practic, prin modul de reglementare a textului analizat, vor persista aceleasi probleme cu privire la dificultatea delimitarii diverselor forme de raspundere, fata de cea penala", se mentioneaza in motivare.

Folosul necuvenit nu trebuie conditionat de calitatea beneficiarului

CCR a mai constatat ca sintagma "in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv" incalca art. 11 alin. (1) din Constitutie, prin raportare la art. 19 din Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, care nu conditioneaza folosul necuvenit obtinut de calitatea beneficiarului.

De asemenea, sintagma "un folos material" incalca art. 11 alin. (1) prin raportare la art. 19 din aceeasi Conventie, care nu reglementeaza vreo anumita natura a folosului, ci orice folos, fie ca este patrimonial sau nepatrimonial.

"Intrucat textul nu se refera la membrul de familie in sensul art. 177 din Codul Penal, rezulta ca un abuz in serviciu realizat in favoarea concubinului nu poate fi calificat drept abuz in serviciu, nefiind indeplinita aceasta cerinta esentiala a textului de incriminare.

Insa, distinct de aceasta problema, abuzul in serviciu, prin natura sa, nu se caracterizeaza si nu este conditionat de legatura de rudenie/ afinitate/ afectiva/ politica etc. a persoanei in cauza, ci de actul sau contrar legii, realizat in considerarea functiei sale", se mai arata in motivare.

Judecatorii constitutionali considera ca limitarea cerintei esentiale la obtinerea numai de foloase materiale va reduce sfera de aplicare a infractiunii, iar valorile sociale care se presupune ca ar fi ocrotite prin aceasta, respectiv buna functionare a entitatilor publice, vor cunoaste o protectie mult diminuata.

De asemenea, Curtea constata ca, prin stabilirea unei cerinte esentiale pentru existenta abuzului in serviciu, respectiv de aproprierea unor foloase necuvenite, legiuitorul muta centrul de greutate al infractiunii de la protejarea unitatilor publice la verificarea folosului realizat de catre autor.

In aceasta situatie, daca subiectul activ al infractiunii nu realizeaza vreun folos din fapta sa, dar a vatamat drepturi sau interese legitime ale persoanelor, acesta nu savarseste infractiunea de abuz in serviciu.

"Curtea retine ca introducerea unei asemenea cerinte esentiale printre conditiile de tipicitate ale infractiunii duce, in sine, la restrangerea sferei sale de aplicare, cu grave consecinte asupra drepturilor si libertatilor fundamentale.

De multe ori, reparatia civila nu este indeajuns si, de aceea, se impune si o protectie penala corespunzatoare in ipoteza lezarii acestora. Prin urmare, avand in vedere modul de formulare a textului, acesta creeaza premisele necesare incalcarii unor drepturi si libertati fundamentale care se afla in relatie directa cu atributiile de serviciu indeplinite de functionarul public, subiect activ al infractiunii, ceea ce, prin amploarea sa, reprezinta o amenintare la adresa statului de drept", precizeaza CCR.

Curtea a admis partial, pe 25 octombrie 2018, sesizarile formulate de presedintele Klaus Iohannis, Inalta Curte de Casatie si Justitie, PNL, PMP si USR privind modificarile aduse Codului Penal si Legii pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

Judecatorii au stabilit, printre altele, ca modificarile aduse infractiunilor de abuz in serviciu si trafic de influenta sunt neconstitutionale si au respins contestatiile cu privire la abrogarea infractiunii de neglijenta in serviciu.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre CCR abuz in serviciu Cod Penal
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 4158 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
6 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Asaltul asupra justitiei ?

Cu mediocrii gen :iordache, nicolicea, radulescu, serban, care au obtinut diplome prin Basarabia sau Baile Herculane numai CCR mai face uneori dreptate.

 

Sa o spunem pe "aia dreapta",ccr s-a facut de bacanie destul !

Dar n-a vrut probabil decat uneori sa intre in haznaua mafiei psd-iste ...

CCR stia ca toate aceste modificari incalca regulamentele

europene. Si ca sa nu fie acuzati de neglijenta in serviciu au decis ca infractiunea de neglijenta in serviciu este neconstitutionala.
Si un caz celebru de neclijenta in servicu "judecata pentru neglijență in serviciu Christine Lagarde (director FMI) riscă să primească o pedeapsă de un an de inchisoare si o amendă de 15.000 de euro.

Fostul ministru al Economiei este cercetată pentru neglijentă in serviciu, reprosandu-i-se că nu s-a opus unei decizii de arbitraj
si nu a formulat recurs contra sentintei din iulie 2008 care il favoriza pe Bernard Tapie."

Dom'ne, e un lucru din cale-afară de grav!

Dacă si onor ccr intoarce armele impotriva boborului, inseamnă că Soros incă mai are lovele, căcălău ...

 

pai, asta si trebuie: SA PIARDA!

nu-i asa, Nicoliceo, Tzutzorele, Codrinele, Chiordache & comp? Fara amnistie PSD-ul ramane un partid schilod, pentru ca toti sefii vor fi la mititica!

 

domnu' Bercea, de ce v-ati dat la fund?!

ia cititi ce spune cecereaua pesedista!

""In aplicarea Deciziei nr. 405 din 15 iunie 2016, legiuitorul ar fi trebuit sa fie mai ales preocupat de definirea intensitatii vatamarii cu referire la drepturile sau interesele legitime ale unei persoane fizice sau juridice, SI NU de stabilirea unui prag valoric derizoriu in sine, care, in realitate, NU rezolva problema caracterului de ultima ratio a sanctiunii penale."

"Prin urmare, avand in vedere modul de formulare a textului, acesta creeaza premisele necesare incalcarii unor drepturi si libertati fundamentale care se afla in relatie directa cu atributiile de serviciu indeplinite de functionarul public, subiect activ al infractiunii, ceea ce, prin amploarea sa, reprezinta o amenintare la adresa statului de drept"

Amenintarea la adresa statului de drept reprezinta si o amenintare la adresa sigurantei nationale, deci chiar cecereaua pesedista recunoaste faptul ca Partidul Sobolanilor Disperati si alde Partidul Ultimilor Liberali Adevarati actioneaza impotriva intereselor statului roman si ordinii publice, drept urmare se impune desfiintarea lor pe cale judecatoreasca:

LEGE nr.14 din 9 ianuarie 2003
Legea partidelor politice
Art. 46. - (1) Un partid politic se dizolva pe cale judecatoreasca in urmatoarele conditii:
b)cand scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicita ori contrara ordinii publice;
c)cand realizarea scopului partidului politic este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
d)cand partidul urmareste alt scop decat cel care rezulta din statutul si programul politic ale acestuia;

#Dragnea#Tariceanu#

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor