Iohannis prelungeste starea de urgenta. Ce se intampla daca decretul pica la vot, in Parlament

Presedintele Iohannis a anuntat saptamana trecuta ca va emite un nou decret prezidential prin care starea de urgenta, care se incheie pe 16 aprilie, va fi prelungita cu inca 30 de zile, insa mai multi lideri politici au anuntat ca se opun acestei idei, existand posibilitatea ca decretul sa fie respins de Parlament.

"Va fi nevoie de prelungirea starii de urgenta. Am solicitat Guvernului sa vina cu propuneri, in cursul acestei saptamani vom elabora textul decretului, la inceputul saptamanii viitoare voi emite un nou decret, care va prelungi starea de urgenta inca o luna de zile, pentru a tine epidemia sub control" explica presedintele Iohannis pe data de 6 aprilie, intr-o declaratie de presa sustinuta la Palatul Cotroceni.

Decretul prezidential anterior a fost aprobat de Parlament si in baza lui au putut fi adoptate toate ordonantele militare si ordinele prin care au fost impuse restrictiile de circulatie deja cunoscute, precum si celelalte masuri speciale, de natura economica, sociala sau juridica.

In asteptarea noii decizii a presedintelui Iohannis, liderul ALDE, Calin Popescu Tariceanu, a anuntat ca se opune prelungirii starii de urgenta, in timp ce liderul PSD, Marcel Ciolacu, si liderul Pro Romania, Victor Ponta, au conditionat votul in Parlament de unele cerinte, printre care adoptarea pachetului economic si fiscal de sprijin pentru firmele afectate, clarificarea restrictiilor, implementarea programului national de testare pentru COVID-19 sau un pact national privind excluderea masurilor de diminuare a salariilor si pensiilor.

Ce se intampla daca Parlamentul nu e de acord cu presedintele

Starea de urgenta reprezinta un set de masuri exceptionale de natura politica, economica si de ordine publica impuse de presedintele Romaniei prin decret prezidential si confirmate apoi de Parlament. Masurile dureaza 30 de zile, dar pot fi prelungite.

Articolul 93 din Constitutia Romaniei prevede urmatoarele:

(1) Presedintele Romaniei instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenta in intreaga tara ori in unele unitati administrativ-teritoriale si solicita Parlamentului incuviintarea masurii adoptate, in cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Daca Parlamentul nu se afla in sesiune, el se convoaca de drept in cel mult 48 de ore de la instituirea starii de asediu sau a starii de urgenta si functioneaza pe toata durata acestora.

Prin urmare, presedintele statului ia decizia si semneaza decretul, iar premierul il contrasemneaza.

Decizia trebuie aprobata in termen de 5 zile de catre Parlament, insa masurile decise de presedintele Romaniei intra in vigoare imediat ce se publica in Monitorul Oficial.

Daca ulterior Parlamentul se opune, prin vot, atunci masurile decise de presedinte inceteaza imediat.

Starea de urgenta dureaza cel mult 30 de zile, dar se poate prelungi succesiv, cu cate 30 de zile de fiecare data.

Masurile au caracter exceptional, introducand diverse restrictii sau derogari de la cadrul legal in vigoare. De asemenea, unele atributii trec in competenta altor autoritati publice decat in mod normal, iar coordonarea este asigurata de Ministerul de Interne.

Starea de urgenta este reglementata in detaliu de OUG 1/1999. Conform actului normativ citat, starea de urgenta se poate institui cand se constata:

"a) existenta unor pericole grave actuale sau iminente privind securitatea nationala ori functionarea democratiei constitutionale;

b) iminenta producerii ori producerea unor calamitati care fac necesara prevenirea, limitarea sau inlaturarea, dupa caz, a urmarilor unor dezastre".

Prin declararea starii de urgenta poate fi restrans "exercitiul unor drepturi si libertati fundamentale", cu anumite exceptii, prevazute in actul normativ citat.

Masurile exceptionale decise de presedinte sunt cuprinse in decretul prezidential.

Alte prevederi importante ale OUG1/1999:

Articolul 15

In functie de evolutia situatiilor de pericol, presedintele Romaniei, cu incuviintarea Parlamentului, poate prelungi durata starii instituite si poate extinde sau restrange aria de aplicare a acesteia.

Articolul 16

(1) Incetarea starii de asediu sau de urgenta are loc la data stabilita in decretul de instituire sau in decretul de prelungire.

(2) In cazul inlaturarii situatiilor de pericol, inainte de expirarea termenului stabilit, incetarea aplicarii masurii exceptionale se dispune prin decret, cu incuviintarea prealabila a Parlamentului.

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...