Coronavirus si esecul globalizarii

Epidemia de coronavirus ar putea avea o consecinta importanta in plan geoeconomic in sensul in care se va putea pune sub semnnul intrebarii valabilitatea modelului neoliberal al globalizarii.

Asa dupa cum se stie, ansamblul economiei mondiale este guvernat de legile si principiile neoliberale ale liberei circulatii a factorilor de productie pe intreaga arie a pietei mondiale. Acest model de dezvoltare se bazeaza pe internationalizarea fluxurilor de aprovizionare, productie, marketing si distributie, asigurand intre tarile participante relatii de win-win, adica toti castiga chiar daca nu in masura egala.

O caracteristica a acestui model este fenomenul delocalizarii, prin care marile companii si-au mutat centrele de productie in tari sau zone cu capacitate mai mare de valorificare a capitalului, in primul rand prin valoarea mai scazuta a fortei de munca.

Acest fenomen este principala explicatie a avalansei de investitii pe care marele capital european, american si japonez a declansat-o in China, mai ales dupa anii 1980. Drept consecinta, China a devenit a doua putere economica a lumii, capatand in secolul XX titlul de "Fabrica lumii", dupa ce in secolul XIX, Marea Britanie era considerata "Atelierul lumii".

La Congresul Asociatiei Mondiale a Economistilor din 2011 de la Beijing, Joseph Stiglitz spunea in discursul de deschidere: "Nu exista pe tot globul cineva care sa nu aiba ceva 'made in China', fie el laptop, camasi sau periuta de dinti".

Poate ca acum, laureatul Premiului Nobel ar fi adaugat pe langa cele de mai sus si mastile sanitare, caci acesta este produsul "made in China" care a atras atentia intregii lumi asupra pericolului concentrarii productiei doar intr-o singura tara.

A aparut in toata hidosenia sa pericolul dependentei totale a economiei globale de unul sau foarte putini producatori ai unui produs, fie el atat de simplu si banal cum este masca sanitara.

Dependenta globala a unora fata de altii pe lantul sau fluxul de productie a pricinuit si alte pierderi sau crize locale si de produs de la declansarea epidemiei din China, dar nu au avut un impact emotional atat de mare ca cel al "crizei mastilor sanitare".

Aproximativ 94% din exporturile Chinei sunt produse fabricate, iar 48% din aceste exporturi sunt utilaje si echipamente de transport, 27% sunt echipamente electronice si de telecomunicatii. Textilele si imbracamintea reprezinta acum doar 5%, in scadere fata de 15% in 2005. In 2019, excedentul comercial al Chinei a fost de 421 de miliarde de dolari, cel mai mare din 2016, in ciuda celor trei ani de razboi comercial cu Statele Unite.

Industria auto din China a devenit prima din lume si acum reprezinta o treime din productia globala. Ca si in tarile industrializate istorice, industria auto din China atrage mii de co-contractori in otel, sticla, materiale plastice si cauciuc, mecanica si electronica. Incetinirea vanzarilor de vehicule are un impact asupra intregului lant.

China a devenit, de asemenea, un furnizor de componente pentru intreaga industrie globala. China exporta piese si accesorii auto in valoare de 70 de miliarde de dolari, din care 20% in Statele Unite. Inchiderea fabricii Hyundai din Coreea de Sud din cauza esecului furnizorilor chinezi de cabluri electrice ilustreaza aceasta noua interdependenta. Mai multi producatori sunt in aceasta situatie anuntand inchiderea fabricilor din Asia (Proton in Malaezia) in urmatoarele zile.

Principalele tari afectate de perturbarile din China sunt vecinii sai din Asia de Sud-Est, dar pierderile de productie afecteaza si producatorii europeni din China, precum Volkswagen (care a produs 3 milioane de vehicule in 2019) si BMW. Wuhan este sediul Dongfeng, al doilea cel mai mare producator auto din China avand asocieri de productie cu Renault, Nissan si Honda. Nissan produce 1,5 milioane de vehicule pe an si Honda 700.000.

Daca inchiderea fabricilor dureaza patru saptamani, se poate avea in vedere o potentiala pierdere a productiei de 8%, adica in raport cu productia de 25 de milioane de vehicule, aproximativ 1,9 milioane vehicule neproduse.

Pentru electronice la nivel mondial, China este principala sursa de aprovizionare. O companie ca Apple este total dependenta de productia din China: orice oprire in livrarea iPhone-ului, care reprezinta 61% din cifra sa de afaceri, are un impact imediat asupra cifrei de afaceri realizate la nivel mondial la acest produs flagship.

Deja Apple, care genereaza 15% din vanzarile sale in China, a inchis cele 42 de magazine din tara. Grupul L'Oreal, care este prezent in China din 1997 si a carui performanta din 2019 a fost alimentata in mare masura de materia prima chineza, anunta o scadere a dramatica a vanzarilor (30,5%).

Ce se va intampla in urma acestei situatii?

Este posibila constatarea esecului globalizarii prin incapacitatea ei de a asigura buna functionare a sistemului in conditiile blocarii unei verigi importante atat din punctul de vedere al relatiei import-export, dar si din punctul de vedere al locului esential ocupat de catre un producator (tara) pe fluxul de fabricatie al unui produs

(electronica, auto, medicamente).

S-ar putea ca reactia de raspuns sa fie accentuarea procesului de relocalizare a capitalului din tari cum este China spre tarile dezvoltate de origine a acestuia. S-au vazut astfel de cauzuri, dar nu ca urmare a dorintei de eliminare a monopolului de productie, ci ca urmare a unor presiuni sociale in tarile dezvoltate.

S-ar putea sa se revigoreze politicile de asa numita "independenta si siguranta nationala", specifice modelelor comunisto-autarhice prin care se dorea producerea in tara a cat mai multor produse si sortimente pentru a micsora importul si elimina eventuale presiuni politice straine in conditionarea importurilor.

S-ar putea sa asistam la nivelul Parlamentului European la aparitia unor demonstratii de suveranism cu accente de euroscepticim si patriotism economic sub pretextul necesitatii limitarii investitiilor in exterior si a conditionarii accesarii fondurilor europene, dar si o posibila revigorare a miscarilor antiglobalizare.

S-ar putea sa nu se intample nimic, marele capital si multinationalele considerand ca avantajele modelului neoliberal sunt mai mari pe termen lung fata de pierderile suferite conjunctural, fie ele chiar de natura epidemiologica.

Noi, romanii, ar trebui totusi sa fim atenti la ce se intampla, deoarece una dintre cele mai perverse si periculoase trasaturi ale economiei noastre este imensa dependenta pe care o avem in relatiile economice internationale fata de doar cateva tari vest europene.

Nu este vorba doar de mastile sanitatre, ci de baza alimentatiei noastre. Cum sa nu te sperie faptul ca importam peste 60% din carnea de porc, peste 70% din fructe si legume si aproape 80% din medicamente?!

Mircea Cosea este doctor in stiinte economice, profesor universitar la ASE Bucuresti.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...