Noul coronavirus si solidaritatea europeana

De la ora la ora, situatia epidemiei de coronavirus evolueaza in ritm galopant, autoritati din intreaga lume luand masuri pentru a limita raspandirea virusului.

Cifrele la zi

COVID-19, virusul care s-a raspandit, initial, din Wuhan, China, a infectat peste 109.000 de persoane la nivel global pana azi. Desi cateva indicii sugerau ca focarul ar putea incetini in China, numarul de infectii din Coreea de Sud a depasit 7.300, in timp ce cazurile din Germania sau Franta au continuat sa creasca.

In prezent, 109 state si teritorii se confrunta cu aceasta problema, iar guvernele propun masuri din ce in ce mai stricte pentru a evita raspandirea virusului: suspendarea zborurilor catre si din Italia, interzicerea evenimentelor publice cu un numar de participanti mai mare de 1.000 de persoane, inchiderea scolilor.

Europa se afla, acum, la un moment de cotitura. Cu peste 7.000 de cazuri in Italia, peste 1.100 in Franta si aproximativ 600 in Spania, ne aflam in fata unui virus cu o capacitate de raspandire foarte mare. Regiunea Lombardia din Italia este intr-o situatie de criza profunda. Lipsesc masti, lipsesc respiratoare, medicamentele sunt limitate, personalul medical este depasit de situatie.

Expertii preconizeaza ca apogeul epidemiei COVID-19 se va produce la mijlocul lunii aprilie, in perioada Pastelui. Nu este un motiv de panica, ci doar o realitate medicala si statistica. Urmatoarele saptamani vor fi, deci, capitale pentru soarta continentului european.

Solutii: igiena, informare, evitarea aglomeratiilor

Ce solutii avem, asadar, pentru a controla raspandirea masiva a virusului in Europa? Singurele solutii viabile raman igiena corecta, restrangerea calatoriilor, izolarea cat mai eficienta a cazurilor, maparea si testarea persoanelor cu care persoanele infectate au intrat in contact.

Pentru informare, si ea importanta, Aplicatia European Centre for Disease Prevention and Control - ECDC - pune la dispozitie stiri de actualitate cu privire la distributia geografica a coronavirusului, precum si informatii cu privire la cele mai bune masuri de protectie.

Decizia de blocare a zborurilor din si spre Italia este responsabila. La ora la care Romania lua aceasta decizie, ateriza la Bruxelles o cursa de Milano. Atat Romania, cat si Belgia au o lipsa importanta de echipament medical. In cazul nostru, insa, sistemul de sanatate subred si instabilitatea politica fac ca situatia sa fie ceva mai complicata.

Coronavirusul a cauzat, pana in prezent, peste 4.000 de decese la nivel global. Insa este suficient sa citim rapoartele din Italia ca sa realizam ca nu mortalitatea e, de fapt, problema, ci virulenta si capacitatea spitalelor, precum si dotarea acestora.

Trebuie neaparat ca Europa sa actioneze solidar in aceasta problema, altfel publicul va fi complet dezarmat. Rezervele strategice europene nu sunt un moft, ci o obligatie, o necesitate absoluta.

Ca europarlamentar, voi continua sa insist pe acest punct, precum si pe punerea in comun a mijloacelor de achizitie publica si de raspuns la criza. Acestea sunt mijloacele care ne vor ajuta sa deblocam, impreuna, aceasta criza.

Context: noua criza a migrantilor, Brexit, scaderi istorice ale burselor

Si mai e ceva. COVID-19 nu e singura criza cu care ne confruntam in prezent. La granitele Uniunii Europene, in Grecia, asaltul migrantilor provoaca tensiuni. Neo-nazistii din mai multe tari europene au pornit spre insulele grecesti pentru a-i ajuta pe prietenii lor de acolo in lupta cu migrantii.

In incercarea de a obtine un sprijin din partea Occidentului in lupta impotriva Guvernului controlat de Bashar al-Assad in Siria, Erdogan a inceput sa dea curs unei amenintari mai vechi: a decis deschiderea frontierelor Turciei. Aproximativ 13.000 de migranti si refugiati sunt comasati de-a lungul celor 212 km ai frontierei terestre turco-grecesti, asteptand sa intre in Grecia.

Presedintele turc a solicitat Greciei "sa lase migrantii sa treaca spre tarile mai afluente" - cu siguranta doar o manevra de pus presiune inaintea intalnirilor cu oficialii europeni, care va avea loc in aceasta saptamana la Bruxelles.

Ieri, bursa de la New York a avut o scadere atat de abrupta, ca pentru prima data din 2008 incoace tranzactiile au fost oprite. Bursele de la Bucuresti, Londra si Milano au avut, de asemenea, scaderi istorice. O noua criza economica se profileaza la orizont, peste cea medicala.

In plus fata de toate acestea, fenomenul Brexit a cauzat un precedent greu de ignorat: a aratat ca integrarea nu este ireversibila, iar istoria nu s-a incheiat.

Cateva state europene preiau, deja, vechiul rol al Marii Britanii in UE si negociaza la sange propriile prioritati in detrimentul celor comune. Poate ca intotdeauna a fost asa sau poate ca egoismele au devenit, acum, mai accentuate. Ramane de vazut si in contextul negocierilor bugetare de anul acesta.

Un lucru este, insa, clar: nu politicile europene produc euroscepticism, ci felul in care stim (sau nu) sa fim uniti atunci cand ne este greu. Iar acum - in plina epidemie de COVID-19 - ne confruntam cu un astfel de moment - un test capital pentru Uniune si pentru cetatenii sai.

Euroscepticismul creste si nu va fi oprit decat atunci cand dam dovada de solidaritate reala, palpabila. Omniprezenta.

Trebuie sa ne adaptam la o perioada mai lunga de incertitudini si volatilitate. Raspunsul in astfel de situatii este solidaritatea, organizarea temeinica si coordonarea.

Aceasta criza poate fi transformata insa intr-o oportunitate. Printre panica, lipsa de masti sau inchiderea scolilor, COVID-19 mai inseamna ceva: poate cel mai important moment al solidaritatii europene, acum, cand Uniunea celor 27 paseste spre viitor.

Nicolae Stefanuta este europarlamentar si vicepresedinte al Uniunii Salvati Romania. Este vicepresedinte al Delegatiei pentru relatiile cu Statele Unite si membru al Comisiei pentru Mediu, Sanatate Publica si Siguranta Alimentara si al Comisiei pentru Bugete din Parlamentului European.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

Prima reacție a lui Cătălin Cîrstoiu după ce PNL și PSD au decis retragerea sa din cursa pentru Primăria București: ”Am fost supus unor atacuri”

Cătălin Cîrstoiu a avut marţi, 23 aprilie, pe rețelele sociale, prima reacţie după ce PSD şi PNL au renunţat la candidatura sa la Primăria Capitalei, precizând că nu a luat decizia de...

Drulă critică eșecul coaliției PSD-PNL: „Nu e inevitabil să fim conduși de neterminați și șpăgari. Economia României gâfâie”

Deputatul Cătălin Drulă, preşedintele USR acuză liderii coaliţiei PSD-PNL că au blocat Guvernul României timp de 16 ore, timp în care au făcut negocieri politice fără niciun rezultat...