O "ruda" apropiata a COVID-19 fusese descoperita inca din 2013 de vanatorii de virusuri. De ce munca lor e vitala pentru omenire

Noul coronavirus nu este singurul capabil sa provoace o pandemie. Asa ca o multime de cercetatori finantati cu sute de milioane de dolari si-au asumat rolul de vanatori de virusuri.

Se aventureaza prin locuri salbatice, ca sa studieze animale ale caror drumuri nu se intersecteaza, in mod normal, cu ale omului. Totul, ca sa descopere viitoare boli care risca sa treaca de la animal la om si sa provoace probleme majore de sanatate publica, asa cum a facut SARS-CoV-2.

Primele coronavirusuri au fost descoperite inca din anii '60, dar nimeni nu le-a dat prea mare atentie. Oamenilor de stiinta nu li s-au parut fascinante.

Asta, pana in 2003, cand SARS a provocat o epidemie cu mortalitate crescuta. De atunci, cercetatorii au inteles ca aceste virusuri au un potential distructiv insemnat si trebuie studiate cu atentie, potrivit BBC.

Asa ca specialistii de la Eco Health Alliance au inceput sa se ocupe cu asa ceva. Li s-au alaturat si alte institutii prestigioase, cum ar fi Institutul Smithsonian. Apoi, Societatea de Conservare a Vietii Salbatice. In 2009, s-a infiintat si o noua organizatie, numita Predict. In acest fel a luat nastere un fel de forta de interventie (stiintifica - n.red.), care sa studieze bolile animalelor care risca sa afecteze grav omul si sa provoace epidemii sau chiar pandemii.

In ultimii 10 ani, aceasta forta de interventie a fost finantata cu peste 200 de milioane de dolari.

Bineinteles ca in aceste organizatii lucreaza o multime de specialisti, cu roluri diverse in cercetare. Printre ei, unii care isi risca viata in mod constant, in cautarea unor raspunsuri.

Asta face si Peter Daszak, presedintele Eco Health Alliance. Acesta este un vanator de virusuri, in sudul Chinei.

Alaturi de echipa sa, Daszak merge pe teren si captureaza lilieci. Impreuna cu oamenii sai, se imbraca in costum de protectie si intinde plase la iesirea din pesteri. Iar noaptea, cand liliecii ies in zbor sa vaneze, se prind in aceste plase.

Asa ca cercetatorii le pot administra un anestezic usor. Si apoi le pot recolta probe.

Probele colectate de echipa sunt stocate in nitrogen lichid si trimise la unele dintre cele mai bune laboratoare din lume (unele construite special pentru proiect).

"ADN-ul din mostre este comparat apoi cu probe din banca de gene a Centrului National pentru Informatii Biotehnologice, care face parte din Biblioteca Nationala de Medicina a Statelor Unite", a declarat Daszak.

Scopul este acela de a detecta virusuri noi, cu potential agresiv pentru om.

De ce mai fac oamenii de stiinta asa ceva cu liliecii, de vreme ce SARS-CoV-2 a trecut deja la om, cauzand pandemia cu care ne confruntam astazi?

Ei bine, o fac din cauza ca, potrivit oamenilor de stiinta, liliecii gazduiesc in organismul lor peste 500 de coronavirusuri. Si e posibil sa nu se fi descoperit decat varful aisbergului, iar liliecii sa fie purtatori a circa 15.000 de coronavirusuri.

Poate va ganditi ca - de vreme ce SARS-CoV-2 a provocat deja o pandemie - munca vanatorilor de virusuri n-a dat rezultate. Ei bine, lucrurile nu stau chiar asa.

De fapt, Daszak a descoperit inca din 2015 ca 3% dintre oamenii care locuiau in apropierea pesterilor cu lilieci aveau in organism anticorpi impotriva unor boli care, teoretic, se gasesc doar la micile vietuitoare nocturne.

Cum s-a putut intampla asta? E posibil ca oamenii sa fi luat boli de la lilieci, sa fi fost asimptomatici si sa se fi vindecat. Sau sa fi avut doar cateva celule infectate.

Potrivit unui virusolog cunoscut din Singapore, Wang Linfa, ca sa ajunga la om, virusurile de la liliac ar trebui sa treaca pe la un mamifer de tipul zibetei sau pangolinului. In acest fel, virusul se adapteaza pentru a putea infecta un organism de mamifer. Dar in unele conditii particulare, in pesteri, ar putea exista toate "ingredientele" pentru un virus care sa atace direct omul, fara sa mai treaca prin organismul altor mamifere.

Oricum s-ar fi intamplat lucrurile in cazul SARS-CoV-2, atunci cand au verificat baza de date a Eco Health Alliance, cercettorii din Wuhan au descoperit ca noul coronavirus semana in proportie de peste 92% cu unul care fusese identificat inca din 2013 in sud-vestul Chinei.

Si, chiar daca din afara comunitatii stiintifice e greu de observat, pentru oamenii de stiinta inseamna foarte mult sa stie de unde vine un virus. Ii ajuta mai usor sa gaseasca o modalitate de a-l anihila.

Iar asta inseamna ca munca vanatorilor de virusuri este nu numai utila, ci chiar vitala.

Pe baza rezultatelor obtinute de ei, oamenii de stiinta pot stabili si unde exista cele mai mari depozite de virusuri, dar si unde riscul de transmitere la om e cel mai mare. Si in respectivele zone se pot lua masuri - de la unele sanitare pana la altele care tin de educatie - pentru a preveni izbucnirea unei noi pandemii.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...