Pericolul post-criza: Absenteism masiv si dezinteres. Ce a lipsit din discursul presedintelui Iohannis Interviu

Dupa aceasta criza e foarte posibil sa vedem o retragere a electoratului si o nemultumire chiar fata de faptul ca nu exista posibilitatea de a vota altceva. Cred ca vom mai astepta cel putin o decada pana cand vom avea o schimbare a partidelor politice, afirma prof. univ. dr. Andrei Taranu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, prof. Taranu a remarcat ca din discursul de marti al presedintelui Iohannis a lipsit dimensiunea europeana. "Inca ne aratam dimensiunea periferica in interiorul acestei structuri. (...) UE e dispusa sa ne dea 3 miliarde de euro imediat cum ii cerem.

In situatii exceptionale nu gandesti in formule contabile, insa la noi contabilitatea este singura formula care guverneaza Romania, motivul pentru care nu ne aruncam la investitii importante, nu facem bugete anuale, si gandim meschin pe termen scurt, din campanie in campanie".

Din punct de vedere politic si economic, "Italia era tinta perfecta pentru un blocaj de genul acesta. E caz de manual ce pot face lideri prosti care se cearta cu toata lumea", a atras atentia prof. Andrei Taranu.

Starea de urgenta a fost, previzibil, prelungita. V-a surprins ceva in discursul presedintelui Iohannis?

Discursul a fost o sinteza a discursurilor anterioare, aproape previzibil, din punct de vedere politic, in general, cat se poate de corect. A incercat dupa puterile sale sa fie empatic, a folosit cuvantul solidaritate. Intrebarea e daca ea chiar exista. A atacat indirect si liderii Opozitiei.

N-a avut impactul emotional pe care l-am simtit luni seara la presedintele Macron, dar, evident, presedintele Frantei are alte puteri constitutionale si alta capacitate de a influenta politica interna franceza. Si, desigur, are alt tip de personalitate si alt tip de discurs.

Nu doar impact emotional am auzit eu la Macron. Am auzit si o alta abordare. Desi a anuntat practic prelungirea restrictiilor cu inca o luna, accentul discursului a fost pus pe relansare, pe izbavirea din 11 mai, pana la care prelungirea restrictiilor parea doar un pas necesar. Perspectiva aceasta nu vi se pare ca a lipsit total din discursul dlui Iohannis?

Cum spuneam, presedintele Frantei are mai mare putere in ceea ce priveste Guvernul si implicarea sa in politica interna, dupa cum are si o dimensiune europeana.

Din nefericire, in Romania, atat presedintele cat si Guvernul s-au abandonat discursiv spre Comitetul pentru Comunicare Strategica. Avand in vedere ca, de cele mai multe ori, discursul iese prin vectori secundari de imagine, dl Vela, dl Arafat etc, presedintele nu a putut sa spuna decat generalitati.

Chiar daca are acces la date, nu are, probabil, o structura de sinteza ca la nivelul MAI si al MS. Probabil nu are nici consilieri care sa-i fi scris un discurs mult mai aproape de structurile de raspundere.

Ceea ce remarc este ca nu s-a referit aproape deloc la dimensiunea europeana a acestui fapt. Romania e parte a UE, dincolo de eforturile pe care le facem singular, exista un efort european si concertat.

Se vorbeste despre diverse incercari ale UE de intrajutorare. Sunt tari care preiau bolnavii din alt stat. Romania, in afara de faptul ca a trimis cativa medici si asistente in Italia, nu a avut o implicare la nivel european a spatiului romanesc, ceea ce nu cred ca e un semnal foarte bun.

Inca ne aratam dimensiunea periferica in interiorul acestei structuri.

Decretul urmeaza sa treaca prin procedura parlamentara. Deja sunt lideri care anunta ca il vor respinge. Exista vreun risc ca el sa fie respins?

Nu cred. Cred ca va fi aprobat. Dl Ponta si dl Tariceanu au nevoie sa ramana in prim-planul politicii, pentru ca ei reprezinta partide marginale. Despre ALDE nici nu stim daca mai exista. Dl Ponta are nevoie sa isi poata construi viitoare aliante, dar nu cred ca e foarte credibil.

Dl Ciolacu si UDMR nu par atat de convinsi ca ar trebui sa respinga starea de urgenta, desi fac critici, unele cu iz de veridicitate, la adresa strict a actiunii guvernamentale, mai ales pe partea economica.

Guvernarea a dat semnale extrem de contradictorii in ceea ce priveste actiunea economica si sociala pe aceasta perioada a starii de urgenta.

In general, oamenii politici se pozitioneaza pragmatic in raport cu semnalele electoratului. Sa fie aceste pozitionari un semnal ca grija cea mare la nivelul societatii este de natura economica, nu sanitara, ca lumea ar cam vrea sa se uite in directia in care s-a uitat si Macron luni seara?

Unde se uita intreaga Europa. Macron este unul dintre putinii care mai pastreaza pe termen indelungat majoritatea restrictiilor.

Dar Spania, dupa doar 2 saptamani si cu o mortalitate mult superioara altor tari ale Europei, a decis deja ca deschide micile afaceri pentru ca altfel nu pot supravietui. Germania, Danemarca sau Olanda au avut intotdeauna politici mult mai deschise.

De asta si vorbeam despre o politica europeana pe care nu o avem. Ar fi trebuit sa existe macar din partea tarilor din Europa Centrala si de Est o cerinta de a fi o anumita continuitate, pentru ca avem o multime de blocaje. Ar fi fost un punct de marcat sa cerem macar o politica medicala coerenta la nivelul UE.

E clar ca toti cetatenii, nu doar romani, asteapta un cuvant despre posibila iesire din aceasta situatie. Iar problema nu este doar cand vom iesi, ci cum vom iesi.

Traumele nu vor fi doar economice. Ele vor fi si sociale, in buna masura psihice, daca nu si culturale. Pentru ca, in ciuda indemnurilor la solidaritate, vedem o multime de inchistari si blocaje intre granite, intre judete, intre cetateni ai aceleiasi tari, o destul de mare individualizare si foarte putin spirit solidar in realitate.

Uitati-va numai ce e pe Facebook, unde fiecare blameaza pe toata lumea. E o obsesie care, fara discutie, are o dimensiune patologica si tine de teama, dar si de felul in care fiecare isi construieste speranta.

Din nefericire, nu a existat nicio gandire strategica inspre rezolvarea acestor situatii.

Spuneti de clivaje si incoerente. Chestiunea bugetarilor este din nou subiectul unui clivaj si, in acelasi timp, un subiect in care spusele premierului au fost intoarse total dupa cateva zile de ministrul Finantelor.

Au fost niste contradictii discursive extrem de vizibile care au generat spaime si frustrari. Sondajul IRES spunea ca peste 59% dinte cetateni priveau cu mefienta taierile salariilor bugetarilor, motiv pentru care cei din PNL au facut, probabil, un pas in spate. Pentru ca s-au grabit sa satisfaca orgoliile unora sau altora au intrat in plasa de indecizie.

Nu am inteles de ce bugetarii trebuiau sa piarda la salariu neaparat, mai ales de ce era cerut acest lucru de oameni din zona privata a serviciilor, care castiga mai bine cand clientii lor de la stat castiga la randul lor mai bine. Gandirea de tip "capra vecinului" este extrem de stupida din punct de vedere economic.

Ar fi fost o reactie mai buna a Guvernului daca nu am fi fost in an dublu electoral?

Sigur ca are o importanta uriasa, doar ca incet-incet el s-ar putea sa fie amanat suficient de mult incat am fi putut gandi si fara aceasta obsesie.

Logica politicienilor nu e valabila in acest moment. Credeti ca oamenii fac distinctia intre deciziile PNL, PSD, USR, UDMR etc? Ei au spaime legate de cu totul alte situatii: rezervele care se termina, afacerea care se inchide etc. La asta se gandesc, nu la politica.

Dar aceste spaime nu ar trebui sa primeasca un raspuns guvernamental, deci politic?

Asa ar trebui, dar raspunsul acesta n-a venit. Si ma intorc la dimensiunea europeana. UE e dispusa sa ne dea 3 miliarde de euro imediat cum ii cerem. Criza aceasta nu seamana cu cealalta, cand banii erau scumpi. Acum banii sunt ieftini, problema e ca nu ai de unde sa cumperi manusi, masti etc.

Macar pentru perioada asta ar trebui sa facem ca Trump, adica universal basic income, bani pe care sa ii dai cetatenilor, nu ca forma de mita electorala, ci pentru rezistenta si solidaritate.

Dvs spuneti ca banii exista, guvernantii se plang insa ca incasarile la buget s-au prabusit.

Da, 20 miliade mai putin si 12 miliarde in plus la cheltuieli. Dar UE e dispusa sa dea 750 de miliarde de euro. Numai sa fie ceruti.

Si de ce nu cerem? Incompetenta, reflexe?

Reflexele, spaima, nu stii daca acesti bani se vor duce unde trebuie sau se vor imprastia ca apa in nisip. O gandire extrem de meschina. In situatii exceptionale nu gandesti in formule contabile, insa la noi contabilitatea este singura formula care guverneaza Romania, motivul pentru care nu ne aruncam la investitii importante, nu facem bugete anuale si gandim meschin pe termen scurt, din campanie in campanie.

Ce mutatii politice credeti ca ar putea sa provoace acesta criza?

Greu de spus. Teoretic, dupa crize de genul acesta, partidele populiste si extrem de noi, de protest, au foarte mare succes. Dar la noi asemenea partide au murit inainte de a se naste.

Mi-e greu sa-mi dau seama cum ar putea un partid nou sa atraga cetatenii in situatia data. Deci cred ca vom mai astepta cel putin o decada pana cand vom avea o schimbare a partidelor politice.

Din alta perspectiva asta e o veste buna. Este vremea partidelor de protest si a liderilor de extrema, populisti.

Da, e foarte interesant, in context, ca toata lumea vorbeste despre Italia uitand ca guvernul italian de doi ani s-a luptat cu toata lumea.

Din punct de vedere politic si economic, Italia era tinta perfecta pentru un blocaj de genul acesta pentru ca s-a miscat ciudat, iar Salvini si restul lidelor politici populisti au reusit sa enerveze atat de multa lume, incat atunci cand au avut nevoie nu i-a mai sprijinit nimeni.

Italia e caz de manual ce pot face lideri prosti care se cearta cu toata lumea, avand desigur un sprijin popular important, pe care cred ca il vor pierde dupa ce s-a intamplat.

E foarte posibil sa vedem o retragere a electoratului si o nemultumire chiar fata de faptul ca nu exista posibilitatea de a vota altceva. Deci absenteism masiv si dezinteres.

Ma uit in viitor si ma intreb cum ar putea arata discursul politic care sa poata capacita pe ceea ce s-a intamplat in aceasta perioada. Ma uitam la o emisiune in care au aparut lideri politici din toate partidele si am vazut ca nu isi pot depasi tipul de discurs anterior. Se ataca personal sau partinic unii pe altii fara sa dea niste semnale foarte clare.

Asta inseamna o perioada moarta din punct de vedere politic, care nu genereaza discurs politic.

Noul nostru comportament social, restras, izolat, mai individualist, nu incurajeaza si el absenteismul?

Sigur ca da, evacuarea spatiului public inseamna evacuarea spatiului politic. De asta pot intelege incercarile partidelor, mai ales mici, ca ALDE sau Pro Romania, de a ramane cumva in constiinta publicului.

Trebuie sa scoata panglici pe gura pentru ca lumea sa-i vada. Oamenii isi vor canaliza energiile negative sau pozitive spre altceva, dar nu spre politica.

Spital dupa spital este militarizat spre satisfactia publicului. Multi considera ca solutia militara e cea salvatoare. Nu e periculos pentru democratie?

Fara discutie este periculos. Dar de foarte multa vreme se vede in sondaje, in comportamentul cetatenilor, exista cerinta de a avea mai multa "ordine".

Romania a avut intotdeauna cultural propensiunea pentru autoritarism. Am avut mereu nevoie de un lider conducator. Si partidele politice sunt obisnuite sa stea in spatele unei locomotive, ceea ce ucide viata lor democratica.

Am vazut-o la toate partidele.

Fara discutie ca militarizarea nu e democratica. Democratic este sa dezbati, sa decizi impreuna, o responsabilitate la care lumea vrea sa renunte pentru a o oferi altcuiva. Si din cauza asta avem personaje care devin lideri, desi poate nici nu-si doresc asta.

Uitati-va la Raed Arafat, care-si pastreaza o pozitie de lider, desi e din MAI, nici macar din Ministerul Sanatatii. Este un personaj care intotdeauna a fost numit si nu ales, si daca acum ar fi in pozitia de a fi ales, ar avea probabil o sustinere extraordinara pentru ca are alura de lider militar.

Este tehnocratul, adica cea mai proasta alegere pentru democratie. Tehnocratismul inseamna politici fara politica, populismul inseamna politica fara politici. Niciuna nu e democratica.

Ce va ramane in societate dupa puseul de revalorizare a militariei?

Vom avea alegeri, s-ar putea ca unele partide sa-si construiasca lideri si purtatori principali si secundari de imagine cu aceasta alura. Dl Ponta il tot propune pe Raed Arafat, stiind ca genul acesta de figuri pot sa fie locomotive. Mai ales partidele mici vor cauta acest tip de lideri.

Ce n-a văzut CTP în 34 de ani de alegeri libere: ”Doar Ceaușescu îl poate egala pe Ciociu. Ca pe o turmă de mancurți...”

Retragerea lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Capitalei a fost comentată acid de jurnalistul Cristian Tudor Popescu, care i-a criticat dur pe președinții PSD și PNL, Marcel...

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...