Camelia Bogdan foloseste o cale extraordinara de atac si cere anularea deciziei de a fi mutata la Targu Mures

Judecatoarea Camelia Bogdan a cerut Inaltei Curti sa revizuiasca decizia prin care a fost sanctionata cu mutarea disciplinara la Curtea de Apel Targu Mures pentru o perioada de sase luni. Este vorba de o cale extraordinara de atac.

Magistratul Camelia Bogdan a depus, joi, la Completul de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) o contestatie in anulare impotriva deciziei definitive prin care a fost sanctionata disciplinar. "Caseaza in parte hotararea atacata, in ceea ce priveste sanctiunea excluderii din magistratura, pe care o inlocuieste cu sanctiunea constand in mutarea disciplinara pe o perioada de 6 luni, la Curtea de Apel Targu Mures, incepand cu data de 15 ianuarie 2018", se precizeaza in solutia adoptata pe 13 decembrie cu majoritate de voturi de completul de judecata de la ICCJ.

Motivarea acestei decizii poate fi citita in articolul: De ce a fost sanctionata judecatoarea Camelia Bogdan, cercetata pentru ca a tinut cursuri de combatere a fraudelor europene

Scor strans

Decizia a fost luata de un complet de 5 judecatori, la un scor strans. Trei judecatori au fost pentru sanctiune disciplinara: Gabriela Bogasiu, Mihaela Tabarca si Mirela Politeanu, alti doi judecatori, Rodica Susanu si Cristian Daniel Oana, au facut opinie separata si au aratat ca Bogdan nu trebuie sanctionata disciplinar.

Practic, Camelia Bogdan cere anularea sentintei definitive si, in consecinta, in urma rejudecarii recursului, sa se dispuna admiterea acestuia si respingerea actiunii disciplinare exercitate impotriva sa de catre Inspectia Judiciara prin rezolutia din 24 iunie 2016 luata in dosarul nr. 1096/IJ/623/DIJ/2016 al Inspectiei Judiciare. Pe mai multe zeci de pagini, ea a explicat care sunt cele patru motive principale de anulare a deciziei.

Primul motiv: decizia, semnata de magistratul asistent

Primul motiv invocat de Camelia Bogdan de anulare a deciziei este acela ca "hotararea instantei supreme adoptate in opinie majoritara nu este motivata de catre judecatorii care au pronuntat-o, ci de catre magistratul-asistent". Astfel i s-ar fi incalcat dreptul la un proces echitabil.

"Este de notorietate ca, potrivit art. 426 C.pr.civ, hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti membrii completului de judecata. In caz de impiedicare a unuia dintre acestia, hotararea se semneaza in locul sau de presedintele completului, iar daca nici acesta nu poate semna, hotararea se semneaza de presedintele instantei", arata Camelia Bogdan.

Motivul doi: ignorarea unui act emis de ANI

Un al doilea motiv de nelegalitate, invocat de Camelia Bogdan, vizeaza nerespectarea principiului nemijlocirii de catre trei judecatori care au constatat contrar legii ca ar fi savarsit vreo abatere disciplinara derivand din nepunerea in discutia partilor a legalitatii/nelegalitatii a unui raport de evaluare realizat de ANI. Acest document era favorabil Cameliei Bogdan.

Potrivit judecatoarei, acesta produce efecte juridice, ramanand in circuitul civil, nedispunandu-se anularea acestuia nici pe cale de actiune, nici pe cale de exceptie, nefiind analizata vreo nelegalitate a acestuia intr-o procedura in care Agentia Nationala de Integritate sa fi fost citata pentru considerente de opozabilitate.

Astfel, dispozitiile legale "nu permit ignorarea in totalitate a prezumtiei de legalitate si temeinicie a unui raport emis de ANI, dupa cum considera CSM prin hotararea atacata si cei trei judecatori supremi care au adoptat in opinie majoritara decizia nr.336/13.12.2017".

Motivul trei: doi magistrati ar fi fost in incompatibilitate

Camelia Bogdan mai sustine ca doi dintre magistratii din cazul sau, Gabriela Elena Bogasiu si Mihaela Tabarca, s-ar fi aflat in incompatibilitate.

In cazul Gabrielei Bogasiu, judecatoarea este formator remunerat al CSM, "fiind intr-un raport de drept privat cu aceasta institutie, deoarece este colaborator formator al INM si remunerat de catre CSM".

Camelia Bogdan se intreaba daca Bogasiu a facut o cerere de abtinere de la judecata, deoarece a trebuit sa verifice legalitatea actelor emise de catre CSM.

"In ceea ce o priveste pe doamna judecator Elena Gabriela Bogasiu, lipsa de impartialitate a dumneaei mai rezulta din imprejurarea ca in exercitarea atributiilor de presedinte al completului care m-a condamnat pe nedrept la executarea unei sanctiuni ilegale pentru o abatere inexistenta m-a acuzat pe nedrept ca as dori sa o inregistrez.

Totodata, spre sfarsitul sedintei de judecata, atunci cand domnul Mugur Ciuvica a luat cuvantul fara ca doamna presedinte sa ii fi incuviintat in prealabil interventia, si m-a intrebat daca doresc sa il arestez, doamna presedinte Bogasiu a replicat cu voce destul de pronuntata auzindu-se in primul rand expresia: Te aresteaza D...u! Te aresteaza la D...u!, fiind necesara audierea inregistrarii sedintei de judecata pentru a vedea daca expresia cu caracter injurios de natura a stirbi prestigiul instantei supreme mi-a fost adresata mie sau domnului reprezentant al intervenientei GIP, Mugur Ciuvica", arata Camelia Bogdan.

In cazul judecatoarei Mihaela Tabarca, aceasta la doua zile dupa pronuntarea deciziei ar fi fost gratificata prin pronuntarea unui Laudatio de catre magistratul fondului Evelian Oprina (membru CSM-n.red.) cu ocazia decernarii unor premii stiintifice. Aceste premii i-ar permite Mihaelei Tabarca sa obtina, cu titluri de drepturi de autor, conform declaratiei de avere din ultimii ani, publicate pe https://www.csm1909.ro/Statements.aspx sume totalizand peste o suta de mii de euro (221.241 lei in 2016, 161.203 in 2017).

Motivul patru: jurisprudenta Inaltei Curti

Un al patrulea motiv - faptul ca judecatoarea Camelia Bogdan ar fi fost privata de o judecata impartiala, "aspect ce deriva din tratamentul discriminatoriu la care am fost supusa de cele trei doamne judecator, care au ignorat practica unitara a Inaltei Curti de Casatie si Justitie in ipotezele in care nu se retine cumulul de functii."

In esenta este vorba de faptul ca, intr-un caz similar cu al sau, ICCJ nu a retinut abaterea similara.

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...