Ziare.com

Cum limiteaza CSM accesul presei la informatii esentiale din anchete si procese: Numele violatorilor si criminalilor, secretizate

de Ionel Stoica
Luni, 30 Septembrie 2019, ora 07:07

   

Cum limiteaza CSM accesul presei la informatii esentiale din anchete si procese: Numele violatorilor si criminalilor, secretizate
Noul ghid de relatie a sistemului judiciar cu mass-media adoptat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), sub conducerea Liei Savonea, prevede mai multe restrictii de informare publica in cazul anchetelor din parchete, al dosarelor aflate pe rolul instantelor, dar si dupa finalizarea definitiva a proceselor.

Pe lista informatiilor care nu pot fi comunicate presei se afla: numele si prenumele unor suspecti. Aceste informatii pot fi comunicate "doar daca faptele pentru care este urmarit penal afecteaza capacitatea de exercitare a functiei publice".

Un specialist in comunicare publica care activeza in sistemul judiciar a explicat pentru Ziare.com ca potrivit acestui ghid, se pot face publice doar numele persoanelor care au comis fapte ce au legatura cu functia publica pe care o ocupa.

"Daca directorul unei companii de stat, un demnitar sau un functionar public sunt acuzati de mita, trafic de influenta, abuz in serviciu, sau neglijenta in serviciu etc., numele lor pot fi facute publice", explica sursa citata.

Dar daca aceleasi persoane sunt acuzate de alte infractiuni, cum ar fi crima, viol, agresiune sexuala sau talharie? "Potrivit Ghidului CSM, numele lor nu pot fi facute publice", explica specialistul in comunicare.



Cum arata prevederea

Prevederea ciudata este in articolul 28, alineatul 4, din Ghidul CSM: "Numele si prenumele persoanei fata de care se desfasoara urmarirea penala, fata de care au fost dispuse masuri in cursul cercetarii ori urmaririi penale, ori fata de care s-a dispus trimiterea in judecata pot fi comunicate public numai daca faptele pentru care este urmarita penal afecteaza capacitatea de exercitare a functiei publice, in acord cu dispozitiile art. 14 alin. 1 din Legea 544/2001".

Ghidul face trimitere la prevederea din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public potrivit careia: "Informatiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informatii de interes public numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice".

O prevedere similara este si in cazul persoanelor trimise in judecata.

Numele lui Dinca n-ar fi fost dat publicitatii!

DNA a atras atentia in propunerile si observatiile trimise la CSM, pe 8 august 2019, ca in baza acestei prevederi, daca ar fi fost in vigoare in iulie 2019, procurorii DIICOT n-ar fi trebuit sa faca public nici macar numele lui Gheorghe Dinca (foto), principalul suspect in cazul crimelor de la Caracal.

"In situatia in care, art. 28 alin 4, asa cum este mentionat in proiectul de Ghid supus analizei, ar fi fost deja in vigoare, dispozitiile articolului mentionat ar fi obligat unitatea de parchet care efectueaza ancheta intr-un dosar penal de trafic de minori si viol, cauza aflata in centrul atentiei publice cu incepere din data de 27 iulie 2019 pana in prezent, sa nu comunice numele si prenumele inculpatului, deoarece faptele pentru care acesta este urmarit penal NU afecteaza capacitatea de exercitare a functiei publice", explica DNA.

Tocmai avand in vedere gravitatea infractiunii si pericolul social, numele suspectului trebuia facut public, explica DNA.

"Or, din perspectiva interesului deosebit al opiniei publice suscitat de gravitatea faptelor investigate si de pericolul social reprezentat de faptele respective, o asemenea abordare a comunicarii publice ar fi fost de neconceput.

De altfel, unitatea respectiva de parchet a si considerat, pe buna dreptate, ca a comunica numele si prenumele presupusului autor reprezinta un raspuns adecvat justificat de interesul public major", argumenteaza DNA.

Propunerea DNA de schimbare a acestei prevederi a fost ignorata de CSM.

Dilemele procurorilor

Cand au fost consultati de CSM, procurorii de la Parchetul Judecatoriei Sectorului 5 au cerut explicit sa stie cu vor face in astfel de cazuri: "sa se precizeze daca se poate comunica numele si prenumele unei persoane fata de care se desfasoara urmarirea penala, care nu este o persoana publica".

Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea a fost de aceeasi parere: "comunicarea publica devine extrem de dificila, proiectul de ghid fiind fara raspunsuri concrete".

"Cum vor putea fi redactate comunicatele cu privire la inceperea urmaririi penale, punerea in miscare a actiunii penale, luarea unor masuri preventve, trimiterea in judecata, in cauzele de interes public, in ipoteza contrara a celei de mai sus (numai in masura in care afecteaza capacitatea de exercitare a unei functii publice - n.red.)? Prin folosirea initialelor suspectului/inculpatului? Sau prin utilizarea unor sintagme generale, gen barbat, fara ocupatie, etc, 44 ani?", a mai intrebat parchetul din Oradea.

Toate aceste intrebari, legitime si justificate, au ramas fara raspuns.

Numele "spagarului", secretizat

Similar, daca un inalt functionar public este acuzat de mita sau trafic de influenta, numele acestuia poate fi facut public, in timp ce numele persoanei care a cumparat influenta sau a dat mita, care nu ocupa o functie publica, nu poate fi facut public.

De altfel, un astfel de caz recent este cel al fostul sef al Directiei de Investitii Achizitii Publice si Servicii Interne din Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF), Dan Stroe, pus sub acuzare pentru ca ar fi luat spaga de la trei afaceristi. In acest caz, DNA a facut public numele acestuia.

Citeste si: Un director ANAF a fost pus sub acuzare de DNA pentru o spaga de 7 milioane de lei

In baza Ghidului, procurorii anticoruptie nu au facut public insa numele afaceristilor cercetati in acest dosar pentru cumparare de influenta. Este acest lucru o discriminare?

Tot DNA arata in documentele trimise la CSM ca: "A face o distinctie, sub aspectul comunicarii datelor de identificare, intre persoanele care detin o functie publica si cele care nu detin o astfel de functie ar crea din start o inegalitate si ar fi de natura sa afecteze obligatia organului de urmarire penala de a respecta dreptul la informatie in mod nediscriminatoriu".

Jurisprudenta CEDO

In plus, in sprijinul publicarii numelor suspectilor este chiar jurisprudenta CEDO. Doi afaceristi romani, Sorin Rosca Stanescu si Dinu Patriciu, s-au plans la Curtea Europeana de faptul ca numele lor a fost publicat in comunicatele de presa ale procurorilor. Solicitarile lor au fost respinse ca inadmisibile.

"Faptul ca s-au facut afirmatii despre Sorin Rosca Stanescu ca este obiect al unei cercetari penale nu reprezinta o incalcare a prezumtiei de nevinovatie, ci reprezinta o informare a opiniei publice", motiveaza CEDO.

In ceea ce priveste comunicatele de presa ale parchetului, Curtea a observat ca ele se limiteaza la informarea publicului despre derularea anchetei penale aflata in curs.

"De asemenea, a fost remarcat cat de importanta era cauza in ochii opiniei publice, avand in vedere pozitia ocupata de catre reclamant si implicarea sa in procesul de privatizare al companiei petroliere detinuta de catre stat, fiind un subiect de preocupare atat pentru autoritatile nationale, cat si pentru publicul larg", motiveaza CEDO.

Alte interdictii

Ghidul CSM mai stabileste ca "infomatiile privind existenta unei plangeri sau denunt pe rolul organelor de urmarire penala referitoare la posibila savarsire a unor fapte de natura penala, precum si datele cuprinse in aceste acte de sesizare nu sunt publice". In mod exceptional, daca cel care a sesizat parchetul face public acest lucru, procurorii pot confirma sau infirma existenta sesizarii.

Accesul la mai multe informatii din ancheta, care erau publice pana in acest moment, cum ar fi inceperea urmaririi penale, finalizarea anchetei sau trimiterea in judecata, poate fi restrictionat de procurorul de caz.

In faza judecarii unui dosar, purtatorul de cuvant al instantei si magistartul de caz decid daca ii dau voie unui jurnalist sa studieze un dosar aflat pe rolul instantei. CSM a introdus o lista larga de dosare care nu pot fi consultate. Refuzul pentru studierea unui dosar trebuie sa fie motivat.

Grija pentru condamnati

O alta prevedere controversata a CSM vizeaza persoanele condamnate, despre care instantele si parchete nu vor mai putea da informatii, dupa eliberarea din penitenciar.

"Pentru a nu prejudicia reintegrarea in societate a persoanelor condamnate, dupa executarea hotararii nu vor fi furnizate informatii in legatura cu infractiunea comisa anterior, cu exceptia cazului in care persoanele condamnate au consimtit in mod expres la divulgarea identitatii lor ori acestea sau faptele lor sunt din nou de interes public", se arata la articolul 54.

Un purtator de cuvant al unei instante judecatoresti a explicat pentru Ziare.com ca in acest caz ar putea fi interzisa studierea dosarelor in care s-au dat decizii de condamnare, dupa eliberarea celor condamnati.

Si in acest caz, DNA a solicitat eliminarea acestui articol, dar solicitarea a fost ignorata de CSM.

"Consideram ca acest articol, pe de o parte, nu este clar, putand da nastere la diferite interpretari, iar pe de alta parte, in interpretarea sa extensiva, este prea restrictiv", explica DNA.

Pe de alta parte, nu este clar de ce restrictia de informare se raporteaza la executarea "hotararii" si nu la reabilitarea persoanei condamnate.

Freelancerii sunt jurnalisti?

Mai multe instante si parchete din tara au trimis opinii la CSM pentru realizarea acestui Ghid.

De exemplu, Curtea de Apel Bucuresti a cerut ca in timpul urmaririi penale, procurorii sa nu ofere nicio informatie din ancheta, deoarece s-ar incalca prezumtia de nevinovatie.

"In esenta, in cursul urmariii penale nu trebuie sa se permita furnizarea niciunei infomatii dina ncheta, nici din oficiu si nici la cererea mass-media, acest fapt urmand a avea loc numai dupa finalizarea urmarii penale, avand in vedere caracterul nepublic al urmaririi penale", si-a motivat solicitarea Curtea de Apel Bucuresti.

Pe de alta parte, Curtea de Apel Galati a cerut CSM sa stabileasca daca sispozitiile Ghidului se aplica si pentru bloggerii sau freelancerii, daca acestia pot avea acces la dosare pentru a le studia sau daca pot obtine copii de pe documentele din proces: "Evident, cei mai multi dintre acestia nu au legitimatie de presa si nu pot dovedi calitatea in care solicita studiul dosarelor, de exemplu".


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 6410 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
7 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Nu va e rusine, ma, pe banii poporului amarat...

...sa va mai si bateti joc de el si nu aiba voie sa stie cine-l violeaza, cine-l fura si omoara? Si sa va mai dea si pensii speciale, nu?
Ia spuneti, ne intoarcem la dictatura? Ca numa' in dictatura totul se ascunde si se spune oficial doar o versiune mincinoasa.

 

ma io

vad ca protejeaza criminalu! Adica crima viol furt nu spunem cine e! Al dracu justitie. Asasinul anonim al lui Savonea

 

DE DEPARTE PRESA FACE un exces de zel si a tabarit pe capul

oamenilor cu tot felul de zvonuri si clevetiri nascocite incit a reusit sa zapaceasca bine pe toata lumea si sa deruteze pe oficiali .
Drku stie de ce au ei o asemenea preferinta cind , evenimente mult mai importante trec neobservate , poate ca aici este necesara si o doza de profesionalism , nu e acelasi lucru sa faci descrierea in amanunt a aventurilor unui butoi si sa descoperi gunoi menajer din vremea fanariotilor ca sa atestezi Caracalul , ca ceva urme de civilizatie au existat aici din epoca de
piatra !

Mai lasati oamenii in pace , dragi CUMPANASI, ca ne-ati intoxicat cu prostiile voastre , trebuie sa avem incredere in profesionisti !

Cred ca avem prea multe televiziuni inutile , bune doar pentru reclame cu doctorii facute de vraci prin baie si subventii de la stat masluite cu care imbogatim pe aceeasi castigatori de alegeri , cu semnaturi furate ...si o propaganda de partid insidioasa ...

 

Tu ca parinte nu ai voie sa sti cine iti sint vecini de cartier.

Ingeneral in tarile civilizate in cazul violatorilor ele sint facute public odata ce sia ispasit pedeapsa si se va intorce sau muta itrun catrtier .Politia facea publica locatia lor ca parinti sa isi ocroteasaca copii si in general propietatile in acele zone descresc la pret din cauza acestora.

 

Abuz sau nu

Dacă presa nu ar semnala aspecte care nu sunt in ordine , multe abuzuri s-ar intampla. Referitor la articol, de ce asociatiile de magistrati nu o retrag pe Savonea, daca aceasta abuzează de funcție? Asta ar face justitia independența de politic

 

NE-AM FRIPT DE PREA MULTE ori cu stiri false de la o presa

lasa si obedienta ...unde sunt miile de teroristi din revolutie si miile de morrti , bazaconiile cu ceausescu ...afirmatii crettine cu gaini si pui de brontozaur ...butoaie cu fecioare la protzap , un semianalfabet traficant de carne vie care traia ca un nenorocit si ...jurnalisti cu averi imense obtinute din fantezii bolnavicioase de oliggofreni ...la drku cu aceasta fauna de profitori , toata stima pentru o breasla educata si corecta !

obs nu cred ca este cazul sa mai amintim de jurnalistul care a trimis spre alte continene cateva comunitati de concetateni, care au avut norocul sa asculte niste improvizatii radio ale unui (aici)
MARE CRETAN !

Acest "Ghid"protejeaza violatorii,criminalii etc dezaxati anchetati

Savonea isi da seama ce face?
Daca au fost identificati suspecti de crime contra cetatenilor,acestia sunt protejati de Savonea fata de opinia publica aceasta fiind fara posibilitatea de a-i evita in viata cotidiana!
Unul ,probabil cu proble psihice,ca Dinca,ori,culmea,criminali eliberati din inchisoare de ex.prin odiosul recurs in compensare,care a dus la mii de recidive,nu mai pot fi facuti cunoscuti opiniei publice pentru a se putea apara de ei!
In USA exista o baza de date cu cei ce comit ofense sexuale, iar domiciliul lor este facut puplic in zonele in care locuiesc,astfel incat parintii si cetatenii,in general,sa se poata apara preventiv!
Justitia nu este un scop in sine ci ,are ca rol principal apararea societatii de infractori si prevenirea si protejarea ei de acestia inca din faza punerii sub acuzare!
De unde a aparut aceasta Savonea?
Ghidul este o noua metoda de terorizare a procurorilor,ca si odioasa Sectie Speciala,condusa de alta unealta a mafiotilor psd-isti,favorizand infractorii!
Cand le vom vedea pe cele doua favorizatoare a infractorilor,la puscarie,ca o dovada ca magistratii nu sunt deasupra justitiei decat in masura in care o apara in interesul societatii?Teo

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor