Sefa CSM, despre avizul pentru procurorii sefi, Constitutie si reforma Interviu

Presedintele CSM, Oana Schmidt Haineala, da asigurari ca propunerile inaintate de Victor Ponta pentru conducerile parchetelor vor fi examinate de CSM cu aceeasi exigenta ca in procedura declansata de Mona Pivniceru.

"Sunt importante si persoanele celor nominalizati, reputatia lor profesionala, nu numai felul in care sunt perceputi de sistem si societate. In opinia mea, interviul este doar parte din evaluarea care sta la baza deciziei", a explicat presedintele CSM intr-un interviu acordat Ziare.com.

Oana Schmidt Haineala a apreciat ca autoritatea judecatoreasca ar trebui sa aiba un drept de veto in astfel de proceduri. Totodata Oana Schimdt Haineala considera ca, deocamdata, nu am ajuns la maturitatea la care persoanele aflate in fruntea institutiilor sa nu mai conteze pentru ca mecanismele merg de la sine dupa reguli si proceduri.

In interviul acordat Ziare.com, presedintele CSM a atras atentia si asupra unui amendament la legea de aplicare a Codului de Procedura Penala care pericliteaza rolul constitutional al procurorului si insusi actul de justitie.

Ati sesizat CCR in privinta reducerii atributiilor CSM in procedura de desemnare a judecatorului roman la CEDO. De ce credeti ca noua procedura ar putea fi neconstitutionala si de ce este important ca rolul CSM in aceasta procedura sa ramana principal?

Felul in care prin OUG 21/27 martie 2013, promovata de fostul ministru al Justitiei, d-na Pivniceru, modifica mecanismul decizional in privinta selectiei judecatorului roman la CEDO, golea de substanta atributiile CSM si ale puterii judecatoresti in general in aceasta materie.

Prin selectia facuta de o comisie mixta, inter ministeriala si in care CSM era reprezentat printr-un membru, la fel si ICCJ, printr-un judecator, ponderea deciziei mergea in zona Executivului. Practic, nu mai era posibila realizarea acelui check and balance, a limitarii reciproce a puterilor in stat, specific garantarii principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.

O alta problema de constitutionalitate ar consta in "taierea" atributiilor unei institutii cu statut constitutional prin ordonanta de urgenta.

Pe de alta parte, CSM este compus din profesionisti si garantia de impartialitate si profesionalism a selectiei este mult mai mare. Oricum, si pe reglementarea initiala, ultimul cuvant revenea Guvernului, dar nominalizarile le facea Consiliul, in urma unei proceduri de selectie. Ramane de vazut cum va transa Curtea problema.

Termenul fixat este 9 mai 2013. Este importanta si actiunea Avocatului Poporului de a se adresa Curtii pe aceasta chestiune. In functie de ce se va decide, procedurile trebuie oricum demarate cat de repede posibil, pentru ca termenul limita pentru transmiterea nominalizarii catre Consiliul Europei este iulie 2013.

Asteptam sa fim si auziti, si ascultati in procesul de modificare a Constitutiei

Intentionati sa sesizati CCR si in privinta avizului CSM pentru procurorii sefi ai Parchetului General si DNA, pentru a stabili daca el este consultativ sau obligatoriu?

Este o chestiune asupra careia suntem la acest punct intr-un moment de consultare si analiza.

Suntem in proces de modificare a Constitutiei, cea mai importanta lege a tarii, care contine inclusiv reglementari esentiale pentru sistemul judiciar. Considerati ca CSM ar trebui implicat in procesul de elaborare a noii Constitutii?

In mod cert, da. De altfel, am adresat o scrisoare presedintelui Senatului prin care am solicitat sa fim invitati la lucrarile comisiei de specialitate. Sunt in discutie puncte importante, care vizeaza arhitectura constitutionala a sistemului judiciar, statutul de magistrat si independenta procurorului, asupra carora vrem sa ne spunem opinia si asteptam sa fim si auziti, si ascultati.

Procedura de desemnare a procurorilor sefi ai Parchetului General si DNA a creat mari tensiuni. Presedintele si premierul considera ca simpla respectare a legii in vigoare acopera exigenta de transparenta in desemnarea noilor procurori sefi. CE a cerut o procedura mai lunga, care sa includa un proces de selectie. Care credeti ca este preferabila?

Punctul de vedere constant al Sectiei pentru Procurori a CSM a fost in sensul unei proceduri de selectie transparente, credibile, in spiritul recomandarilor Comisiei Europene. Cred ca o regandire a cadrului normativ in materie este necesara.

Noi am propus permanent modificarea legislatiei in sensul cresterii ponderii Consiliului in numirea conducatorilor Ministerului Public. De plida, pentru functiile de conducere de la ICCJ, propunerile sunt facute de Sectia pentru Judecatori a CSM. Legile sunt vii, ele trebuie adaptate evolutiilor sociale la nivel de macro-sisteme, dar si de micro-sisteme, cum este cel judiciar, de exemplu.

Interviurile pentru procurorii sefi vor respecta aceleasi exigente ca si in procedura anterioara

Initial termenul fixat de CSM pentru acordarea avizelor pentru procurorii propusi de Victor Ponta a fost in iunie. Ulterior, CSM a acceptat scurtarea lui cu trei saptamani. A fost reducerea temenului stabilit initial o concesie a CSM, dupa atitudinea initiala foarte intransigenta?

Nici vorba. In data de 3 aprilie am primit de la ministrul Justitiei doar nominalizarile, neinsotite si de restul documentatiei prevazute de lege si regulament, cum ar fi proiectele de management, lucrarile relevante si asa mai departe.

Am fixat termenul initial de 30 aprilie pentru inaintarea catre Consiliu a acestor documente, iar MJ le-a transmis mai devreme, adica in 9 aprilie.

Atunci termenul a fost redus proportional, pastrandu-se totodata aceleasi standarde in ce priveste perioada de dezbatere publica a proiectelor.

In ce priveste interviurile, acestea vor respecta aceleasi exigente ca si in procedura anterioara. Pentru mine, ca membru CSM si titular al unui vot, sunt importante si persoanele celor nominalizati, reputatia lor profesionala, nu numai felul in care sunt perceputi de sistem si societate. In opinia mea, interviul este doar parte din evaluarea care sta la baza deciziei de a vota intr-un sens sau altul.

Autoritatea judecatoreasca ar trebui sa aiba un drept de veto asupra procedurii de desemnare a procurorilor sefi

Fostul procuror sef al DNA, Daniel Morar, a avut o reactie dura la nominalizarea in fruntea DNA a unui procuror care nu provine din parchetul anticoruptie, chiar daca in cauza era d-na Kovesi. Reactia d-lui Morar poate fi interpretata ca o revendicare a dreptului moral, nu legal desigur, al magistratilor de a impune lideri ai sistemului juridic in fata politicienilor. Credeti ca exista acest drept moral?

Nu se pune problema in termeni de cine impune pe cine si cui. Asa cum am perceput eu, dl. Morar si-a exprimat opinia in calitate de procuror de cariera, de fost procuror sef al DNA, de, la acel moment, conducator interimar al Ministerului Public, membru al CSM si de profesionist care a facut o diferenta in istoria justitiei romane.

Intr-o democratie, delictul de opinie mi se pare ceva periculos. Personal, cred ca pentru o asigurare reala, eficienta, a separatiei si echilibrului puterilor in stat, pentru a obtine cel mai bun rezultat posibil, autoritatea judecatoreasca ar trebui sa aiba un drept de veto in astfel de proceduri. Pare fireasca exercitarea acestui drept prin intermediul CSM, membrii Consiliului au fost alesi de magistrati si ii reprezinta.

Sistemul este deosebit de interesat de acest proces, de pilda, colegii studiaza proiectele celor nominalizati, ne transmit intrebari pe care sa le adresam. N-am amintit intamplator acest fapt, reprezinta un prim rezultat al dezbaterii publice a proiectelor, dar si un indicator al schimbarii de mentalitate, al nivelului de asteptare in ce priveste aceste proceduri si finalitatea lor.

Care sunt marile urgente din Justitie de care ar trebui sa se ocupe actualul ministru? Este practic posibila implementarea codurilor pana la sfarsitul acestui an?

Sigur ca stabilirea agendei si a prioritatilor sunt decizii pe care fiecare si le ia dupa o evaluare personala. Implementarea noilor coduri, civil si de procedura civila, reprezinta, indubitabil, provocarea anului. Apoi, urmeaza codurile penal si de procedura penala.

Comisia Juridica a Senatului a aprobat o institutie hibrid care afecteaza rolul procurorului si actul de justitie

Vorbind de noile Coduri, cand vor fi implementate reglementarile in materie penala?

Cel mai probabil, incepand cu anul viitor. Referitor la noul Cod de Procedura Penala s-a intamplat insa ceva destul de neplacut saptamana trecuta la Comisia Juridica a Senatului, si anume, a fost adoptat un amendament la Legea de punere in aplicare a noului Cod de Procedura Penala, potrivit caruia, inainte de a incepe judecata cauzei, judecatorul de camera preliminara verifica "aparenta temeinicie a trimiterii in judecata" si poate in acest mod sa invalideze intreaga urmarire penala, dar fara a administra probe.

S-a creat astfel o institutie hibrid care, daca trece in acest fel de Parlament, va afecta rolul constitutional al procurorului si buna desfasurare a actului de justitie. Astfel cum prevede noul cod, in camera preliminara, anterior inceperii judecarii cauzei, judecatorul verifica legalitatea urmaririi penale si dispune inceperea judecatii. Orice evaluare ar face judecatorul in aceasta faza, nu poate viza si temeinicia probatoriului fara a afecta independenta procurorului si dreptul lui de a exercita actiunea penala si de a sustine acuzarea.

Analiza "aparentei de temeinicie" echivaleaza cu o prejudecare a fondului cauzei, goleste de continut cercetarea judecatoreasca facuta de judecatorul cauzei, ingradeste atributiile procurorului si ingreuneaza activitatea instantelor pentru ca poate genera situatii de incompatibilitate pentru judecatori.

Noi ne-am opus acestei modificari, ea a trecut de Comisie, dar este de vazut cum va arata textul in forma finala, dupa adoptarea de plenul Senatului si de Camera Deputatilor. Este stiut ca problematica noilor Coduri reprezinta unul din obiectivele constant si atent monitorizate de Comisia Europeana.

Nu cred ca am ajuns la acel grad de maturitate institutionala in care indivizii sa nu conteze

De ce credeti ca alegerea dvs, un procuror, in fruntea CSM a generat o asemenea enervare? Fara acel vot, s-ar fi ajuns la revocarea judecatorilor Ghica si Danilet?

Odata si odata trebuia sa se intample si asta, un procuror sa fie ales presedintele CSM...Alegerea unui procuror presedinte al Consiliului a fost o premiera, a insemnat ruperea unei cutume, incalcarea unui tabu si a avut un rol in istoria declansarii de catre unele instante din tara a procedurii de revocare a colegilor mei, din pacate.

De fapt, a fost o congruenta nefericita de circumstante la care au contribuit din plin unele asociatii profesionale, toate pe fondul unei campanii mediatice furibunde si al unei legislatii in materie cu deficiente majore in puncte esentiale, cum ar fi predictibilitatea, garantarea dreptului la aparare, respectarea principiilor fundamentale care garanteaza un proces electoral corect.

Acum, ca efect al deciziei CCR si desigur, in raport de considerentele si dispozitivul acesteia, normele respective isi inceteaza aplicabilitatea.

Este reforma din Justitie ajunsa intr-o zona sigura, sunt institutiile apte sa reziste presiunilor politice sau nu suntem inca pe uscat?

Intr-o prima faza, trebuie sa ne asiguram ca ce s-a castigat nu se mai poate pierde sau diminua. Apoi, sa vedem daca putem progresa si in ce fel. Aici este crucial cum vor evolua evenimentele, oamenii si institutiile.

Liderii sunt foarte importanti, oamenii chiar pot face o diferenta. Nu cred ca am ajuns la acel grad de maturitate institutionala in care indivizii sa nu conteze, in care lucrurile functioneaza oricum ca intr-un mecanism bine pus la punct, dupa proceduri si reguli, cu o influenta redusa a factorului uman.

In ce priveste sistemul judiciar, avem "barometrul" societatii din Romania si avem evaluarile Comisiei Europene in cadrul MCV care ne fixeaza anumiti indicatori de performanta si ne "masoara", practic, gradul de compatibilitate cu standardele europene. Lucrurile sunt fluide si nu in totalitate previzibile.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...