Tiberiu Nitu, audiat la CSM: Glumite, ezitari, balbaieli si fuga de responsabilitate

Tiberiu Nitu a fost audiat miercuri de sectia de procurori a CSM in vederea obtinerii avizului pentru ocuparea functiei de procuror general al Romaniei.

Nitu a punctat cateva dintre prevederile proiectului sau, a folosit in mod repetat cuvantul "impreuna", evitand sa isi asume responsabilitati concrete si a raspuns evaziv si uniform la cele mai multe dintre intrebarile adresate de cei care l-au audiat.

La sedinta a fost prezent si ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc.

Tiberiu Nitu a vorbit in special despre vulnerabilitatile sistemului judiciar si "obiectivele pe care le avem de atins", precizand ca in redactarea proiectului sau de management cu care s-a prezentat in fata CSM a avut in vedere rapoartele de monitorizare intocmite de Comisia Europeana, dar si propria sa experienta in Ministerul Public.

Nitu a vorbit despre repartizarea neuniforma si neechilibrata a resurselor umane, dar si necesitatea unificarii jurisprudentei sau actualizarea sistemului informatic depasit.

"Impreuna cu domnul ministru si Guvernul Romaniei sa gasim identificarea resurselor necesare sa schimbam toate echipamentele in sistemul public", a subliniat el, adaugand ca exista unitati de Parchet cu incarcatura foarte mare, care "nu functioneaza cum ar trebui sa functioneze o organizatie in general, cu atat mai putin o unitate de Parchet".

Tiberiu Nitu a vorbit si despre volumul de munca al procurorilor, care "se reflecta in primul rand in datele statistice, si mai ales in numarul de dosare ramase nesolutionate". El a subliniat faptul ca procentul dosarelor solutionate a crescut cu 2%, dar si cel al dosarelor nesolutionate a crescut la 7%. Aici el a remarcat cresterea decalajului intre cele doua categorii, spunand ca ar trebui "sa ramana nesolutionate cauzele cu autori necunoscuti".

In ceea ce priveste numarul de procurori, Tiberiu Nitu a precizat ca in Romania acesta este peste media europeana, in schimb, numarul grefierilor este mai mic decat media de 44-45 la 100.000 de locuitori, iar acest lucru "ar trebui sa ne dea de gandit", el avand in vedere o regandire a rolului grefierilor si o transferare a atributiilor de la procurori la grefieri.

Tiberiu Nitu a mai vorbit despre echilibrarea volumului de munca prin institutia delegarii, propunand in acest sens un program pilot. El a explicat ca "sunt unitati de Parchet mici care nu mai au procuror, functioneaza prin delegarea de la alte unitati de judet" si a dat exemplu eficientizarea activitatii in alte tari, cum ar fi Germania sau Italia.

Politica pasilor marunti

De asemenea, Nitu a vorbit despre infiintarea politiei judiciare, spunand ca a identificat o solutie in "politica pasilor marunti" pe care si-a insusit-o dintr-un raport al CSM.

"Politistul judiciar scaneaza documentele, le trimite prin reteaua securizata (...), procurorul descarca fisierele, se uita, emite o nota 'Ai facut foarte bine, mai trebuie sa faci aia, aia, aia...Nici nu se deplaseaza", a explicat Nitu cum ar functiona sistemul, recunoscand insa ca exista o conditie: "Daca vom reusi sa convingem Guvernul sa infiinteze aceasta politie judiciara".

Tiberiu Nitu a apreciat modul de lucru al DNA cu structurile specializate proprii si a subliniat faptul ca "trebuie sa transmitem cetatenilor din Romania ca lucram si pentru ei, pentru problemele lor".

In ceea ce priveste obiectivele, procurorul a spus ca cel principal pe care il urmareste este "cresterea numarului dosarelor solutionate". "Ar fi bine sa le solutionam in 6 luni", a punctat el.

O alta vulnerabilitate identificata de Nitu este "lipsa de omogenitate in exercitarea actelor de conducere", el spunand ca este nevoie de o reglementare si de crearea unei metodologii, a unui ghid de management pentru sefii procurorilor.

"Sunt foarte multi colegi tineri care promoveaza examenele si exercita o functie pentru prima data, ieri solutionand dosare, azi trebuie sa conduca colective. A fi prim procuror presupune altceva, lucrezi cu procurori, oameni bine pregatiti, oameni cu personalitate", a declarat el.

Nitu a tinut sa sublinieze ca "intre manager si lider este o mare diferenta, managementul se invata, trebuie invatat indiferent daca ai sau nu calitati de lider" si si-a exprimat convingerea ca "e bine sa fim creativi in interpretarea actelor normative".

Conducere participativa

El s-a aratat adeptul actului de conducere ca act participativ, explicand ca cea mai buna motivare a procurorilor este sa fie responsabilizati, adica atrasi in actul de conducere.

"La noi singura motivare e motivarea morala, e identificata in literatura de specialitate a managementului ca fiind cea mai buna", a mai punctat Nitu. In context, el si-a asumat paternitatea bibliotecii virtuale si a spus ca a ramas placut surprins sa vada ca Ministerul Justitiei are ca obiectiv sa o dezvolte.

Tiberiu Nitu a propus realizarea unor sinteze ale rechizitoriilor, care sa fie "postate ca atare" si toti procurorii care au adresa de e-mail sa fie anuntati de acest lucru.

In concluzie, candidatul la functia de procuror general al Romaniei a spus ca obiectivele pe care si le propune sunt pe de o parte cele "recomandate si asumate din evaluarile CE, rapoartele facute de grupul statelor pentru combaterea coruptiei (...) institutii ale UE unde noi dorim sa ne integram", iar pe de alta parte obiectivul general prioritar trebuie sa ramana "lupta impotriva coruptiei, atat la nivel inalt cat si la nivel mediu, local".

Tiberiu Nitu a mai spus ca rezultatele foarte bune obtinute pana acum trebuie consolidate si ca trebuie actionat foarte mult "in zona confiscarii bunurilor obtinute din infractiuni".

"Ma bazez foarte mult pe colegii mei, care asteapta sa vina in fata dumneavoastra si cu care sa dezvoltam o echipa(...) Sunt colegi pe care ii cunosc de multi ani, si ei pe mine si eu pe ei(...) Putem conduce Ministerul Public, putem dezvolta o activitate impreuna, bineinteles si impreuna cu colegele, cu doamnele care maine se vor prezenta in fata dumneavoastra", a conchis Nitu, referindu-se la ceilalti 5 procurori propusi de Victor Ponta pentru a ocupa functii de conducere.

Dupa aceasta prezentare, Tiberiu Nitu a fost supus unui tir al intrebarilor din partea membrilor sectiei de procurori a CSM si ministrului Justitiei. Aproape in toate raspunsurile, Nitu a folosit cuvantul "impreuna", evitand sa isi asume vreo responsabilitate. La cateva dintre intrebari a dovedit chiar ca ii lipsesc informatii de baza, dar a incercat sa fenteze raspunsurile apeland la glumite.

De la "impreuna" la "ma scuzati"

Presedintele CSM, procurorul Oana Schmidt Haineala, l-a rugat pe Nitu sa explice diferenta dintre "eficacitate si eficienta", ambii termeni fiind utilizati in proiectul sau.

Candidatul a raspuns ca "nici in limbajul uzual literar" ele nu sunt clar definite, "sunt zone in care cele doua concepte se unesc si se diferentiaza", explicand ca "diferenta nu este clar delimitata". "Si in traducerile rapoartelor sunt folosite cand eficacitate, cand eficienta".

Intrebat daca aceste doua notiuni au de-a face cu numarul de cazuri trimise in judecata, Nitu a facut trimitere la nevoia de a exista "criterii de referinta dupa care sa ne ghidam". "Daca avem rechizitorii 2% cauze solutionate, nu cred ca ar fi un indicator bun in ceea ce priveste eficacitatea muncii noastre", a spus el, argumentand ca se "consuma resurse ca sa obtinem niste rezultate(...) cat mai multe fapte penale, cat mai multi inculpati".

"Daca avem un indicator bun, consumam eficient resursele", a concluzionat el.

Cea de a doua intrebare s-a referit la restructurarea parchetelor si iminenta intrare in vigoare a legii 76 de aplicare a codului de procedura civila. Nitu a fost intrebat ce impact va avea asupra unor unitati de parchet.

"Nu am facut o evaluare", a recunoscut el.

Intrebat concret despre desfiintarea parchetelor de la sectiile maritime si fluviale si care sunt pasii pe care ii are in vedere precum si impactul acestei masuri, Tiberiu Nitu a dat din colt in colt, spunand mai intai ca procurorii respectivi vor continua sa isi desfasoare activitatea, iar apoi precizand: "cred ca nu am inteles bine intrebarea".

Cand presedintele CSM i-a explicat si mai clar, care este opinia sa din perspectiva managerului care urmeaza sa isi preia functia, adica daca acele sectii ar trebui sau nu desfiintate, Tiberiu Nitu a raspuns ca acest lucru se va intampla "in urma unor analize pe care le vom face impreuna, avand in vedere dispozitiile regulamentelor de ordine interioara si dispozitiilor legii (...) Vedem, v-am spus, impreuna cum vor putea rezolva aceasta problema, exact cum ati spus-o si dumneavoastra", starnind hohote de ras in sala.

De asemenea, la alte doua intrebari adresate de presedintele CSM, Nitu a apelat la formula "impreuna", chiar daca i se cerea sa spuna care este perspectiva sa de manager.

Ultima intrebare a Oanei Schmidt Haineala a fost legata de avizul negativ primit de Nitu la audierile din toamna. Intrebat ce s-a schimbat in bine din punctul sau de vedere de atunci, pentru a obtine acum un aviz pozitiv, Tiberiu Nitu a raspuns "consider ca am imbunatatit si proiectul managerial, am dovedit receptivitate la intrebarile si raspunsurile pe care mi le-ati adresat, am tinut cont de obiectivele pe care le dezbatem in sistem(...) mi le-am insusit in proiect, voi incerca sa le dezvolt impreuna cu dumneavoastra. Nu imi propun nimic de unul singur, adopt un stil de munca participativ si in domeniul justitiei nimeni nu poate face ceva de unul singur, toti procurorii din Romania suntem o echipa".

La randul sau, procurorul Gheorghe Muscalu i-a cerut lui Tiberiu Nitu sa isi spuna punctul de vedere cu privire la functionarea parchetelor militare, subiect care nu se regaseste in proiectul prezentat, in conditiile in care procurorii militari au o dubla subordonare si un volum de munca redus, aceasta fiind o problema veche a sistemului.

"Personal, as vrea sa fie identificate acele solutii prin care experienta procurorilor militari sa nu fie pierduta. Au o specializare si o experienta", a raspuns Nitu, referindu-se apoi la aspectele "pur tehnice" ale acestui subiect si la faptul ca "sunt state care au justitie militara si state care nu au".

"Se poate spune ca se pot specializa lucrand in parchetele civile, trebuie o analiza foarte atenta", a mai declarat Nitu, adaugand ca "nu ar fi indicat sa stabilim diagnosticul" si ca nu este de acord cu o abordare pripita, ci "trebuie facuta o analiza".

Intrebat insistent care este opinia sa cu privire la dubla subordonare a procurorilor militari, si fata de CSM si de Ministerul Apararii, Tiberiu Nitu a confirmat faptul ca problema ar trebui sa ii fie foarte bine cunoscuta.

"In perioada in care am fost la Parchetul de pe langa ICCJ ca prim adjunct al procurorului general am coordonat activitatea acestei sectii. Sub aspect pur tehnic, procurorii s-au manifestat intotdeauna ca magistrati, nu au avut niciodata vreo subordonare fata de Ministerul Apararii", a sustinut el.

Cum procurorul Muscalu i-a atras atentia ca acestia depind administrativ de MApN, pentru ca de acolo primesc fondurile, Tiberiu Nitu a raspuns ca procurorii militari ar trebui sa aiba buget distinct. "Cred ca se pot gasi solutii", s-a aratat el convins, dar fara sa spuna care ar fi acelea.

Tiberiu Nitu a mai fost intrebat despre disfunctiile care exista la nivel de tara in ceea ce priveste participarea procurorilor in salile de judecata, el recunoscand ca "este de dorit ca un numar mai mare de procurori" sa fie prezenti la proces si facand o comparatie intre procurorii de la PICCJ, care desfasoara o munca "aparent" la nivelul de documentare si cercetatori.

"Oricat ai spune ca cercetatorii nu fac nimic si stau si gandesc toata ziua, ei sunt foarte importanti in angrenajul economic(...) in momente foarte rare, dar importante", a punctat Nitu, sustinand ideea infiintarii unui compartiment de management la Inalta Curte, pentru ca "aportul lor sa fie valorificat".

In context, Nitu a fost intrebat si despre functiile vacante de la DNA si acei procurori care nu se inscriu la interviuri pentru a fi prezenti in sala de judecata in timpul proceselor.

"Aici ajungem la motivarea procurorilor de a desfasura anumite activitati. In caz de avarie poti sa iei masuri", a vorbit iarasi la modul general Tiberiu Nitu.

El a venit si cu o propunere personala pentru stimularea procurorilor care "aparent se autodeclara ca nu au abilitati"

"Daca ar fi formati, daca ar intra in sala de judecata, sunt sigur ca si-ar face foarte bine activitatea, cunostinte au (..) le lipseste exercitiul de a vorbi in public, de a avea in fata nu 2-3 persoane, ci 100. Trebuie analizati toti acesti factori, identificati ca solutie din interior(...) Daca nu vrea nimeni, sa se autoformeze personal(...) Sincer sa va spun ar fi de dorit ca fiecare procuror sa isi doreasca sa intre in sala de judecata", a explicat Tiberiu Nitu.

El a facut referire la cazurile complicate. "Stiti ce se intampla? Munca este foarte grea! Foarte grea! Sa stai cu un lot de 10 inculpati, sa te prinda 4 dimineata prin sala de judecata...Nu e usor! Cum reusim sa motivam un om sa faca astfel de munca? Ne putem da drumul imaginatiei! O sa propunem ca cine lucreaza la DIICOT sa aiba 3 luni la pensie, nu stiu ...(...) 'Sacrifica-te un an la DIICOT, mai castigi 3 luni la pensie. Poate vi se pare pueril", a recunoscut Nitu razand.

Candidatul pentru postul de procuror general al Romaniei a vorbit din nou despre "politica pasilor marunti" atunci cand a fost intrebat de infiintarea politiei judiciare, spunand ca aceasta ar trebui sa fie ca directie a politiei, dar in subordinea procurorului respectiv.

In ceea ce priveste rolul grefierului, care ar putea sa preia din atributiile procurorului, Nitu a spus ca acestuia i s-ar putea da si alte sarcini, nu doar de dactilografiere, copiere si scanare, de exemplu sa redacteze evaluari de dosare.

"De ce nu putem sa le dam o evaluare a dosarului? Am putea sa le dam sa faca! Procurorul evalueaza referatul grefierului si spune 'Da, e in regula!", a sustinut el.

Una dintre intrebarile cele mai grele care i-a fost adresata de catre procurorul Bogdan Gabor s-a referit la statutul de magistrat al procurorilor si propunerea PP-DD ca acesta sa fie eliminat din Constitutie.

"Cred cu tarie ca procurorul trebuie sa fie magistrat. Nu este negociabila problema asta! Dar si discutiile, vocile care au aparut, trebuie ascultate. Ce i-a determinat pe oamenii aia sa sustina? (...) E prea bun procurorul ca magistrat, face prea multe lucruri bune, face multe lucruri rele?", a intrebat Nitu, adaugand ca el sustine ferm pozitia colegilor sai ca procurorii sa aiba statut de magistrat. "Nu pentru ca vrem noi, asa este bine la ora actuala in Romania, ca procurorii sa fie magistrati", a subliniat el.

Tiberiu Nitu a fost intrebat cum priveste relatia institutionala cu alte institutii, de exemplu cu Ministerul Justitiei, de la care trebuie sa obtina finantare.

"In primul rand vad o relatie aici in CSM, alaturi de dumneavoastra membrii alesi. Aici se iau hotararile privind sistemul de justitie, CSM este garantul sistemului de justitie. (...) Comunicarea cu ministrul? Nu ai cum sa programezi asa ceva. Pot sa imi doresc o buna relatie cu politia, cu alte institutii din care eu nu fac parte, dar aici prin fisa postului sa fie luate deciziile care marcheaza evolutia acestui sistem", a spus Nitu.

Intrebat cum va colabora cu viitorii sai colegi din echipa manageriala, Bogdan Licu si Codrut Olaru, Nitu a spus inca o data ca a discutat cu ei, a avut "un schimb de idei".

"Ne cunoastem de multi ani, stim fiecare ce putem face(...) Fiecare isi poate aduce aportul. Sunt convins ca impreuna, eu cu ei, si noi cu dvs. putem face ca lucrurile sa mearga bine", a subliniat el.

La randul sau, procurorul Florentina Gavadia i-a cerut lui Tiberiu Nitu sa dezvolte subiectul normarii muncii, despre care vorbeste in proiectul sau. Acesta a raspuns ca se refera la "culegere de date si informatii despre toate activitatile de la unitatile de parchet", precizand ca trebuie sa cunoastem si toate activitatile nejudiciare care se desfasoara acolo.

Nitu a istorisit cum a vazut el desfasurarea de forte care a avut loc la un eveniment rutier intamplat pe strada si s-a aratat entuziasmat de prezenta a numerosi politisti si medici de la SMURD. "Cate resurse!", a subliniat el, explicand ca si in Ministerul Public trebuie "sa cunoastem ce avem de munca, sa facem o standardizare".

De asemenea, intrebat concret ce masuri va lua in vederea implementarii celor 2 noi coduri, Tiberiu Nitu a dat inca o data un raspuns extrem de evaziv.

"Nu iau eu masuri singur. Noi va trebui sa identificam si sa luam cele mai bune masuri", a spus el, comentand filozofic, ca "dincolo de impresia buna pe care o avem noi despre noi, care decurge dintr-un respect de sine intrinsec", toti procurorii sefi trebuie sa admita ca sunt si solutii mai bune".

"Deciziile trebuie luate pas cu pas, o solutie abrupta nu ar fi buna", a mai tinut el sa precizeze.

Procurorul Elena Hach i-a cerut lui Nitu mai multe informatii in legatura cu politia judiciara.

"Din punct de vedere organizatoric, un astfel de transfer necesita investitii bugetare, identificarea unor spatii(...) Sa ne concentram cu selectia oamenilor, sa inceapa lucrurile repede(...) In concret e nevoie de spatiu. Unde ii duci, unde isi vor desfasura activitatea? Eu ii vad o institutie intr-o cladire aparte - etajul 5, corpul stang", a dat el un exemplu.

Nitu a tinut sa adauge ca asa vede el lucrurile, prin transferul cu totul de la politie, dar nu pe sistemul "Vrei? Da! Ia-i".

"Daca dumneavoastra aveti argumente ca e mai usor prin alte metode, dscutam. Imi pot insusi si opinia dumneavoastra", a tinut el sa ii asigure pe membrii CSM.

Intrebat cum vede el verificarea dosarelor de catre procurorul ierarhic superior, Tiberiu Nitu a facut o intreaga teorie a notiunii de "temeinicie", spunand ca pana si in lege notiunea este extrem de vaga. "Ar trebui sa avem in vedere criteriile de legalitate", a concluzionat el.

Un alt subiect important a fost legat de recentul amendament adoptat de Senat la legea de punere in aplicare a codului de procedura penala, prin care i se confera anumite atributii judecatorului de camera preliminar.

Nitu a spus ca nu are informatii in afara celor citite in presa si pe Internet.

"Nu vreau sa ma interpretati altfel(...)Am citit si eu in presa despre acea verificare a aparentei de temeinicie(...) Si notiunea suna extrem de ciudat. Dincolo de faptul ca temeinicia in sine e grava si greu evaluabila, d-apoi aparenta", a afirmat el.

Nitu a continuat spunand ca "ar trebui sa avem si noi contributia noastra", in sensul ca acest amendament sa nu treaca si de a doua camera a parlamentului, dar a refuzat, razand, sa spuna un punct de vedere personal.

"Mi-e greu. Atata timp cat judecatorul verifica solutia de trimitere in judecata (...) Cred ca sunt idei(...) Ideea e sa nu treaca", a adaugat el, referindu-se la proiectul de lege care a ajuns la Camera Deputatilor.

Intrebat ce va face, in calitate de procuror general, daca totusi legea va trece, Tiberiu Nitu a replicat: "Aceasta atributie ii este data judecatorului. Ce poti face cand aplici o lege? Vom incerca sa ne ordonam in asa fel activitiatea, in asa fel incat solutiile de trimtere in judecata sa fie si legale si sa aiba aparenta de temeinicie".

In acel moment procurorul Elena Hach i-a dat un raspuns care poate fi catalogat drept "mura in gura", intrebandu-l daca nu vede deschisa calea unui "punct de vedere impotriva acestui amendament la presedintele Romaniei, inainte de promulgarea legii".

"Ca procuror general nu pot sa iau o astfel decizie. Aceste masuri se iau impreuna cu CSM, cu ministrul Justitiei. Eu pot sa spun in urma unei analize cu procurorii care nu au cum sa sustina un astfel de amendament (...) si sa ii comunic domnului ministru acelasi rezultat si impreuna sa luam o solutie - un memoriu catre presedintele Romaniei sa nu promulge legea(...) ca nu pot eu de unul singur", a comentat Nitu.

Acesta a continuat sa vorbeasca despre necesitatea unor metodologii si despre o comunicare cu procurorii de la Curtile de Apel, si despre neafectarea independentei procurorilor prin verificarea lor de catre inspectori. "Sa putem verifica aparenta de teminicie. Incepe sa imi placa cuvantul", a spus el razand.

Ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc, i-a adresat si el doua intrebari candidatului Tiberiu Nitu. Prima a fost legata de perceptia negativa pe care sistemul o are la nivelul opiniei publice.

"Ce putem face in mod concret in asa fel incat prin predictibilitate sa contribuim la cresterea increderii opiniei publice in actul de justitie?", l-a intrebat ministrul pe Tiberiu Nitu.

Acesta s-a lansat din nou intr-o tirada despre "calitatea actului normativ", spunand si ca "un prim procuror poate contura o practica in raport de o metologie, nu o practica, ma scuzati, inventata din anumite dorinte".

El a spus ca "de aici vine foarte usor predictibilitatea, fiecare stie intr-o proportie foarte mare cum sa evalueze propriul caz" si ca increderea poate fi crescuta "prin metodologii si formare profesionala si responsabilizare foarte buna a procurorilor sefi".

Cea de a doua intrebare s-a referit la ce trebuie facut pentru a se mentine pe un trend pozitiv lupra impotriva coruptiei.

"Ceea ce trebuie sa facem este, intr-o prima faza, consolidarea a ceea ce s-a reusit pana acum. Poti asigura resursele umane necesare, resursele financiare, in masura in care tine de procurorul general, avand personalitate juridica, au propriile resurse interioare(...)

Eu nu ii pot sprijini decat prin prezenta mea in fata sectiei si CSM, pot fi purtatorul de cuvant in fata ministrului Justitiei. Putem face acele demersuri de care spunea doamna procuror Hach vizavi de aparenta de netemeinicie", a incercat din nou Tiberiu Nitu sa faca o gluma.

"Deci discutam de doua lucruri: formarea profesionala si alocarea de resurse", a subliniat apasat ministrul Justitiei, Robert Cazanciuc.

Maine urmeaza "doamnele"

Dupa audierea lui Tiberiu Nitu a urmat cea a lui Bogdan Licu, propus de ministrul Justitiei in vederea numirii in functia de prim-adjunct al procurorului general si Codrut Olaru, propus in vederea numirii in functia de adjunct al procurorului general.

Joi, de la 9:30 va fi audiata Laura Codruta Kovesi pentru sefia DNA, alaturi de Alina Bica si Elena Hosu, propuse pentru functiile de procuror-sef, respectiv procuror-sef adjunct la DIICOT, urmand ca vineri CSM sa anunte oficial avizele consultative, dar obligatorii, fara de care presedintele Traian Basescu nu poate semna decretele de numire a acestora in functii.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...