Ce a invatat Bucurestiul din seismele trecute - Documentar

"Nu trebuie sa ne amagim, pentru ca un cutremur va mai fi". Cam asa ne incuraja, nu cu mult timp in urma, domnul Gheorghe Marmureanu, director al Institutului de Fizica a Pamantului, lasandu-ne macar pentru o clipa inmarmuriti si pe noi.

Ma rog, mai ales pe unii dintre noi. Mai ales pe cei care acum 34 de ani, pe 4 martie, traiam acel cosmar. Inainte de acel an, ascultasem de nenumarate ori povestile celor mai varstnici, care ne povesteau de celalalt mare cutremur, pe care il traisera in 1940, cand in Bucuresti se prabusise blocul Carlton.

Se implinesc 34 de ani de la marele cutremur din 1977 (Video)

Marturisesc ca doar dupa ce am trait acea seara de 4 martie am avut curiozitatea si rabdarea sa aflu mai multe despre precedentul cutremur. Lucram pe atunci la Institutul Proiect Bucuresti si imi amintesc ca circulau copii xeroxate ale unei carti scrise de arhitectul Victor Asquin, in colaborare cu inginerul Emil Prager.

Eram avertizati in acea carte ca, daca nu se vor efectua consolidari serioase, blocuri precum cele cunoscute sub numele de Nestor, Casata sau Scala nu vor rezista la un seism similar celui din 1940.

Recomandarile facute de catre cei doi specialisti au stat la bazele Indicatorului Tehnic editat dupa 1940. In anii care au urmat, ani in care am avut cu totii parte de "grija fata de om", acea carte nu a fost de nimeni luata in seama, iar cutremurul din 1977 a adus o trista confirmare a acelor previziuni.

Comparativ cu celelalte fenomene asemanatoare care au lovit tara noastra, seismul din 1977 a fost de departe cel mai devastator. Consecintele sale, in special in Bucuresti, au fost de un tragism fara precedent. Peste 1.500 de morti, 11.300 de raniti, 35.000 de locuinte distruse.

In zilele care au urmat acelui dezastru, s-au facut eforturi uriase pentru indepartarea daramaturilor si a salvarii vietilor eventualilor supravietuitori. Din pacate, nici macar in acele zile, nu am fost scutiti de specularea politica a momentului. Cu toate ca printre cladirile care s-au prabusit atunci s-au aflat si edificii noi, la singura televiziune de care aveam parte s-a spus ca "s-au prabusit cladiri construite in perioada burghezo-mosiereasca, cladiri care evident nu respectasera normele de constructie".

Ironia facuse insa ca acel cutrenur sa se petreaca intr-o perioada in care in domeniul constructiilor se impusesera norme noi de consum, menite sa reduca drastic consumul de ciment si otel-beton. Pentru a se putea incadra in acele norme, in Institutul Proiect Bucuresti se faceau adevarate artificii, menite sa asigure totusi o minima securitate constructiilor.

La putin timp dupa acel 4 martie, "s-au dat indicatii pretioase ca in Bucuresti sa se construiasca cu un grad seismic mai ridicat". Propaganda de partid a folosit din plin si acel eveniment tragic, pentru a sublinia odata in plus rolul hotarator al tovarasului atoatestiutor.

Vizitele de lucru pe ruinele blocurilor erau evident insotite si ele de indicatii pretioase. O astfel de indicatie a fost ca "urmarile dezastrului sa fie indepartate cat mai curand".

Cei mai zelosi au astupat atunci subsoluri unde inca nu se cauatasera supravietori. Atunci cand, totusi, dintr-un subsol s-au mai auzit strigate de ajutor, meritul de a-l salva pe acel nefericit i-a revenit, printr-o minune, in exclusivitate... Tovarasului!

Din pacate, raul nu s-a oprit aici. Tot la niste "indicatii pretioase" s-a dispus incheierea "tutulol" lucrarilor de consolidare a imobilelor afectate, pana la data de 23 august a aceluiasi an. Rezultatul a fost unul lamentabil. Lucrarile la unele blocuri, a caror consolidare incepuse cat de cat sub auspicii mai serioase, au fost inlocuite cu lucrari de mantuiala, in care au predominat mai ales tencuielile, menite sa ascunda fisurile vizibile pentru ochiul vigilent al tovarasului.

Un fapt prea putin cunoscut: Cam in acea perioada, inginerul Eugen Iordachescu - acelasi caruia ii datoram salvarea prin translare a unor biserici din Bucuresti - era pe atunci director tehnic la Institutul Proiect Bucuresti. Indignat de superficialitatea cu care era tratata problema consolidarilor din Bucuresti, acesta a trimis o scrisoare nesemnata tovarasului Ceasusescu, in care, de pe pozitia unui specialist, semnala acest lucru.

Nu peste mult timp, iscusinta celor platiti sa il fereasca pe Tovaras de asemenea surprize neplacute a dat roade. In cele din urma, "vinovatul" a fost descoperit. Am avut prilejul sa asist, impreuna cu ceilalti colegi de pe vremea aceea, la o adevarata sedinta de infierare a indraznelii pe care a avut-o inginerul Iordachescu de a avea si alte pareri decat cele oficiale.

S-ar putea spune ca acele vremuri, din fericire, au trecut. Din nefericire insa, au trecut si foarte multi ani in care in Bucuresti - cel putin - s-au facut de toate, numai consolidari nu prea. Am asistat, ce-i drept, la consolidarea (cu adevarat profesionala) a Palatului Telefoanelor. Dar cu o floare nu se face primavara.

Zeci de blocuri s-au procopsit doar cu o bulina rosie, asteptand in zadar si astazi o consolidare. In timpul asta, in schimb, s-a construit din ce in ce mai mult. Verticala a fost tot mai mult preferata dezvoltarii pe orizontala.

Bovindourile, acele, hai sa le spunem, "iesiri in consola ale unor cladiri" si-au dovedit cu prisosinta fragilitatea la cutremurul din 1977. Daca la origine se spune ca el ar apartine stilului brancovenesc, in Bucurestiul anilor 2000, bovindourile au un si mai exuberant urmas, in aparitia unor iesiri in consola la blocuri care depasesc 15 etaje. Motivul tine evident mai putin de estetica, cat de dorinta de a se castiga spatiu util pe aceeasi suprafata construita. Consecintele pot fi usor anticipate.

Acelasi Victor Asquin, intr-un articol scris tot in urma cutremurului din 1940, folosise ca motto urmatoarele cuvinte: "cutremurele, inundatiile, incendiile si razboaiele sunt rele necesare pentru progresul omenirii".

Desigur, cu o conditie, as adauga eu: ca din aceste tragedii oamenii sa invete ceva si sa ia masuri in consecinta.

Detaliile cruciale la care trebuie să fie atenți românii când își caută apartament: „Cu cât o clădire este mai înaltă, cu atât este mai periculoasă”

Unul dintre criteriile importante pe care persoanele care caută să închirieze sau să cumpere un apartament îl iau în considerare este siguranța. Aceasta este dată inclusiv de cât de bine...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....