Ne prabusim la un mare cutremur? Riscuri in functie de anul constructiei si etaj - arhitectul-sef al Capitalei

Cutremurul resimtit in Bucuresti weekend-ul trecut a ridicat intrebari legate de siguranta cladirilor in cazul producerii unui seism puternic, in conditiile in care 190 de imobile din Capitala sunt considerate pericol public.

In Bucuresti exista cele mai multe cladiri din tara, fiind si cea mai vulnerabila zona in caz de cutremur, astfel ca Ziare.com a stat de vorba cu Gheorghe Patrascu, arhitectul-sef al Capitalei, care a precizat ca, in principiu, toate imobilele construite dupa schimbarea legislatiei din 1977, cand orasul a fost devastat de un seism de 7,2 grade pe scara Richter, sunt sigure. Asta din punct de vedere al proiectarii, deoarece pentru corectitudinea executiei si a materialelor nu baga nimeni mana in foc.

Bugetul pentru cladirile cu bulina, injumatatit - in Bucuresti ar putea fi sigure peste 1013 ani

"Cele care sunt construite dupa schimbarea legislatiei din 1977, in principiu, sunt sigure 100% in conditii normale, la un cutremur de 7 - 7,2 grade, nu de catastrofa, ca nimeni nu prevede partea aceasta. Dar din punct de vedere al proiectarii. Din punct de vedere al executiei, se vede cand apare fenomenul cat sunt de sigure.

Cladirile construite dupa anii 1960 au un grad de conformare la seism acceptabil, dar nu pe norme foarte stricte, iar cele care sunt construite inainte de '60 sunt vulnerabile din puncte de vedere al calculului seismic. Toate. Repet, se tine cont si de executie si de cat de mare este cladirea", a declarat Patrascu.

Lista imobilelor cu risc seismic din Capitala, actualizata in octombrie

Acesta a afirmat ca, in Bucuresti, au fost expertizate in jur de 3.000 de cladiri presupuse cu probleme, considerandu-se ca restul, in principiu, nu vor fi afectate de un seism mare.

"De exemplu, parterele nu se expertizeaza, dar din cele circa 3.000 de imobile expertizate, in jur de 340 va spun ca au probleme importante in caz de seism, iar 190 dintre ele prezinta probleme grave, ceea ce inseamna ca un cutremur mare, de peste 7 grade, poate sa duca la colaps. Acestea sunt, in general, in zona centrala, mai ales cele de peste 3-4 etaje", a completat arhitectul-sef.

Blocurile de peste 3 etaje si construite inainte de '77, vulnerabile

Patrascu a mentionat ca riscul cel mai mare il prezinta cladirile de peste trei etaje construite inainte de '77, acestea fiind si destul de numeroase. Constructiile nu se conformeaza la regulamentul actual referitor la siguranta in caz de cutremur, iar imobilele ridicate inainte de '60 sunt si mai nesigure.

"Daca vorbim de blocurile de dupa anii '77 - '78, ele nu ar trebui sa aiba nicio problema, decat accidental, cand sunt greseli grave de executie. Cele construite inainte de '77, de peste trei etaje, in general nu ar trebui sa aiba probleme, dar ele nu sunt conformate la seism pe regulamentul de acum. Cele mai inalte au probleme. Cladirile vulnerabile la seismele acestea de tip Vracea sunt cele care au peste 3-4 etaje si sunt construite inainte de '77, cam aici este cel mai mare risc", a explicat acesta.

De asemenea, Nicusor Dan, presedintele Asociatiei Salvati Bucurestiul, a precizat ca sute de cladiri s-ar prabusi in cazul producerii unui cutremur de magnitudine mare. El a afirmat ca, in Capitala, circa 300 de imobile sunt incadrate in gradul I de risc seismic, in jur de 300 in gradul II de risc seismic, iar aproximativ 2.000 de constrictii nu indeplinesc standardele mai noi de proiectare.

Pericol public in caz de cutremur la 190 de cladiri din Bucuresti

Acesta a afirmat ca marea problema este, in primul rand, ca aceste cifre se bazeaza pe evaluari facute in anii 2000 si ca, intre timp, nimeni nu a mai observat degradarile aparute. In al doilea rand, nu s-a realizat o evaluare completa a tuturor imobilelor, avand in vedere ca au fost expertizate doar cateva mii, in conditiile in care in Bucuresti exista sute de mii de constructii.

"Cele mai vulnerabile sunt cladirile inalte, de 5-6 etaje, construite inainte de 1940. Acestea sunt de ordinul sutelor. Dupa cutremurul mare din '40 s-au imbunatatit putin standardele de construire. Eu nu spun ca toate acestea vor cadea, dar sunt cele mai mari riscuri. Nici cele ridicate inainte de '77 nu sunt suficient de sigure", a lamurit Nicusor Dan.

De ce nu sunt consolidate cladirile din fondul guvernamental

Solutia pentru aceasta probleme este una simpla: consolidarea imobilelor, spun specialistii la unison, insa procedura este complicata. Chiar daca exista un fond guvernamental, la nivel national, special pentru reabilitarea cladirilor cu probleme, oamenii refuza. Daca arhitectul-sef al Capitalei da vina pe nepasarea proprietarilor si pe legislatia defectuoasa, Nicusor Dan sustine ca autoritatile locale sunt de vina, pentru ca nu sunt suficient de transparente.

Gheorghe Patrascu a explicat ca, in Romania, responsabilitatea intretinerii proprietatii ii apartine exclusiv privatului.

"Daca cineva moare dintr-un eveniment care este cauzat de nesiguranta din punct de vedere constructiv, proprietarul raspunde pentru chiriasi, pentru trecatori...cam asta e principiul in Romania. Pe de alta parte, putem afirma ca din cele 26 de cladiri care apartin Primariei din Bucuresti, 12 sunt reabilitate, iar restul sunt in proces fie de proiectare, fie de executie. Dar sunt foarte putine din cele 190 (pericol public - n.red.) ", a subliniat acesta.

Cladire prabusita in Centrul Istoric: Mii de bucuresteni ar muri intr-un cutremur mare

"Daca vorbim de programul national de consolidare, care se face prin Guvern, deci prin Ministerul Dezvoltarii, aici este o problema care tine de acordul proprietarilor. Avem mari probleme. Este o deficienta a legii dupa parerea mea, ar trebui sa fie mai dura, sa se creeze conditii ca oamenii sa fie mutati cu forta daca nu vor si sa se consolideze cladirea. Exista un numar mare de oameni care nu doreste consolidarea. Sunt in general in varsta sau subinchirieaza si atunci nu-i intereseaza viata altora.

Aici e alta prostie, ca in Romania s-a impartit proprietatea la mai multi. In mod normal, de o cladire ar trebui sa raspunda o singura persoana juridica, nu 50 ca in Romania. Chestia asta nu prea se intampla in strainatate. Este o chestie care, politic, a fost tratata aiurea dupa '90, pe criterii electorale - hai sa le dam tuturor case.

Din fondul de locuinte, 97% este privat, ori nu exista nicio tara in Europa care are proportia asta, pentru ca exista intotdeauna categorii de oameni care nu sunt in stare sa-si intretina proprietatea. De exemplu, in Olanda sunt cam 40% proprietari, restul sunt locuinte care tin de primarie si sunt mai usor de gestionat. Aici trebuie subliniat ca e o problema nationala, nu o tratam cu primarul. Dar da, in Bucuresti sunt cele mai multe blocuri si e si zona cea mai vulnerabila", a conchis arhitectul-sef.

Pe de alta parte, Nicusor Dan a spus ca Patrascu are partial dreptate.

"Aici ajungem la ceea ce ar fi trebui sa faca Primaria si n-a facut. Exista un fond guvernamental, de multi ani, care este numai pentru consolidari de cladiri cu risc seismic si care acorda bani pe care oamenii trebuie sa ii returneze in 25 de ani, fara dobanda. Deci este foarte bine pentru toata lumea", a declarat el.

Acesta a spus ca, in mod normal, Primaria trebuie sa identifice toate cladirile cu probleme, sa vina cu o expertiza si cu un proiect de consolidare, dupa care sa le ofere oamenilor niste locuinte de tranzit, in care acestia sa stea pe perioada desfasurarii lucrarilor. In plus, administratia locala ar trebui sa se ocupe de toate actele de imprumut din fondul guvernamental.

Aproape o suta de scoli din Capitala au risc seismic ridicat

"Este ce ar trebui sa se intample in teorie. In practica, avem niste apartamente pe care Primaria le are pentru lucrul acesta, doar ca oamenii refuza sa se mute in ele, pentru ca nu au incredere. Primaria nu este transparenta nici cu proiectul, nici cu constructorul. Oamenilor, va dati seama, vine cineva si le spune: 'va trebui sa platiti lucrarile astea 25 de ani de acum incolo', ei vor sa stie cine e constructorul, daca nu exista o varianta mai ieftina. Toate lucrurile astea sunt ascunse de Primarie", a spus Nicusor Dan.

El a mai mentionat ca oamenii nu au incredere nici in durata lucrarilor. "Ei se intereseaza si vad ca sunt cladiri unde a durat 7-8 ani si isi pun problema daca se vor mai intoarece la ei in casa in sapte ani. Neexistand nici transparenta, nici dialog, intre Primarie si oameni se ajunge la o solutie de compromis, in care se consolideaza cladirea cu oamenii in casa. Dureaza mult mai mult si unde are dreptate arhitectul-sef este ca, daca cineva din imobil refuza consolidarea, nu se prea poate face fara acceptul lui.

Deci majoritatea sta la mana celui care se opune, dar nimic nu a impiedicat Primaria sa faca un proiect legislativ care sa oblige pe toata lumea sa participe. Teoretic, Parlamentul ar trebui sa faca propunerea legislativa, dar daca Primaria vrea sa rezolve problema asta poate sa plateasca niste juristi care sa scrie un proiect de lege", a conchis Nicusor Dan.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...