Ambasadorul Norvegiei in Romania, Oystein Hovdkinn, a declarat marti ca spera ca actiunile "spectaculoase" ale DNA din ultimul an vor fi reflectate in raportul intermediar privind reforma justitiei si lupta anticoruptie din Romania, ce va fi dat publicitatii miercuri, la Bruxelles.
"In ultimul an, DNA a intreprins multe actiuni, vorbim de actiuni spectaculoase care au vizat grupuri diverse, politicieni, lideri sindicali, vamesi, ofiteri de
frontiera. Cred ca a fost un an foarte activ pentru Directia Nationala Anticoruptie din Romania si sper ca aceasta activitate va fi reflectata in raportul intermediar", a spus ambasadorul.
Pe de alta parte, ambasadorul Norvegiei in Romania spune ca intelege ca romanii se simt "discriminati" din cauza Mecanismului de Cooperare si Verificare si a precizat ca ar fi o idee buna ca un mecanism similar sa fie instituit pentru toate tarile UE. "Personal inteleg ca romanii se simt putin discriminati, deoarece coruptia, cu siguranta, nu afecteaza doar Romania si Bulgaria. Coruptia creeaza probleme in multe tari ale Uniunii Europene. Si in Norvegia exista probleme cu coruptia. Poate ar fi o idee buna sa existe un mecanism similar pentru toate tarile", a declarat ambasadorul norvegian, intrebat daca MCV ar trebui mentinut.
Comisia Europeana are programat pentru miercuri, la ora 11.30, ora Romaniei, un briefing de presa tehnic consacrat prezentarii rapoartelor interimare privind progresele facute de Romania si Bulgaria in aplicarea Mecanismului de Cooperare si Verificare pe
justitie.
Este al zecelea raport pe justitie pe care Comisia Europeana il elaboreaza de la instituirea Mecanismului pentru Cooperare si Verificare. Rapoartele de miercuri, desi interimare si cu un pronuntat caracter tehnic, sunt asteptate cu nerabdare, pentru ca ar putea constitui un argument pentru ridicarea sau, dimpotriva, mentinerea veto-ului olandez in ceea ce priveste aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen.
Olanda, ultima bariera in fata Schengen Olanda este, in prezent, singura tara care se opune aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen fie si in etape, conditionand ridicarea acestui veto de rezultate bune in lupta anticoruptie si anticriminalitate, rezultate care sa fie confirmate de Comisia Europeana. Olanda a declarat in repetate randuri ca asteapta evaluarea finala, din vara, insa un raport bun de etapa ar da argumente pentru desfasurarea unui lobby constructiv.
In ceea ce priveste Finlanda, cealalta tara care anul trecut a blocat aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen, pozitia ei s-a flexibilizat si sunt sanse sa renunte oficial la opozitia fata de intrarea celor doua tari in spatiul de libera
circulatie, dupa raportul din februarie pe justitie.
Potrivit presei internationale, surse diplomatice din capitala Danemarcei, tara care detine presedintia Consiliului European, au declarat in urma cu doua saptamani ca raportul in privinta Bulgariei va fi negativ, ceea ce este de natura sa impiedice in continuare aderarea la Schengen, inclusiv a Romaniei, pentru ca cele doua tari au facut un tandem pentru realizarea acestui obiectiv.
Specialistii in domeniu din Romania apreciaza, insa, ca tara noastra ar putea adera la Schengen macar cu granitele aeriene, intr-o prima etapa, pentru ca in acest sector, spre deosebire de cel al granitelor terestre, de pilda, nu ar depinde de Bulgaria.
Mecanismul pentru Cooperare si Verificare a fost impus Romaniei si Bulgariei la aderarea la Uniunea Europeana, in 2007, urmand sa fie urmarite progresele anual, printr-un raport interimar in februarie si unul final in iulie. Considerandu-se ca cele doua tari nu si-au desavarsit reformele in domeniu, Romania si Bulgaria au fost singurele tari admise in UE care au fost supuse unei astfel de monitorizari si nu de putine ori oficialii de la Bucuresti s-au plans ca romanii sunt tratati ca cetateni de mana a doua ai Europei. In cazul Croatiei, care va adera la UE in 2013 si care are si ea probleme cu coruptia, nu a fost impus un astfel de mecanism.
In prezent sunt discutii in Uniunea Europeana in legatura cu oportunitatea mentinerii sau ridicarii MCV. Ridicarea MCV a fost, la un moment dat, obiectivul autoritatilor din Romania, insa in ultimul timp se vorbeste despre o monitorizare pe
coruptie impusa tuturor tarilor UE.
Cel mai probabil, MCV se va contopi la un moment dat cu noua monitorizare anticoruptie ce va fi aplicata tuturor statelor UE din 2013.