Cum au fost prinsi inaltii magistrati implicati in dosarele de mare coruptie. Detalii din anchete

Investigatori sub acoperire si cu identitate reala plasati printre vamesi si politisti de frontiera, telefoane interceptate, microfoane puse in lifturile unui tribunal sau in toaleta unei cladiri, acolo unde judecatorii discutau despre coruptie, sunt detalii inedite din dosarele de la DNA.

In cauzele de coruptie este necesara elaborarea unor strategii de ancheta care implica administrarea probatoriului in conditii dificile si pe parcursul unor perioade indelungate de timp. Concluziile apartin Florentinei Mirica, sefa Serviciului de Combatere a Coruptiei in Justitie din cadrul DNA, si sunt din proiectul de management pentru care a candidat la sefia parchetului anticoruptie.

Saptamana trecuta, Tudorel Toader a respins candidaturile celor patru candidati pentru conducerea Directiei Nationale Anticoruptie: Florentina Mirica, procurorul sef adjunct al DNA Marius Iacob, procurorul sef al Sectiei judiciare penale din DNA Elena Grecu si Cristian Lazar, adjunctul Sectiei de urmarire penala si criminalistica din Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie.

Proiectul Florentinei Mirica poate fi consultat pe site-ul Ministerului Justitiei

La Moravita s-au folosit 4 investigatori

Unul dintre exemplele oferite de Florentina Mirica este cel privind ancheta in cazul celor 94 politisti de frontiera si lucratori vamali din Moravita. Potrivit acesteia, ancheta s-a desfasurat pe o perioada de 9 luni, au fost autorizati 4 investigatori sub acoperire si cu identitate reala, acestia fiind rotiti in cadrul mai multor servicii.

In acelasi caz, au fost interceptate 150 posturi telefonice, au fost efectuate inregistrari audio-video ambientale in mediul infractional, in conditiile cooperarii cu alte institutii (SRI, DGA si DIICOT).

Procurorii au sechestrat in acest caz bunuri in vederea confiscarii speciale a sumei de 3.300.000 euro, inclusiv pe imobile existente in Austria.

Politistii de frontiera, vamesii si traficantii implicati in cazul de la vama Moravita au fost judecati in doua dosare. In primul caz, 10 dintre cei judecati la Inalta Curte au primit pedepse cu suspendare, 12 dintre ei cu executare, iar unul singur a fost achitat. Pedepse insumand 118 ani si jumatate au fost date pe numele inculpatilor din lotul "Moravita 2": 25 condamnari cu executare, doua cu suspendare si patru achitari.

Spaga era primita in casa

Un alt caz amintit de Florentina Mirica este cel al judecatoarelor Antonela Costache si Viorica Dinu de la Tribunalul Bucuresti, trimise in judecata alaturi de alte 21 de persoane. Acuzatiile: ar fi constituit un grup infractional organizat, in vederea comiterii unor infractiuni informatice si de coruptie.

Cazul este celebru pentru ca judecatoarele Costache si Dinu ar fi discutat in lifturile de la Tribunalul Bucuresti despre dosarele in care se cereau interventii in schimbul unor sume mari de bani, convinse ca asa nu vor putea fi interceptate. Asta dupa ce ofiterii anticoruptie le-au spus celor doi magistrati, in discutii private, ca in lifturile capitonate cu tabla si aluminiu nu se pot face interceptari.

"Administrarea probatoriului, pe o perioada de 11 luni, a relevat ca pretinderea si primirea sumelor de bani de catre magistratii in cauza aveau loc, in mod exclusiv, intr-o locuinta personala.

De asemenea, s-a stabilit ca unul dintre magistratii implicati, in calitate de presedinte al Sectiei a II-a penale din cadrul Tribunalului Bucuresti, a efectuat modificari in sistemul informatic de repartizare aleatorie a dosarelor in vederea distribuirii dirijate a cauzelor penale, situatie care a necesitat efectuarea unei perchezitii informatice a bazei de date ECRIS", arata Mirica.

Dinu Viorica si Antonela Costache au fost condamnate definitiv, in mai 2018, la 7 ani, respectiv 6 ani de inchisoare.

Semnele din sala de judecata

Un alt exemplu priveste un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, inculpat in contextul in care s-a stabilit ca obiectul infractiunii de mita a fost in cuantum de 1.000.000 euro. Acesta este cazul judecatoarei Veronica Carstoiu, de la Curtea de Apel Bucuresti, denumita "Regina spagii din Justitie".

"Pe parcursul urmaririi penale, a rezultat ca acest magistrat obisnuia sa acorde ca garantie a realitatii promisiunilor facute de intermediarul actului de coruptie, un semn fata de beneficiarul interventiei, cum ar fi un gest prestabilit facut in sala de judecata ori intalniri aparent intamplatoare in locuri publice cu utilizarea unor expresii verbale prestabilite, cu aparenta de conversatie de complezenta", arata Mirica.

Potrivit acuzarii, judecatoarea le transmitea, prin semne, in sedinta publica, in sala de judecata, inculpatilor daca este gata sa primeasca mita negociata prin intermediul aparatorului.

De asemenea, detaliile spagii au fost stabilite la un coafor, intre o avocata si un investigator sub acoperire. Banii urmau sa-i fie transmisi judecatoarei de omul de afaceri Dinel Staicu.

Florentina Mirica mai arata ca investigatia financiara efectuata in aceasta cauza a condus la extinderea cercetarilor sub aspectul comiterii infractiunii de spalare de bani, intrucat s-a stabilit ca obiectul infractiunii de coruptie a fost transferat de catre judecatorul in cauza pe numele unei rude cu resedinta in Spania, printr-o operatiune disimulata de vanzare-cumparare a unui imobil.

Veronica Carstoiu a fost condamnata definitiv la 7 ani de inchisoare. Este judecata intr-un alt dosar pentru abuz in serviciu.

WC-ul lui Stan Mustata

"Cea mai inedita situatie este, insa, aceea a unui alt judecator de la Curtea de Apel Bucuresti, Sectia penala, inculpat si arestat preventiv pentru constituirea unui grup infractional organizat, a 7 infractiuni de coruptie si a infractiunii de folosire, in orice mod, direct sau indirect, de informatii care nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii", mai arata in proiectul de management Florentina Mirica. Acesta este cazul judecatorului Stan Mustata, cel care avea pe masa si dosarul mogulului Dan Voiculescu.

Cazul este celebru dupa ce Stan Mustata a fost interceptat atunci cand purta discutiile in WC-ul unei locuinte, timp in care tragea apa de la toaleta sau dadea drumul la apa de la robinet.

"Instructia penala de referinta a relevat faptul ca magistratul in cauza a hotarat sa contacteze, prin intermediari, aproape toti inculpatii de pe lista proprie de sedinta, pentru a le pretinde sume de bani, cu titlu de mita, in schimbul pronuntarii unor hotarari judecatoresti favorabile", scrie Florentina Mirica.

Pe parcursul anchetei, care a durat 7 luni, procurorul DNA arata ca administrarea probatoriului a fost extrem de dificila in conditiile in care locul ales de membrii gruparii infractionale, pentru a discuta despre activitatea infractionala, a fost o incapere speciala a unei locuinte personale.

Stan Mustata a fost condamnat definitiv la 8 ani si 6 luni de inchisoare.

Fraudele de la CNAS, ancheta uriasa

Florentina Mirica mai arata ca, in anul 2018, s-a atins un nivel maxim al antrenarii de resurse umane si materiale, pentru instrumentarea unui dosar penal privind o grupare infractionala organizata din domeniul ocrotirii sanatatii, cu ramificatii in institutiile publice si la nivelul furnizorilor privati de servicii medicale.

Este vorba de dosarul privind fraudele de la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate.

In acest caz au fost formulate acuzatii penale fata de peste 100 persoane fizice si juridice, au fost dispuse masuri preventive fata de 40 persoane, au fost dispuse si puse in aplicare masuri asiguratorii fata de toti inculpatii, au fost audiati circa 1.300 martori, dosarul a cumulat peste 1.300 volume, rechizitoriul a atins 2.000 pagini.

"In dosar au fost desemnati sa efectueze urmarirea penala 5 procurori, au fost delegati peste 20 de ofiteri de politie judiciara ai Directiei Nationale Anticoruptie si, pe o perioada de 6 luni, au fost delegati 6 ofiteri de politie din cadrul IGPR", sustine Mirica.

"In concluzie, indiferent de identitatea persoanei care va fi numita procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie, aceasta va trebui sa dovedeasca faptul ca a fost capabila sa instrumenteze dosare complexe, ca o premisa si ca o garantie a capacitatii de a conduce si de a organiza activitatea procurorilor din subordine", a fost concluzia procurorului.

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...

Ungaria dă asigurări că susține aderarea deplină a României la Schengen. Măsurile decise în urma vizitei lui Cătălin Predoiu la Budapesta VIDEO

Ungaria va continua să susţină accederea României în spaţiul Schengen cu frontierele terestre în acest an, a transmis ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, în urma unei...