Ziare.com

DNA acuza ca modificarile la Codul de Procedura Penala vor ingreuna anchetele

Vineri, 22 Iunie 2018, ora 14:31

   

DNA acuza ca modificarile la Codul de Procedura Penala vor ingreuna anchetele
DNA arata ca anumite modificari facute la Codul de procedura penala vor aduce neclaritati care pot da nastere la interpretari in favoarea inculpatului si vor ingreuna anchetele penale.

"Ca urmare a adoptarii recentelor modificari la Codul de procedura penala - instrument esential pe care procurorii il au la indemana pentru a contribui la descoperirea si tragerea la raspundere a persoanelor care comit infractiuni - procurorii din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie au realizat o evaluare a impactului pe care aceste modificari le vor avea asupra investigatiilor penale, in situatia in care aceste modificari vor intra in vigoare", precizeaza DNA intr-un comunicat transmis vineri.

Potrivit DNA, cele mai recente modificari aduse Codului de procedura penala de catre Parlament au fost adoptate fara a tine seama de observatiile si propunerile formulate de catre Consiliul Superior al Magistraturii si de asociatiile profesionale ale judecatorilor si procurorilor, fara a exista o consultare si o colaborare reala cu institutiile judiciare investite cu aplicarea legislatiei penale.

Procurorii anticoruptie vin cu o serie de exemple de modificari ce, sustin ei, vor ingreuna anchetele penale.

* Modificarea articolului 83 Cod procedura penala, in sensul de a da drept suspectului si inculpatului sa asiste la audierile martorilor, va ingreuna efectuarea urmaririi penale, avand in vedere ca, in numeroase situatii, martorii vor fi intimidati de prezenta autorului infractiunii, mai ales in situatiile in care se afla in relatie de subordonare fata de acesta, cum se intampla in situatia infractiunilor de abuz in serviciu si coruptie, precizeaza DNA.

In prezent, legea da dreptul avocatului sa asiste la aceste audieri, garantie absolut suficienta pentru dreptul la aparare al persoanei cercetate.

"Articolul 83 litera b1) prevede ca inculpatul are 'dreptul de a fi incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala ori a audierii realizate de judecatorul de drepturi si libertati'. Astfel, toata urmarirea penala se va efectua in prezenta inculpatului, inclusiv audierea partilor vatamate, partilor civile, efectuarea unor perchezitii sau alte acte", explica anchetatorii.

Ei arata ca sunt contrazise orice principii elementare ale investigatiei penale prealabile judecatii, transformandu-se activitatea de investigatie penala intr-o activitate publica si lipsita de orice confidentialitate, procurorul urmand a trebui sa incunostinteze inculpatul despre faptul ca va efectua o perchezitie domiciliara la un alt inculpat sau o alta persoana fara a exista nicio garantie de pastrare a confidentialitatii, ceea ce duce la o incalcare a Constitutiei referitoare la dreptul unui proces echitabil.

* Modificarea art. 139 Cod procedura penala conduce la eliminarea, dintre mijloacele de proba, a inregistrarilor realizate cu respectarea legii, ceea ce va ingreuna dovedirea infractiunilor.

* Modificarea art. 61 alineatul (1) referitor la actele incheiate de unele organe de constatare prevede ca, "ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, aceste organe sunt obligate sa intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate".

Astfel, organele de control si cele ale autoritatii publice (inspectorii ANAF sau controlorii financiari ai Curtii de Conturi) sunt organe de constatare care vor administra probe inaintea inceperii urmaririi penale, deci in afara procesului penal, desi acest atribut al administrarii probelor apartine organelor judiciare, arata DNA.

* Potrivit DNA, modificarile aduse articolului 305 prin care se impune clasarea cauzei daca, in termen de un an, procurorul nu incepe urmarirea penala fata de persoana sunt de natura sa incalce prevederile constitutionale referitoare la legalitatea procesului penal, procurorii anticoruptie precizand ca introducerea unei astfel de limite "aduce o atingere grava posibilitatii de a investiga infractiunile grave, a caror complexitate nu permite strangerea tuturor probelor necesare pentru dovedirea vinovatiei in acest interval".

Anchetatorii explica faptul ca in practica organelor judiciare exista numeroase situatii in care autorii unor infractiuni extrem de grave (omor, viol, evaziune fiscala) nu au fost identificati in termen de un an de la inceperea cercetarilor, iar clasarea cauzei intr-o asemenea situatie inlatura posibilitatea continuarii cercetarilor si elimina practic dreptul fundamental al partii vatamate prin infractiune de a obtine tragerea la raspundere penala a autorului si repararea prejudiciului.

* Cu privire la modificarea articolului 143 Cpp, DNA precizeaza ca restrange dreptul organelor de urmarire penala de a folosi comunicatii inregistrate obtinute legal pentru constatarea la timp si in mod complet a faptelor ce constituie infractiuni, fiind incalcate exigentele constitutionale de claritate si previzibilitate a legii, in conditiile in care face referire la o procedura de completare a mandatului care nu este reglementata nicaieri in cuprinsul actului normativ.

De exemplu, arata sursa citata, daca se descopera ca o persoana cercetata pentru savarsirea unui omor fusese interceptata intr-un alt dosar, de un alt organ judiciar, in perioada in care fusese ucisa victima, inregistrarile nu pot fi folosite pentru a stabili daca autorul s-a aflat in locul savarsirii faptei.

* Procurorii mai sustin ca articolul 146 indice 1 si articolul 153 reduc competentele proprii procurorului, deja limitate, in materia obtinerii datelor privind tranzactiile financiare.

Astfel, articolul 153 alineatul 11 Cpp incalca principiul legalitatii procesului penal, in conditiile in care prevede ca "datele privind situatia financiara a persoanelor pot fi folosite ca probe numai impotriva persoanelor care au fost indicate in solicitarea procurorului", ceea ce impiedica folosirea unor probe obtinute in mod legal pentru dovedirea unor infractiuni.

Spre exemplu, daca datele financiare obtinute in baza autorizarii judecatorului cu privire la un om de afaceri dovedesc ca acesta a dat mita unui functionar public, probele nu pot fi folosite impotriva acestuia.

* Modificarile Codului de procedura penala aduc, in opinia DNA, si neclaritati care pot da nastere la interpretari in favoarea inculpatului.

* Articolul 10 alineatul (2) introduce obligatia de a asigura suspectului/inculpatului si avocatului "timpul necesar pregatirii apararii, care nu poate fi mai mic de 3 zile, cu exceptia luarii sau judecarii masurilor preventive, cand termenul nu poate fi mai mic de 6 ore, si inlesnirile necesare pregatirii apararii, prin punerea la dispozitie si comunicarea intregului material de urmarire penala in forma electronica".

Potrivit DNA, acesta este in contradictie cu art. 94 alineatele (1), (4) si (7) care va avea urmatorul cuprins: '' (7) In vederea pregatirii apararii, avocatul inculpatului are dreptul de a lua cunostinta de intreg materialul dosarului de urmarire penala in procedurile desfasurate in fata judecatorului de drepturi si libertati privind masurile privative sau restrictive de drepturi, la care avocatul participa''.

* Procurorii anticoruptie fac referire si la modificarea articolului 172 alineatele (4) si (7), care prevad ca: "expertiza se efectueaza de catre experti autorizati sau recunoscuti din tara sau din strainatate", precizand ca notiunea de "expert recunoscut" nu este definita.

* Articolul 211 alineatul 5 stabileste ca "instanta de judecata, in cursul judecatii, poate dispune luarea masurii controlului judiciar fata de inculpat, daca sunt indeplinite conditiile prevazute la alin. (1) pe o perioada de cel mult 30 de zile care poate fi prelungit cu cel mult 150 de zile". Aceste dispozitii (...) incalca exigentele constitutionale de claritate si previzibilitate a legii, in conditiile in care normele se contrazic, fiind imposibila punerea lor in aplicare, precizeaza DNA.

Astfel primul text prevede ca in cursul judecatii masura controlului judiciar se poate lua pe o perioada de cel mult 30 de zile si poate fi prelungita cu 150 de zile, iar cel de-al doilea stabileste o durata a controlului judiciar in cursul judecatii de 60 de zile, cu posibilitatea prelungirii pana la 5 ani de la momentul trimiterii in judecata.

Totodata, art. 211 Cpp reduce nejustificat termenul pentru care poate fi luata masura preventiva a controlului judiciar, dar si termenul maxim al acesteia, mentioneaza procurorii.

Citeste si:


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: AGERPRES

Articol citit de 1140 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
5 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

REFERENDUM !

.

 

Exista cumva in Romania

o meserie sau o functie platita de stat,adica de toata populatia,care sa fie obligatorie si nu sunt eu la curent.Inainte vremuri era doar armata obligatorie fara de care te dadea viitorul socru in suturi afara cand cereai fata.Nu-ti convine scrii demisia si te duci unde iti sunt asigurate conditii.Ce justitia e cumva un SRL si fac ce vor.De aia in statele normale la cap sunt dati afara daca contesta legile in vigoare.

 

pentru niste pandari,sigur ca e greu ! ca luau omul din pat,eventual

de sub nevasta si spuneau ca ie corupaciunea intruchipata si ca sa scape ii ziceau sa demonstreze contrariul. Acuma trebuie sa demonstreze ei ,ca ala ie bandit...!...ca in lumea buna !

 

Pardon, eventual de pe nevasta

DNAul sa aplice legea ca asta e treaba lor. De rest se ocupa altii, asa penali sau nu cum sunt, fiecare dupa puterinta. Pana nu-l zboara Tudorel si pe papagalul ala de Lazar nu va fi liniste nici in parchete.

La cat este de puturos asta,nu te mira ca vrea

la parter....daca n-are lift,nu se suie.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor