Cum s-a facut Marea Unire? Cu multa, foarte multa suferinta

Autor: Petrisor Peiu - analist
Vineri, 01 Decembrie 2017, ora 07:10
13095 citiri

Unirea a venit la "pachet" cu o reformare a tarii unificate; la baza acestei reformari a stat un nou "pact social", bazat pe reforma agrara.

Pozitiva in esenta, respectiva reforma a adus cu ea costuri care, astazi, par insuportabile, dar pe care romanii de atunci si le-au insusit cu seninatate.

Citeste aici prima parte, despre pretul formarii Romaniei Mari

Profesorul Ioan Sabau-Pop, in studiul "Problematica proprietatii fostilor optanti unguri in actualitatea istorica si legislativa din Romania", arata cum, in urma internationalizarii conflictului dintre 367 de "optanti" (functionarii publici si proprietarii de dinainte de 1918 ai 80% din suprafetele de teren care au facut obiectul reformei agrare din Transilvania, functionari si proprietari care au optat pentru cetatenia maghiara dupa 1918) si statul roman, Romania a platit, prin Fondul Agrar, echivalentul a 100 tone de aur de 24 carate. In acel an, pretul aurului era de 20,67 USD/uncie ceea ce inseamna ca statul roman a platit aproximativ 73 milioane USD (valoare istorica), adica peste 15 milioane lire sterline.

Spre comparatie, PIB-ul Romaniei era, in 1930, de doar 280 milioane lire sterline ("South Eastern-European Monetary and Economic Statistics from the Nineteenth Century to World War II", elaborata de catre Banca Nationala a Romaniei, impreuna cu celelate banci centrale din Sud-Estul Europei), ceea ce inseamna ca statul roman a platit despagubiri pentru terenurile detinute de cetatenii maghiari in Romania o suma echivalenta cu 6% PIB-ul tarii din acel an!

12.339.249.230 lei a reprezentat suma pe care Guvernul Romaniei a imprumutat-o de la Banca Nationala pana in 1922 pentru aprovizionarea tarii secatuite dupa anii de ocupatie, necesitatea repunerii in functiune a serviciilor publice dezorganizate, reluarea productiei si realizarea unificarii monetare (retragerea din circulatie a coroanelor, rublelor si biletelor emise de autoritatile de ocupatie), ceea ce insemna, in acel an, 12% din PIB-ul national.

Banca Nationala a Romaniei considera astazi ca "mentinerea suspendarii convertibilitatii leului si decretarea cursului fortat, precum si includerea in stocul metalic a bonurilor de tezaur aur (octombrie 1919), ceea ce a dus la o acoperire din ce in ce mai slaba a leului, au determinat scaderea continua a cursului de schimb a monedei nationale. Prin urmare, in anii imediat urmatori, intreaga societate romaneasca a resimtit cotidian consecintele sacrificiilor Primului Razboi Mondial, respectiv:

  1. cresterea in proportii uriase a circulatiei monetare;
  2. manifestarea primei inflatii de la instituirea leului ca moneda nationala, adica cresterea masiva a preturilor cu intreaga gama de reactii sociale si devalorizarea in raportul cu valutele straine;
  3. lichidarea bazei monometaliste a leului"

La 27 iulie 1928, au fost adoptate mai multe legi, prin care Banca Nationala a fost autorizata sa contracteze un imprumut de sustinere, in valoare de 25 milioane USD, acordat de catre mai multe banci de emisiune, si sa cumpere nelimitat devize convertibile in aur. De asemenea, guvernul roman a fost imputernicit sa obtina un imprumut extern pana la valoarea de 250 milioane USD, a carui prima fractiune de 80 milioane USD sa fie intrebuintata pentru operatiunile de stabilizare a monedei, iar un avans pe termen scurt de maxim 20 milioane USD sa fie la dispozitia BNR pentru intarirea disponibilitatilor ei de schimb. Cei 250 milioane USD reprezentau 51 milioane lire sterline, adica 20% din PIB-ul anului 1928. Numai astfel s-a putut readuce convertibilitatea leului, cu pretul unui imprumut urias, contractat chiar inainte de declansarea marii crize din 1929-1933...

Concluzionand, Romania Mare a cheltuit, dupa unificare, sume colosale pentru implementarea acesteia:

  • 6% PIB pentru despagubirea "optantilor";
  • 12% PIB pentru unificarea monetara de pana la 1922;
  • 20% din PIB pentru sustinerea re-convertibilizarii leului (1928) dupa o perioada de un deceniu de "curs fortat", adica, in total, 158% dintr-un PIB anual!

Romania a trebuit sa suporte un efort financiar coplesitor de valoarea unui PIB pentru a sustine razboiul de intregire, a ramas cu datorii de 40% din PIB si a mai cheltuit inca 40% din PIB pentru implementarea Unificarii, in primii 10 ani. Practic, in total, efortul financiar desfasurat in perioada 1916-1928 ajunge la dimensiunea a doua PIB-uri anuale!

Abia dupa 20 de ani de la Marea Unire, Romania reusise sa redevina un tigru economic, avea o crestere echilibrata a valorii adaugate in economie, populatia crescuse cu un sfert, moneda se stabilizase, comertul exterior trecuse la excedente (18 milioane de lire sterline in 1937).

Revenind la opera economistilor (continuatorii "proiectului Maddison") Bolt, J. and J. L. van Zanden (din 2014). "The Maddison Project: collaborative research on historical national accounts", aparuta in The Economic History Review, 67 (3): 627-651, retinem urmatorul context de performanta economica la nivel european, valabil pentru anul 1938:

De data aceasta, Romania era situata mult mai slab decat in anul 1913, inaintea Primului Razboi Mondial: era comparabila doar cu Iugoslavia (din regiune), avea nivelul de performanta economica la jumatatea celor din Europa Centrala (Polonia, Ungaria, Cehoslovacia), era depasita si de Bulgaria (cu aproape 20%), Spania, Italia si Grecia nu mai erau comparabile, fiind la niveluri aproape duble, Franta si Germania se situau la niveluri de trei ori mai mari (SUA, chiar de sase ori mai mari), iar URSS (urmasa Imperiului Tarist) ne depasea cu peste 50%!

Cu alte cuvinte, mult laudatul an 1938 nu ne situa nici pe departe atat de sus ca anul 1913, varful economiei romanesti. Tara platise un pret foarte mare pentru Unire, iar pozitia sa internationala inca se resimtea.

Cu toate acestea, nimeni nu avea senzatia ca se platise un pret prea mare, nimeni nu a invocat in acea perioada aceste cifre, toti erau concentrati asupra politicilor de revenire, de dezvoltare. Din pacate, dezvoltarea care urma natural, dupa "criza de crestere" de 20 de ani, avea sa vina tarziu (dupa anul 2000) si de ea sa beneficieze alte generatii.

Valorile cheltuite de Romania pentru realizarea si definitivarea Marii Uniri sunt uriase (2 PIB-uri anuale), ele ar insemna astazi cam 400 miliarde USD cheltuite in 20 de ani adica 20 miliarde USD anual. Astazi, spre comparatie, Guvernul Romaniei a ajuns la "performanta" penibila de a aloca pentru investitii publice abia putin peste 4 miliarde USD...

Sa ne fi transformat atat de mult, oare?

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Ciolacu susține că ”are un plan” ca România să intre în Schengen și terestru: ”Trebuie însă ca interesul naţional să primeze în faţa orgoliilor politice”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat, vineri, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timişoara, că dă asigurări că că avem un plan pentru ca, până la sfârşitul anului, să avem o...
Grindeanu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timișoara: ”Două zile ne mai despart de aderarea la Schengen”
Grindeanu, la inaugurarea noului terminal al Aeroportului Timișoara: ”Două zile ne mai despart de aderarea la Schengen”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a afirmat că deschiderea noului terminal al Aeroportului Internaţional Timişoara este dovada că România ştie să materializeze proiecte concrete...
#pret Marea Unire, #PIB Romania perioada interbelica, #pret Romania Mare , #eveniment