Fortareata Schengen se prabuseste dinspre Vest (III)

Esecul aderarii la Spatiul Schengen ar trebui, in primul rand, sa ne vindece de iluzii. Prima dintre aceste iluzii este cea ca in 2007 Romania a intrat intr-o mare familie fericita, care va avea grija de ea, si unde toate problemele se vor rezolva de la sine.

UE nu este o familie fericita, ci o organizatie in care fiecare membru isi urmareste cu cerbicie interesele. Asa cum, de altfel, ar trebui sa faca si Romania. Iar problemele nu se rezolva de la sine. Nici problema datoriilor suverane, nici problema deficitelor comerciale si bugetare, nici problema multiculturalismului esuat din multe state UE.

Marea lectie a cazului olandez - Romanii, tinte de serviciu (II)

De unde vin problemele Olandei cu imigrantii si cum a picat la mijloc Romania (partea I)

Transformarile profunde care au avut loc in societatea olandeza in ultimii 50 de ani nu sunt reversibile pe termen scurt. Prin urmare, Olanda nu-si va schimba prea curand actualul curs din politica interna si, in consecinta, nici tendintele tot mai evidente din politica sa externa fata de Romania. De ce Romania? Pentru ca Romania a avut, si intr-o oarecare masura inca are, potentialul migrator "neintelectual" cel mai mare dintre toate statele admise recent in UE.

Si, la fel de important, pentru ca politicienii olandezi nu pot sa abordeze direct miezul problemei din tara lor, datorita "lanturilor ideologice" pe care si le-au legat singuri de maini si de picioare in ultimele decenii. Romania si romanii pot fi "boxati" fara probleme, ca supapa de defulare, pentru ca nu au profilul tabuurilor consacrate de ideologia dominanta a Occidentului de astazi. Acest fenomen merita insa o abordare separata.

Tendintele migratorii ale romanilor se datoreaza, in principal, esecului lamentabil al clasei politice romanesti de dupa 1989 in a reduce decalajele economice fata de Europa occidentala. Infractionalitatea asociata acestei migratii economice este mai greu de explicat, dar nu poate fi, probabil, disociata de dezastrul moral si valoric provocat de regimul comunist in cei 45 de ani in care a avut Romania la discretie, pe "post" de cobai.

Pe olandezi nu-i intereseaza astfel de subtilitati. Ei vor doar sa-si traiasca viata, in liniste si indestulare, nederanjati de imigranti si fara ca privirile lor sensibile sa fie contrariate de cersetori cu palarii sau fuste inflorate. Ceea ce, desigur, este imposibil.

Politicienii "moderati", autorii impasului social actual, nu mai pot guverna fara sprijinul Partidului Libertatii, care aduna tot mai multe voturi pe baza unei retorici populiste anti-imigratie si anti-Islam. Problema lor este ca trebuie sa-i ofere ceva acestui partid in schimbul sustinerii parlamentare. Dar ce? Optiunile sunt extrem de limitate si, mai ales, presupun riscuri majore.

Chiar daca Olanda ar putea opri, cu totul, imigratia extra-UE care ajunge pe teritoriul sau, problema tot ar ramane: cei mai multi dintre cei cu care Partidul Libertatii se "rafuieste" in retorica sa inutila au in buzunare pasapoarte olandeze.

Olanda nu poate insa, evident, nici macar sa opreasca fluxul extern care alimenteaza aceasta problema. In timp ce politicienii olandezi invoca "pericolele care ar rezulta din incredintarea frontierei externe a spatiului Schengen unei tari corupte ca Romania", guvernul de la Haga acorda zeci de mii de cetatenii anual, pe banda rulanta, unor persoane din afara UE. Motive se gasesc intotdeauna, in spiritul "corectitudinii politice": reunificare familiala, casatorii (multe aranjate, dar ce mai conteaza?), asistenta umanitara, azil politic etc.

Daca adunam pe o coloana numarul de cetatenii acordate de state precum Olanda, Belgia, Franta, Germania, Danemarca, Suedia, Finlanda, Austria etc., unor persoane originare din state non-UE, dupa infiintarea spatiului Schengen, ajungem la o cifra de ordinul milioanelor. Oricat de corupti ar fi vamesii si politistii de frontiera de la noi (si destui dintre ei sunt, din pacate), sansele ca si 1% din aceste cifre sa treaca vreodata prin frontierele Romaniei sunt zero. Concluzia este ca fortareata Schengen, deplansata melodramatic de liderii de la Haga, se prabuseste dinspre Vest, nu dinspre Est.

Pe romaneste, ministrul olandez al Imigratiei, Gerd Leers, a "batut campii" la fatidicul Consiliu JAI care a trantit usa in nasul Romaniei, facandu-se ca nu cunoaste materia de care raspunde. "Evitam sa adoptam o politica de genul - decidem acum, regretam mai tarziu", a clamat demnitarul olandez. Fals. Olanda a decis, cu mult timp in urma, in acest domeniu, iar acum regreta deja amarnic. Aceste regrete olandeze n-au insa nicio legatura cu romanii si cu intrarea Romaniei in spatiul Schengen. Domnul Leers cunoaste, fara indoiala, acest lucru, dar n-o poate spune. Daca ar face-o, ar "zbura" din guvernul olandez in 24 ore. Sau chiar mai repede.

Ce mai ramane din regulile si procedurile UE (ca sa nu mai vorbim de "principiile" ei fondatoare precum "solidaritatea" si "egalitatea" de tratament) cand guvernul de la Haga are neaparata nevoie sa prezinte electoratului sau "un mare succes de politica externa"? Aproape nimic.

Datoram ceva olandezilor? Cu siguranta. Le datoram multumiri, pentru o mare lectie politica pe care tocmai ne-au dat-o. Ne-au aratat cum stau lucrurile, de fapt, prin unele tari din UE, ne-au aratat de ce sunt in stare cand isi apara interesele, ne-au aratat cate parale dau pe noi. In concluzie, ne-au aratat ce avem de facut de aici inainte, daca vom fi in stare sa intelegem lectia, desigur.

Din orice alt punct de vedere, nu datoram insa nimic Olandei. "Bilantul financiar-contabil" al relatiei romano-olandeze de dupa 1989 este unul grav pentru economia Romaniei, dar excelent pentru economia Olandei. Ar trebui, in cele din urma, sa devenim pragmatici si sa observam ca pentru cateva sute de mii de euro in ajutoare umanitare si programe diverse de asistenta, Olanda a obtinut cateva miliarde "la schimb" (tot in euro), sub forma profiturilor obtinute de bancile, companiile si exportatorii olandezi, in Romania, in aceeasi perioada. Adevarul revelat de cifrele seci este ca Romania sustine dezvoltarea Olandei, si nu invers. De aceea si "meritam" probabil sa fim astfel tratati, nu-i asa?

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...