Reabilitarea maresalului Antonescu, amanata pentru a patra oara

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a amanat, marti, pentru 6 mai pronuntarea pe recursul Parchetului si al nepotului lui Gheorghe Alexianu la decizia Curtii de Apel Bucuresti, de reabilitare partiala a guvernatorului Transnistriei, Gheorghe Alexianu, si a celorlalti membri ai Cabinetului Antonescu, anunta NewsIn.

ICCJ se afla la cea de-a patra amanare de pronuntare in acest dosar in care concluziile au fost puse la termenul din 11 martie. Atunci completul a decis sa amane pentru 25 martie verdictul in acest caz. Pe 25 martie sentinta s-a amanat, din nou, mai intai pentru 8 aprilie, apoi pentru 22 aprilie, iar marti s-a decis o noua amanare pentru 6 mai.

Purtatorul de cuvant al ICCJ, judecatorul Madalina Buta, a declarat ca aceasta noua amanare s-a decis din cauza ca avocatul nepotului lui Gheorghe Alexianu a depus la dosar foarte multe documente, iar instanta nu a avut timp sa le studieze.

In motivele de recurs ale Parchetului General, procurorii afirma insa ca solutia Curtii de Apel Bucuresti ar fi gresita. Primul dintre motivele invocate de anchetatori vizeaza faptul ca demnitarii Guvernului Antonescu nu ar fi cunoscut la momentul comiterii infractiunii starea de necesitate de care se vorbeste in sentinta Curtii de Apel.

"Persoanele pentru care a fost admisa cererea de revizuire ar fi trebuit sa cunoasca la momentul savarsirii infractiunilor continutul actului secret din care rezulta existenta pericolului si iminenta sa, pentru a actiona in scopul inlaturarii acestuia", se arata in motivele de recurs.

Procurorii au retinut ca, din probele administrate in dosar, nu rezulta ca Ion Antonescu si colegii sai de guvern ar fi cunoscut "individual sau colectiv" protocolul secret al Tratatului ruso-german.

Sustinerea se bazeaza, in special, pe lipsa unui document istoric care sa ateste acest fapt. Parchetul face referire chiar la declaratia maresalului Ion Antonescu din care "nu rezulta ca ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect", maresalul vorbind doar de "zvonuri cu privire la un pact de neagresiune intre Germania si URSS prin care ar fi fost permis acestora din urma sa ocupe toata Moldova".

Anchetatorii combat, in continuarea motivarii, si celelalte aspecte retinute de judecator, pentru a justifica achitarea inculpatilor.

Astfel procurorii sustin ca incidentele zilnice de frontiera, incursiunile aviatiei rusesti in spatiul aerian romanesc, ocupatia a patru ostroave de pe Dunare, concentrarea masiva de forte la frontiera romano-sovietica si alte presiuni ale URSS, "nu pot conduce in mod automat la o situatie contrara celei dipuse prin sentinta penala a carei revizuire se cere, intrucat aceste imprejurari erau cunoscute de instanta la momentul solutionarii cauzei".

Cu alte cuvinte, chiar daca aceste manifestari erau unele de agresiune ele nu ar fi justificat starea de necesitate pentru ca Tribunalul Poporului din 1946 nu a apreciat astfel.

Aceasta eroare, este dupa aprecierea procurorilor, una care vizeaza fondul cauzei si care nu poate fi indreptata prin revizuire ci doar printr-un recurs in anulare "cand acesta cale de atac era permisa de lege".

In motivarea recursului, procurorii mai sustin ca instanta nu putea dispune achitarea partiala doar pentru razboiul impotriva URSS atata timp cat articolul 2 din Legea 312/1945 vizeaza persoanele care "au hotarat declararea sau continuarea razboiului contra Uniunii Sovietice Socialiste si Natiunilor Unite", ceea ce inseamna ca legiuitorul a stabilit ca este o infractiune unica declararea razboiului contra unuia sau mai multor state enuntate in textul de lege.

Legat de permisiunea acordata trupelor germane de a intra in Romania, procurorii afirma in motivarea recursului, ca nu se poate lua in considerare argumentul potrivit caruia acestea ar fi asigurat "securitatea tarii fata de URSS, avand in vedere acelasi protocol secret", deoarece necunoscand continutul acestui act, Antonescu si Guvernul sau, nu puteau actiona in baza sa.

Anchetatorii considera, de asemenea, eronata si sustinerea Curtii de Apel Bucuresti, prin care s-a stabilit ca intrarea trupelor germane in tara nu ar produs nici un prejudiciu URSS, pentru motivul ca infractiunea nu incrimineaza actiunea armatelor germane impotriva altor state, ci urmarile produse de intrarea armatelor germane in tara, asupra Romaniei.

Mai mult chiar, procurorii afirma ca prin stabilirea nulitatii Pactului Ribbentrop - Molotov, Curtea de Apel Bucuresti ar fi "exces cadrul procesual al cauzei".

Ei citeaza articolul 317 din Codul de prodedura penala care stabileste ca "judecata se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, iar in caz de extindere a procesului penal si la fapta si persoan la cere se refera extinderea".

Procurorii au mai apreciat ca instanta Curtii de Apel nu ar fi putut declara nul Tratatul ruso-german si pentru ca acesta reprezinta o "conventie bilaterala internationala la care Romania nu a fost parte, inculpatii din prezenta cauza neavand niciun rol la intocmirea sa".

Ultimul argument, adus de procurori in motivarea recursului, priveste caracterul de act international al intelegrii incheiate intre Moscova si Berlin la 23 august 1940. Astfel, daca protocolul secret nr. 3 al Pactului Ribbentrop - Molotov constituie o incalcare a legilor internationale "acest aspect nu putea fi constatat de o instanta nationala investita cu judecarea unei cauze penale care nici nu viza savarsirea vreunei infractiuni de catre semnatarii actului".

In replica avocatul Florin Chertisanu, aparatorul fiului lui Gheorghe Alexianu, spus ca Parchetul ar sustine ca de fapt pactul Ribbentrop-Molotov nu ar avea relevanta in judecarea cauzei, lucru care ar fi total fals.

Chertisanu a explicat ca acest pact a stat de fapt la baza declansarii celui de-Al Doilea Razboi Mondial, iar acest document este esential pentru solutionarea cauzei.

Avocatul sustine ca in mod gresit la acea data inculpatii au fost acuzati ca "au militat si permis intrarea armatelor germane pe teritoriul tarii, au hotarat declararea sau continuarea razboilui contra URSS si Natiunilor Unite n-au respectat regulile internationale cu privire la conducerea razboilui, au supus la un tratament inuman pe prizonierii sau ostaticii de razboi, au ordonat sau desavarsit acte de teroare, cruzime sau suprimare asupra populatiei din teritoriile in care s-a purtat razboiul".

Procesul a inceput in 28 aprilie 1998, cand Serban Sorin Alexandru Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a formulat o cerere de revizuire impotriva sentintei penale, nr.17/17 mai 1946, a Tribunalului Poporului din Bucuresti.

Intre anii 2000 si 2006, dosarul s-a plimbat de la Parchetul General, la ICCJ, la Curtea de Apel Bucuresti si inapoi la instanta suprema, pentru a se clarifica criteriile de competenta a magistratilor care ar fi putut sa rezolve acesta solicitare.

In cele din urma s-a stabilit ca instanta abilitata este Curtea de Apel Bucuresti pentru ca "chiar daca infractiunile intrau in competenta altei instante si chiar daca infractorii erau militari, intrucat acasta instanta a preluat competenta Tribunalelor Regionale, in prezent desfiintate".

Dan Tănasă, candidatul AUR la Primăria Brașov: ”Braşovenii nu mai sunt nevoiţi să aleagă răul cel mai mic”

Alianţa pentru Unirea Românilor, filiala Braşov, a prezentat, vineri, candidatul pentru funcţia de primar al Municipiului Braşov în persoana deputatului Dan Tanasă. Acesta a declarat...

Premierul Ciolacu, alături de tinerii blocaţi pe aeroportul din Dubai: ”Zâmbetele lor mi-au dat energie cât toate cafelele băute în ultimele zile” FOTO

Marcel Ciolacu, premierul României a postat imagini din aeronava oficială cu care revine în ţară, alături de grupul de tineri blocaţi pe aeroportul din Dubai, el afirmând că zâmbetele lor...