Dosarul Antonescu a fost politic, dar nu sunt motive de revizuire

Procurorii au sustinut marti in recursul de la Curtea Suprema impotriva deciziei Curtii de Apel Bucuresti de reabilitare partiala a guvernatorului Transnistriei, Gheorghe Alexianu, si a celorlalti membri ai cabinetului Antonescu, ca dosarul lor a fost "unul politic cu o judecata politica", anunta NewsIn.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a decis marti, 11 martie, sa amane pentru doua saptamani pronuntarea pe recursul Parchetului si pe recursul fiului lui Gheorghe Alexianu, Serban Sorin Alexianu.

In motivele de recurs ale Parchetului General, procurorii afirma insa ca solutia Curtii de Apel Bucuresti ar fi gresita. Primul dintre motivele invocate de anchetatori vizeaza faptul ca demnitarii Guvernului Antonescu nu ar fi cunoscut la momentul comiterii infractiunii starea de necesitate de care se vorbeste in sentinta Curtii de Apel.

Procurorii au retinut ca, din probele administrate in dosar, nu rezulta ca Ion Antonescu si colegii sai de guvern ar fi cunoscut "individual sau colectiv" protocolul secret al Tratatului ruso-german. Sustinerea se bazeaza, in special, pe lipsa unui document istoric care sa ateste acest fapt.

Parchetul face referire chiar la declaratia maresalului Ion Antonescu din care "nu rezulta ca ar fi cunoscut ceva concret cu privire la acest aspect", maresalul vorbind doar de "zvonuri cu privire la un pact de neagresiune intre Germania si URSS prin care ar fi fost permis acestora din urma sa ocupe toata Moldova".

Procesul a inceput in 28 aprilie 1998, cand Serban Sorin Alexandru Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Gheorghe Alexianu, a formulat o cerere de revizuire impotriva sentintei penale, nr.17/17 mai 1946, a Tribunalului Poporului din Bucuresti.

Intre anii 2000 si 2006, dosarul s-a plimbat de la Parchetul General, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, la Curtea de Apel Bucuresti si inapoi la instanta suprema, pentru a se clarifica criteriile de competenta a magistratilor care ar fi putut sa rezolve acesta solicitare.

In cele din urma s-a stabilit ca instanta abilitata este Curtea de Apel Bucuresti pentru ca "chiar daca infractiunile intrau in competenta altei instante si chiar daca infractorii erau militari, intrucat acasta instanta a preluat competenta Tribunalelor Regionale, in prezent desfiintate".

Alegeri 2024. Începe depunerea candidaturilor pentru alegerile locale din 9 iunie

Partidele politice, alianţele, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi candidaţii independenţi vor putea, începând de marţi până pe 30 aprilie, ora 23.59,...

Cei mai influenți zece europarlamentari români. Cu cât sunt plătiți și care dintre ei candidează din nou FOTO

După alegerile europarlamentare din 9 iunie, România va avea în continuare treizeci și trei de reprezentanți în plenul Parlamentului European (PE), dar nu toți se remarcă prin activitatea...