Haga - Actele exercitate de Ucraina in zona in disputa nu pot avea efecte juridice

Activitatile "statale" invocate de Ucraina (activitatile de exploatare sau explorare a depozitelor de hidrocarburi sau actele politiei de frontiera ucraineana in zona in disputa din Marea Neagra) nu pot avea niciun efect juridic in procesul de fata, a aratat, vineri, Daniel Muller, expert international care reprezinta Romania la Curtea Internationala de Justitie in procesul impotriva Ucrainei pentru delimitarea spatiilor maritime.

Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei la CIJ, a continuat rationamentul lui Daniel Muller, aratand ca toate aceste acte ale Ucrainei au avut loc dupa data critica a cristalizarii diferendului cu Romania si nu indeplinesc conditiile necesare care le-ar fi putut face relevante pentru delimitare, astfel incat Curtea nu le poate lua in considerare, potrivit unui comunicat al MAE.

Pledoariile Romaniei au fost sustinute, vineri, de Daniel Muller, consilier, reprezentant al Romaniei la CIJ, pe tema "Rolul activitatilor intreprinse de un stat in zona in disputa in delimitarea spatiilor maritime", Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei pentru CIJ, cu tema "Argumentatia eronata a Ucrainei legata de activitatile intreprinse in zona in disputa", James Crawford, expert international, cu tema "Linia de delimitare propusa de Romania" si Vaughan Lowe, reprezentant al Romaniei la CIJ, cu tema "Verificarea caracterului echitabil al liniei de delimitare".

In discursul sau, Daniel Muller a aratat ca argumentul Ucrainei conform caruia in zona aflata in disputa s-ar fi conturat o linie de delimitare de facto prin comportamentul partilor este total eronat.

In acest sens, el a aratat ca in dreptul international al marii, activitatile exercitate de state in zona supusa delimitarii nu au relevanta in procesele de delimitari maritime, neputand fi considerate drept circumstante speciale pentru stabilirea liniei de delimitare, asa cum ar dori Ucraina. Jurisprudenta bogata a instantelor internationale, inclusiv a CIJ, invocata pe larg de expertul partii romane, demonstreaza clar irelevanta juridica a unor astfel de acte de care incearca sa se prevaleze Ucraina.

Cosmin Dinescu, co-agent al Romaniei pentru CIJ, a demonstrat, la randul sau, ca toate activitatile din zona in disputa, documentate de Ucraina in faza scrisa a procesului, au avut loc dupa data cristalizarii diferendului, astfel ca, potrivit jurisprudentei constante a Curtii, ele nu pot fi luate in considerare.

In plus, ulterior anului 1997 - cand a intrat in vigoare Acordul Conex Tratatului de baza dintre Romania si Ucraina, desfasurarea unor astfel de activitati a avut un regim special, reglementat de Acordul conex - acord care a confirmat existenta disputei maritime romano-ucrainene.

Activitatile de explorare si concesiunile in vederea exploatarii, invocate de Ucraina (concesiunea perimetrului Delfin - 1993, a perimetrului Olimpiska - 2001 si a perimetrului Gubkina - 2003) au avut loc dupa anul 1995, an in care diferendul este mentionat prima oara intr-un schimb de documente diplomatice romano-ucrainean. Mai mult, Cosmin Dinescu a demonstrat ca activitatile invocate de Ucraina nu pot avea nicio relevanta dat fiind ca nu indeplinesc conditiile necesare pentru a putea fi luate in calcul (respectiv ca ele sa fi reprezentat expresia unui acord tacit intre cele doua parti).

Aceste activitati s-au desfasurat pe o perioada limitata in timp, nu acopera geografic regiunea corespunzand cu pretentia Ucrainei (perimetrele in care Ucraina a acordat astfel de concesiuni sau a efectuat activitati de patrulare navala nu intra decat foarte putin si irelevant in zona aflata in delimitare), iar Romania a protestat in mod constant fata de orice act de concesiune din partea Ucrainei.

In ceea ce priveste explorarea zonei in disputa, Cosmin Dinescu a aratat ca Romania a exercitat astfel de activitati stiintifice (permise, conform Acordului Conex la Tratatul politic din 1997, si in conditiile existentei diferendului) intr-o maniera substantiala si cu o constanta mult mai mare decat Ucraina.

In ceea ce priveste activitatile politiei de frontiera in zona, evocate de Ucraina, Cosmin Dinescu a aratat ca, si in situatia in care acestea ar fi adevarate (ele nu sunt atestate decat de declaratii pe proprie raspundere ale unor ofiteri de marina ucraineni, facute pentru scopurile procedurii in curs la CIJ), nu pot fi luate in considerare pentru ca au avut loc dupa 1998, deci ulterior datei cristalizarii diferendului si incheierii Acordului Conex.

James Crawford, Vaughan Lowe: Modul de trasare a unei linii de delimitare echitabile

In pledoaria sa, profesorul James Crawford a descris tehnic modul de trasare a unei linii de delimitare, considerat de Romania echitabil. Acesta este modul de delimitare dezvoltat chiar de Curtea Internationala de Justitie, in cazurile precedente de delimitare maritima pe care le-a solutionat pana acum.

Astfel, Crawford a aratat ca primul pas este trasarea unei linii echidistante in sectorul tarmurilor adiacente si unirea acesteia cu arcul de cerc cu raza de 12 mile maritime din jurul Insulei Serpilor, care a fost deja stabilit ca linie de delimitare prin acordurile romano-sovietice din 1949, 1963, 1974, la care Ucraina este parte si pe care trebuie sa le respecte, ca succesor al URSS. Linia de delimitare a fost confirmata si printr-un mare numar de harti produse atat de Romania si Ucraina, precum si de state terte.

Crawford a demonstrat ca - si in conditiile in care aceste acorduri nu ar fi existat - traseul liniei de delimitare trebuie sa urmeze tot arcul de cerc cu raza de 12 mile maritime din jurul Insulei Serpilor, deoarece, conform practicii internationale, formatiuni maritime pozitionate geografic in mod similar cu aceasta (izolat de coasta) au fost ignorate in trasarea liniei de delimitare, cu exceptia marii lor teritoriale.

Totodata, Insula Serpilor trebuie ignorata si in considerarea caracteristicilor sale naturale de stanca, fara drept la platou continental si zona economica exclusiva.

Linia de echidistanta este trasata in relatie cu tarmurile adiacente (in prelungire) ale celor doua state si punctele relevante de pe ele. Pentru Romania, tarmul relevant este portiunea cuprinsa intre frontiera terestra cu Ucraina si Peninsula Sacalin, punctul de baza fiind extremitatea digului Sulina, iar pentru Ucraina, tarmul relevant este portiunea cuprinsa intre frontiera terestra cu Romania si Limanul Nistrului, iar punctele de baza Capul Kubansky si capul Burgas

Al doilea pas, arata James Crawford, este trasarea unei linii mediane in sectorul tarmurilor opuse relevante. Pentru Romania, tarmul relevant este intregul tarm romanesc, iar punctul de baza este extremitatea digului Sulina, extremitatea sud-estica a Peninsulei Sacalin. In cazul Ucrainei, tarmul relevant este tarmul Peninsulei Crimeea cuprins intre Capul Tarhankut si Capul Sarici, iar punctele de baza sunt Capul Tarhankut si Capul Khersones.

Modul de trasare a celor doua linii a fost reprezentat in timpul pledoariei profesorului Crawford prin grafice dinamice.

Cele doua linii trasate compun linia provizorie de delimitare si se trece la pasul al treilea, care consta in a verifica echitatea acesteia prin calculul proportiei dintre lungimea tarmurilor relevante si suprafetele de platou continental si zona economica exclusiva alocate celor doua state. Profesorul Crawford a aratat ca aceasta proportie este una echitabila in cazul de fata si, prin urmare, nu se justifica deplasarea liniei de delimitare, care devine astfel frontiera (linia de delimitare) dintre cele doua state.

Acest argument a fost intarit de profesorul Vaughan Lowe, in ultima pledoarie a Romaniei din aceasta saptamana, care incheie astfel primul tur de pledoarii ale Romaniei.

Vaughan Lowe a aratat ca pentru Ucraina nu se poate considera intregul litoral drept tarm relevant, deoarece aceasta contravine definitiei juridice a platoului continental si notiunii de coaste relevante. Astfel, pentru Ucraina doar portiunea cuprinsa intre frontiera fluviala cu Romania si Limanul Nistrului si tarmul Peninsulei Crimeea cuprins intre Capul Tarhankut si Capul Sarici pot fi considerate tarmuri relevante pentru prezentul caz de delimitare maritima

Vaughan Lowe a demonstrat printr-o bogata argumentatie juridica faptul ca, potrivit solutiei de delimitare a Romaniei, raportul dintre suprafetele alocate statelor si lungimea coastelor relevante este unul echilibrat, care respecta metoda dezvoltata de CIJ in spetele de acest fel. In acest sens, formula de delimitare propusa de Romania, urmand regulile CIJ in materie, este realista si echitabila, respectand pe deplin principiile si normele de drept international in materie, in contrast cu solutia promovata de Ucraina care este vadit disproportionata si inechitabila.

Discursul de vineri incheie pledoariile Romaniei in primul tur de audieri publice in procesul cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive de la CIJ. In perioada 9-12 septembrie 2008 va avea loc primul tur de pledoarii al Ucrainei, urmat la 15-16 septembrie de al doilea tur de pledoarii al Romaniei, prin care echipa tarii noastre la CIJ va reactiona la argumentatia expusa de partea ucraineana in primul tur si va pune concluziile cu privire la solutia de delimitare pe care o considera echitabila si conforma dreptului international in prezentul proces.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

Dezvăluirile care atârnă greu în procesul lui Trump, cu vedeta porno Stormy Daniels. Cum era ajutat de patronul unui tabloid să evite scandalurile

Primul martor chemat la bară în procesul lui Donald Trump, David Pecker, în vârstă de 72 de ani, patronul unui fost tabloid american, a detaliat marţi, la tribunalul din New York, cum s-a pus...