Presa de azi: FMI avertizeaza Guvernul Boc: Grecia da faliment

Misiunea FMI se afla, de miercuri, in Romania pentru a discuta aspecte ale acordului stand-by in vederea eliberarii a doua transe din imprumutul de 2,3 miliarde euro. Oficialii FMI au avertizat ca este pentru ultima oara cand banii Fondului ajung si la bugetul de stat pentru acoperirea deficitului bugetar.

Ultima derogare de la FMI: 1,2 miliarde euro intra la buget, anunta Romania Libera. Alaturi de expertii FMI, la discutiile cu reprezentantii Ministerului Finantelor si ai Bancii Nationale a Romaniei vor participa si experti ai Bancii Mondiale si ai Comisiei Europene.

Astfel, pe langa valoarea cumulata a celor doua transe de la FMI in valoare de 2,3 miliarde euro, se va mai adauga un miliard de euro, reprezentand urmatoarea transa din imprumutul acordat de Comisia Europeana.

Printre elementele verificate de expertii FMI se numara incadrarea in limita maxima de deficit bugetar de 7,3% din PIB pe 2009, stadiul de implementare a Legii salarizarii unice si a legilor privind standardele de cost si de personal de la nivelul autoritatilor locale.

De asemenea, misiunea FMI urmareste stadiul reformei in domeniul pensiilor, al Legii responsabilitatii fiscale, precum si parametrii bugetului pe 2010 (deficit bugetar de maximum 5,9% din PIB, scaderea cheltuielilor de personal, cresterea economica de 1,3% din PIB, evolutia somajului si altele). Principala problema ramasa nerezolvata este cea a arieratelor, statul nereusind sa reduca nivelul datoriilor catre firmele private.

Seful misiunii de evaluare FMI, Jeffrey Franks, a avertizat insa ca este pentru ultima oara cand banii de la Fond sunt directionati si catre bugetul de stat, facand referire la faptul ca banii din transa cumulata de 2,3 miliarde vor fi impartiti intre BNR si Finante, la fel cum s-a intamplat si in cazul transei a doua.

Datoria Romaniei va ajunge la 43 de miliarde de euro. FMI avertizeaza Guvernul Boc: Grecia da faliment, aflam din Gandul. In momentul de fata, datoria publica a Romaniei este "sub control" si "confortabila", insa exista "semne de intrebare" privind evolutia ei in viitor, a declarat Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, care face trimitere la situatiile economice dezastruoase din Grecia sau Portugalia.

Conform calculelor Gandul, datoria Romaniei va ajunge la 43 de miliarde de euro la finele anului, in crestere cu 17,5% fata de 2009.

Desi acum datoria este "sub control", reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, spune ca exista "semne de intrebare" privind evolutia ei pe viitor. El a dat ca exemplu Grecia, stat in pragul falimentului pentru ca, la fel ca Romania, cheltuieste mult mai mult decat are in vistierie.

In acelasi timp, Jeffrey Franks, seful misiunii FMI la Bucuresti, a anuntat ca, incepand cu transa a cincea, toti banii vor merge la BNR si Finantele nu vor mai primi nimic pentru pensii si salarii.

Cresterea accelerata a datoriei publice dar mai ales motivul acestei explozii, cheltuieli de consum si nu investitii, ii ridica semne de intrebare lui Mihai Tanasescu, reprezentantul Romaniei la FMI, care a aratat cu degetul spre Grecia, tara aflata in pericol de a intra in faliment din cauza unui deficit bugetar enorm, de aproape 13% din PIB in 2009. Deficitul bugetar al Romaniei anul trecut a fost de 7,3% din PIB, pentru anul in curs fiind estimat un nivel de 5,9% din PIB.

"Imi ridica aceste semne de intrebare fiindca vad ce se intampla in lume, in Grecia, in Portugalia, in Irlanda, tari care au acumulat datorii foarte mari si sigur, in momentul de fata, pe momente de criza, exista un semn de intrebare vizavi de managementul consolidarii fiscale in asa fel incat aceasta datorie sa aiba o tendinta descrescatoare. De aceea cred ca in momentul actual lucrul cel mai important este sa privim cu multa atentie managementul datoriei, sa fim atenti cum vom creste aceasta datorie in asa fel incat sa nu fie o povara in perioada urmatoare", a declarat Tanasescu pentru Pro TV.

Printre cei care au atras atentia asupra pericolului datoriei de stat in crestere se numara si Theodor Stolojan, fost prim-ministru, cel care a fost si printre primii oficiali romani care au sustinut anul trecut ca Romania trebuie sa apeleze la FMI. "Va trebui sa iesim sa ne imprumutam si pe piata externa", a declarat el, citat de Money Chanel.

Ministrul Finantelor, Sebastian Vladescu, a anuntat la inceputul anului ca Romania va emite in primavara euroobligatiuni in valoare de un miliard de euro. Economistii romani sustin ca emisiunea de euroobligatiuni ar putea fi, de fapt, de 1,5 miliarde de euro.

FMI vrea reforme ambitioase, titreaza Jurnalul National. FMI are pentru acest an o agenda ambitioasa de reforme si programe in Romania, a caror implementare va pregati economia pentru relansare dupa iesirea din criza. Banii de la FMI vor veni pe cel tarziu la 21 februarie.

Transa a treia din imprumutul de la FMI ar putea fi deblocata cel tarziu la data de 21 februarie, a declarat reprezentantul Romaniei la FMI, Mihai Tanasescu, citat de postul de radio RFI.

"Sper ca undeva la jumatatea lunii februarie bordul director sa ia in discutie aceasta scrisoare de intentie si, sigur, eliberarea sa se faca undeva in perioada, probabil, 19-20-21 februarie 2010", a spus Tanasescu.

Pe de alta parte, reprezentantul Romaniei la FMI crede ca Guvernul nu trebuie sa introduca noi taxe si impozite in acest an, ci mai degraba sa se orienteze catre reducerea cheltuielilor.

Statul roman este dator vandut bancilor, potrivit ziarului Adevarul. Cel mai important client al institutiilor bancare in 2009 a fost Ministerul Finantelor Publice, care are de rambursat in urmatorii cinci ani, pentru imprumuturile de anul trecut, aproape 11 miliarde de euro. Statul a luat bani de la banci in 2009 pentru pensii si salarii, in detrimentul investitiilor. Pana in 2014, se va imprumuta si mai mult pentru a-si achita datoriile.

Anul trecut, statul s-a imprumutat de la institutiile bancare de pe piata romaneasca aproximativ 18,5 miliarde de euro (atat in lei, cat si in valuta), suma ce se apropie de finantarea contractata de la FMI, Comisia Europeana si celelalte institutii internationale, de 19,95 miliarde de euro.

Comparativ cu situatia din 2008, valoarea titlurilor de stat vandute de Finante este de peste sase ori mai mare. "Ritmul de crestere a imprumuturilor luate de stat in 2009 de la bancile comerciale este unul foarte ingrijorator. In plus, sumele in valoare absoluta au fost foarte mari", apreciaza Laurian Lungu, directorul Macroanalitica, adaugand ca 2009 a fost insa un an de exceptie.

O buna parte din aceste imprumuturi au fost scadente in 2009 si s-au rambursat fie din incasari bugetare, fie prin rostogolire (finantarea prin alt imprumut). Au ramas astfel de rambursat bancilor 9,6 miliarde de euro, credite a caror scadenta este in urmatorii cinci ani.

Analistii se asteapta ca apetitul statului pentru lichiditatile bancilor sa scada in acest an, iar o parte dintre imprumuturile scadente in 2010 sa fie rostogolite prin finantari de pe piata externa, dar si cea locala.

"In masura in care economia isi va reveni, imprumuturile luate de Finante ar trebui sa scada, atat ca valoare, cat si ritm de crestere", considera Laurian Lungu.

Consultantul de investitii Bogdan Baltazar spune ca statul se va orienta catre pietele externe pentru rambursarea creditelor catre bancile din Romania. "Totul depinde sa inspiram incredere, iar credit swap-ul (n.r. - CDS- costul asigurarii impotriva riscului de neplata) sa ramana la un nivel redus", a punctat Baltazar.

Mai mult, consultantul nu exclude o crestere a incasarilor la bugetul statului, lucru ce va permite acoperirea unora dintre datorii. Totusi, achitarea cheltuielilor curente va pune si in acest an presiune pe autoritati, in loc ca banii sa fi fost orientati spre investitii.

Falimentele tin capul de afis si in 2010, informeaza Evenimentul Zilei. Agentia de evaluare financiara Coface avertizeaza ca mai multe firme din constructii, retail, mobila sau textile isi vor inchide portile.

Criza va continua si in 2010 in Romania: numarul de falimente va fi cu 15-20% mai mare anul acesta, comparativ cu anul trecut, cand peste 19.000 de firme si-au pus lacatul pe usa. Asta dupa ce, in 2009 fata de 2008, numarul de falimente a urcat cu 30%, spun reprezentantii Coface Romania.

Cel mai prost le va merge firmelor si angajatilor acestora din domenii precum constructii si distributia materialelor de constructii, metale, retail, IT, transporturi, mobila si textile, spun cei de la Coface. Agentia a pastrat ratingul Romaniei la B. Aceasta inseamna o tara nerecomandata pentru investitii, cu un mediu economic si politic instabil, ce poate afecta istoricul platilor.

Situatia este agravata de instabilitatea politica si de faptul ca "guvernul a fost incapabil sa gestioneze aceasta criza", a declarat, ieri, Cristian Ionescu, directorul Coface in Romania.

Cea mai grea lovitura pentru tara noastra ar fi nerespectarea acordului cu Fondul Monetar International (FMI), "ar fi un dezastru pentru Romania", avertizeaza el. Reprezentantul Coface admite, totusi, ca acest lucru este putin probabil sa se intample. Asta rezulta si din declaratiile facute, ieri, de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in Romania.

El a spus ca acordul cu tara noastra nu a fost niciodata considerat in pericol de deraiere. "A fost o pauza de inteles din cauza crizei politice", a explicat Franks, la Viena, citat de Mediafax. "Avem o agenda foarte ambitioasa de reforme in Romania. Sunt optimist ca putem face progrese importante in 2010 si, cand criza se va incheia, economia va fi pregatita pentru relansare", a spus Franks, la seminarul Euro money.

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...

Prima ședință de Guvern care se desfășoară la Timișoara. Ce proiecte vor fi discutate în întâlnirea de astăzi

Guvernul se reuneşte joi, la Timişoara, într-o şedinţă specială, în cadrul căreia urmează să fie aprobate o serie de proiecte de infrastructură cu impact regional, precum şi plata în...