Ziare.com

Reportaj Ziare.com Boschetar intre Danemarca si Suedia

Duminica, 21 Septembrie 2008, ora 09:02

   

Reportaj Ziare.com Boschetar intre Danemarca si Suedia
Cand m-am decis sa particip la Forumul Social European ("multinationala" care lupta impotriva globalizarii) de la Malmo, nu mi-a trecut prin cap ca in tarile nordice trebuie sa-ti aranjezi timpul, si mai ales spatiul, ca la carte, pentru ca altfel imparti boschetii cu aricii.

Mi-am spus ca tarile cu democratiile cele mai avansate au destule resurse pentru nenorociti, si nu-i lasa sa bantuie ca strigoii pe strazi. M-am inselat, dar cel putin intr-o privinta am validat o teorie: romanii nu intra in civilizatie, ci o cuceresc.

Am plecat din Bucuresti catre congres cu escala la Copenhaga, deoarece nu am gasit nici un zbor catre Malmo. Iar deoarece intre capitala Danemarcei si micutul orasel din sudul Suediei sunt numai 20 de kilometri, mi-am zis ca oi gasi eu ceva sa ajunga la destinatia finala. Si daca nu, o puteam lua si pe jos. Nu banuiam ca distanta asta aveam sa o parcurg la picior, dar din alte motive decat cele la care ma gandisem initial.

Pe aeroportul din Copenhaga am aflat ca spre Malmo sunt trenuri dese, iar oraselul suedez e la o statie. Am facut doua pana in centru, unde am demarat operatiunea "cazare ieftina".

Stiam ca va fi dificil, pentru ca la lucrarile forumului erau asteptati peste 40.000 de oameni, dar nu banuiam ca va fi chiar in halul ala. Cand am realizat ca nu gasesc cazare ieftina, si nici scumpa, am intrat usurel in panica.

Eram in Suedia, cu putini bani la mine, iar daca as fi vrut s-o tai acasa puteam peste 5 zile. Salvator, un prieten care venea spre forum m-a sunat si mi-a spus ca a gasit locuri la un "hostel" din Copenhaga, la circa 15 minute de mers pe jos din aeroport, cu 9 euro. Eram decis sa fac naveta.

Pensiunea "albaneza"

Am luat trenul indarat, fericit ca un cintezoi. La adresa indicata, nimic. Dupa ce am umblat ca un bezmetic am inceput sa ma enervez, mai ales ca incepuse sa se intunece, la nordici e mai frig decat la Romanica, eram nemancat, nedormit, nespalat, nenimic.

Am mai dat cateva ture, am intrebat, si pe cand sa renunt imi ia ochii o casa marisoara, nitel mai indepartata de drum decat celelalte, cu un gard neingrijit, fara porti, cu o curte ca un depozit, unde zaceau tot felul de chestii aruncate alandala.

Trecusem de vreo trei ori pe acolo, dar nu stiam ce reprezinta darapanatura. Pe gard, cu vopsea grena, mic si meschin, cam asa cum scriu copii pe pereti mascari, era un cuvant: "hostel".

In curte, un individ durduliu molfaia ceva, isi sugea dintii si vorbea la telefon. I-am cautat privirea si cand i-am intalnit-o, mi-a facut semn cu mana ramasa libera sa intru. Pe usa era lipit un A4 tras la imprimanta pe care scria receptie, iar inauntru, miros greu - nu cel cu care-ti intampini clientii.

Langa o masa, resturi de pizza si coji de salam, pe care stateau trei laptopuri, alt individ molfaitor. Picasem, pesemne, la masa de seara. I-am spus ca am o rezervare, m-a intrebat de cand, pe ce nume si de unde vin.

I-am spus ca vin din Romania. Mi-a facut semn sa astept si s-a dus intr-o alta incapere, de unde s-a intors cu un baiat in pantaloni scurti, la bustul gol, care si ala molfaia. "Tu de unde esti din Romania, ca io is din Alba, imi marturiseste". Pai, io-s din Cluj. "Ioooi, din Cluuuuj? Te-ai uitat la meci?" Am dat din cap afirmativ. Nu aveam nervi, si i-am spus sa faca formalitatile. Se face ca butoneaza si imi zice ca e ok.

"Vrei perna, ceva de invelit si asternuturi? Daca da, va trebui sa le inchiriezi". 2 euro perna, 4 pilota, 3 cearceaful si tot asa pana am ajuns la 27 de euro peste cazare. Obosit, fara sa imi dau seama ce fac, am acceptat si am dat sa urc scarile spre camera mea cu toate zdrentele alea in brate.

Albanezul m-a oprit spunandu-mi sa las pantofii pe rastelul de la intrare. M-am conformat, bucuros, ca nu trebuie sa ma si dezbrac.

In camera, 6 paturi supraetajate care pareau mai degraba ladite pentru vampiri. Am inceput sa ma aranjez si vad pe alte doua paturi niste lucruri femeiesti. Dau fuga jos, unde surprind o discutie intre romanasii mei, din care am dedus ca preocuparea lor de baza nu este cea de hotelier. Chestii nocturne. Mai sta cineva cu mine in camera? Mai, inca doua fete, tot romance, dar lucreaza noaptea. Doua minute de deliberari si am decis sa plec cat mai repede.

Aerogara care sforaie

Era intuneric de-a binelea. M-am pus pe telefoane in tara, rugand lumea sa caute cazare in Copenhaga. Vestile au venit repede, si erau proaste. Numai cinci stele. Si am batut din nou strazile.

O receptionera mi-a spus sa ma calmez, ca nu am nici o sansa. Nu era nici un motiv de calm, deci am luat-o din nou spre aeroport. Acolo veneau cativa forumisti, si daca urma sa dormim in picioare, cel putin nu ne plictiseam.

In aeroport, azil de noapte. Lumea dormea pe fotolii, pe mese, pe scari, unii pur si simplu pe pardoseala. O babuta isi gasise un locsor intr-un colt, statea in fund sprijinita de perete si sforaia.

Un grasun cu ochelari, care nu avea nici un bagaj, dormea o ora pe 5 scaune, dupa care se trezea, mergea nu stiu unde, aparea din nou si o lua de la capat cu somnul. M-a abordat in timp ce eram afara si fumam. S-a apropiat si mi-a cerut o tigara si un foc, i-am dat, dupa care si-a inceput poezia: blocat in aeroport, lasat balta de un prieten, nu am cumva cateva coroane?

"Du-te la cimitir si ia de-acolo cate vrei", i-am raspuns in timp ce-mi dadeam seama ca omul e cersetor. Mai auzisem textul de inca 3 ori in Malmo. Cam naivi, cresetorii lor, si fara imaginatie. Ar trebui sa vina cu bursa in Romania, sa mai invete cate ceva.

Am realizat ca suntem mai buni decat nordicii la anumite capitole si mi-am mai amintit de un prieten care a fost la un seminar despre spalarea banilor, la Viena, unde colegii din occident vorbeau cu multa admiratie despre cat de ingeniosi sunt hotii nostri.

Bineinteles ca la un moment dat au aparut si doi romani care pierdusera un tren si asteptau altul. Si in toata linistea, sparta numai de cateva sforaituri, printre cateva portii de semn intr-un fotoliu m-am uitat dupa baietii de la curatenie.

Au niste masinute de spalat pe jos si de aspirat de ai senzatia ca se joaca cu ele, pare ca se urmaresc unii pe altii prin aerogara. Si, cu grija, ii ocolesc pe aia de dorm pe jos, nu ca hocheistele noastre, care sunt in stare sa-ti rupa capul cu teul.

Boschetii, ziua a doua

M-au trezit dimineata prietenii. Ma dureau toate oasele, puteam, imi chioraiau matele (nu am bagat la intuneric decat un sandvich de 6 euro), dar am plecat spre Malmo, sa ne inregistram la FSE.

Eram decis: daca nu gasesc nici a doua zi un loc in care sa dorm o sa fac pe dracu in patru sa schimb cumva biletu si sa ma intorc naibii acasa. In Malmo, am reluat drumurile, am incercat si prin scoli, biserici, sectii de politie, dar nimic.

Cand eram decis sa ma astern, pur si simplu, intr-un parc, si sa plang ca un caine lovit de stapan cu piciorul in burta, o mai veche cunostinta forumista a venit cu un pont. Hotel Formula 1.

Am inviat brusc, abia asteptam sa fac un dus si pun cornul in perna, pentru ca eram nedormit de doua nopti. Cand am ajuns am realizat ca nu era un hotel normal, cu receptie.

Faci rezervarea si la intrare ai un fel de bancomat, unde dupa ce platesti iti da coduri de intrare. Si am platit trei camere, ca eram multi. Una tot trebuia sa fie a mea.

Nirvana! Usa indaratul careia urma sa dorm! Dar in secunda urmatoare, totul s-a prabusit din nou. Ma vede un hocheist si imi zice ca e ocupata. "Cum sa fie ocupata, ca am primit codul si am platit". "Pai faci ce vrei, dar in camera asta sta cineva".

In momentul acela n-am facut un atac vascular, si asta numai deoarece am inceput sa injur cu voce tare. De sfinti, de mame, de guri, pana m-a interceptat un individ in pantaloni scurti, cu manusi galbene din cauciuc si cu un furtun in mana. In romana, fireste: "Care-i problema?"

Am crezut ca pic pe jos, mai ales ca avusesem experienta cu ceilalti romani, si nici asta nu parea prea amabil. Dar nu l-am bagat in seama si m-am dus la alta camera. Bat codul, se dechide usa si surpriza! Si acolo era cineva! O tanti mai in varsta, imbracata ca si cum ar fi gata de plecare.

Am intrebat-o daca se cara si mi-a raspuns ca da, 10 minute. Am asteptat vreo 20 si s-a dus, dar fara nici o geanta. Mi-am dat seama ca fusese convinsa ca fac parte din personalul hotelului si probabil o intreb daca pleaca deoarece vreau sa fac curat. Nu-i nimic, ca se intoarce, mi-am alimentat creierul.

Asa ca am iesit din hotel, m-am pus cu fundul pe geanta si m-am intrebat ce sa fac. Un camarad a gasit solutia: sa intru in camera, sa-i scot lucrurile pe hol si sa ma instalez.

I-am explicat ca nu ar fi cea mai buna idee pentru ca totusi, sunt un roman in Suedia si nu am chef sa fiu acuzat de furt, violare de domiciliu sau de baba. Mi-a dat dreptate.

Am fumat o ora, apoi am sunat la numarul de telefon care era scris pe usa. O doamna politicoasa si-a cerut scuze pentru confuzie si mi-a dat alte coduri, prin telefon.

Si astfel am facut si un dus si mi-am aruncat capul in perna, convins ca nimic nu se mai poate intampla. Dar... a doua zi zaresc o doamna blonda care parea sa fie de-a casei. Ma duc si o intreb cu ce se ocupa, ca vreau sa fac prelungire pana duminica.

In timp ce vorbeam mi s-a parut ca nu presteaza engleza ca suedezii. Mai degraba ca romanii. Ei da, era din Romania, si tinea hotelul impreuna cu sotul ei. Si uite-asa ne-am indragit, mi-a spus povestea vietii lor, cum s-au saturat de mizeriile din Romania, cum merg in tara de sarbatori, cum se cazeaza la ei Arsinel, Piersic si Jean Constantin.

... Forumul a fost fain, discutii aprinse, si da-i, si lupta. Totul ar fi fost nemaipomenit daca as fi putut sa scap de diaree. Ma pregatesc sa plec spre casa, sa gasesc un furazolidon, si abia astept sa ma intorc la Copenhaga si sa-l intreb pe turcul ala de la care am cumparat sandvich-ul daca cainele a murit de batranete sau de vreo boala...

Cristian Mihai Chis




Sursa: Ziare.com

Articol citit de 5002 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
23 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

BRAVISSIMO

• Bravo, domnule. Felicitari cui l-a scris.
• M-am cam saturat de articole incurcate, menite sa le dea dreptate unora sau altora.
• Imi place cand le dau dreptate tuturor, sau nimanui.
• Si asta nu se poate face decat cu haz.
• Iar, ca sa faci haz, trebuie sa ai har.
• Se pare ca autorul are.

 

super

doar noi romanii stim sa facem haz de necaz!!

 

Cand am ajuns prima data in Istanbul , mi-am adus aminte ca in tinerete ...

...vroiam sa fug in Occident , trecand pe la turci ; de unde sa stiu eu ce e acolo ?
M-am felicitat ca nu am facut-o . Pe urma - era in '90 , au inceput sa curga stirile despre romanii catre mureau in exploziile minelor care se gaseau la granita dintre Turcia si Grecia .
Multe s-au intamplat si inca se mai intampla .
Felicitari pentru stil .

 

UNDE NU-I CAP........

IN MALMÖ SINT PESTE 2000 DE ROMANI CARELOCUIESC ACOLO MAI MULT RECEPTIONERUL DE LA FORMULA 1 ESTE ROMAN BOGDAN SE NUMESTE SI PATRONII LA FEL ROMANI DE MINCAT SE PUTEA SI LA MC.DONALD MAI IEFTIN SI MAI ALES SINT ZONE IN ORAS UNDE LOCUIESC MAI MULTI ROMANI...INCA CEVA DIN DANEMARCA NU POTI VENI PE JOS IN SWEDIA MALMÖ....PTR SIMPLU FAPT CA TRE SA TRECI......MAREA

 

iti meriti soarta

sorry - dar cine merge fara rezervare la hotel intr-un loc in care stie ca mai vin 40.000 de alti ciobani?

Corect

Intr-adevar nu putini sunt cei care pleaca asa, ca blegii, fara rezervare. Gresit, mai ales cand este vorba de vreun congres prevazut...Unde nu-i cap...

pai cine a spus bai greule de cap ca a mers pe jos

cred ca citesti printre dintzi, prietene. in malmo sunt doar cateva sute de romani,cel mult 300 sute, nu 2000. la cat esti tu de desptept si interesant nu-i de mirare. care bogdan, care ti-o trage un an? sclipesti de intelighenta in capul... pieptului!

tampenii

Chisule lasa tampeniile astea!Sigur te-au refuzat hotelierii la felul cum areti frate!Daca stateai la un colt de strada cu sapca in mana o ora,om te faceai!

 

multe neadevaruri!

Malmo nu este un orasel micut , ci este al treilea ca marime.iar exagerarea cea mai mare a fost cu, cainele lovit cu piciorul in burta, ei pai daca indraznesti sa dai intr-un caine indiferent daca este al tau sau al altcuiva nu iti este bine.Asa ca ambele situatii descrise cu un adevarat talent de scriitor sunt neadevarate.Daca vii la un congres, pai nu vii asa la plesneala, nu este nimeni de vina, ca nu te interesezi, ca vii cu bani putini, si nu te poti caza civilizat intr-o pensiune, cu mic dejun si o mare curatenie

 

Lasand la o parte

stilul care se poate numi oricum, numai jurnalistic nu, este ceva combinatie intre expresii de mahala si incercari nereusite de argou, experienta dvs a fost jalnica si nu din cauza sistemului ci, din cauza dvs.
Trebuie sa stiti ca nu numai in tarile nordice trebuie sa va planificati timpul si spatiul, ci in absolut orice tara din lume. Inlusiv in Romania, tara din care ati plecat, daca intr-un oras are loc un congres, targ, expozitie, etc, rezervarea unei camere la hotel trebuie sa fie una dintre preocuparile de baza ale participantilor la evenimentul respectiv;
Mi se pare absolut de necrezut ca o persoana cu educatia si profesia dvs a putut pleca in Europa fara bani si fara o prealabila ,minima, planificare.
PS: cu cardul de asigurat medical din Romania va puteati duce la o farmacie sa va cumparati furazolidonul dupa care tanjiti

 

Dle Chis cititi comentariile

Domnule Chis cititi comentariile pe marginea articolului dvs si invatati cate ceva din ele. Majoritatea considera pataniile dvs ca fiind rezultatul lipsei de interes in ceea ce priveste un minim de informare inainte de a pleca intr-o astfel de calatorie.
Hotelurile sunt suficiente pentru cei care-si fac rezervare, sandwichuri nealterate se gasesc si la mai putin de 6 euro, farmacii au si ei. Aveti circumstante atenuante daca asta este prima dvs experinta intr-o tara straina, altfel sunteti jenant.

 

RASPUNS

La propriu, aveti dreptate.
Dar articolul nu este un articol scris la propriu. Este un mic eseu si trebuie inteles metaforic.
Cine are simtul umorului, il gusta, indivaferent de exactitatea faptelor. Maek Twain, J.K.Jerome, Caracgeale al nostru, sunt gustati nu pentru exactitatea celor prezentate,, ci pentru spiritul lor.
Autorul are spirit.
Inca o data, articolul li se adrseaza celor care au simtul umorului.
Cei care nu-l au, insa, nu sunt vinovati pentru aceasta. Dumnezeu nu ne-a facut pe toti la fel.
Va doresc numai bine.

ERATA

Regret cele cateva greseli de tastare. Nu le mentionez, ele fiind usor de corectat de catrfe cel care le citeste si care, sunt sigur, ma va ierta ca nu am talent de dactilografa.

@Pitigoi

Hai ca esti haios. Compari jurnalul de mai sus cu umorul lui Caragiale, Jerome sau Twain? Am ras din tot sufletul. Sa traiesti si la mai mare conasule, ramai matale sa citesti din Chis. Chiar ma simt "vinovat" ca nu pot gusta un umor atat de facil. Ma duc sa citesc Academia Catavencu daca vreau umor de calitate.

mie mi-a placut articolul

apreciez stilul si umorul.

vise

D-le Pitigoi nu stiu de ce eseu vorbiti cand articolul in speta este o minciuna gogonata:ori chisul o visat ca o fost in Cophenhaga ori a nimerit din greseala prin Albania!1-Cand iesi din aeroportul danez,nu mai poti intra ca la bufetul garii de N.2-Drumul pana la Malmö il faci cu trenul sau cu masina peste pod 3-cand nu ai bani sa-ti iei ceva de mancare ,stai acasa!Diareea nu dela danezi ai luato omule,poate ai gasit ceva prin tomberoane prin aeroport!

 

Unde mai pui ca "oraselul Malmo" face vreo 270000 locuitori iar cu suburbii vreo 500000...Halal "mic orasel" Dle Chis

Inca un roman complet ***

Patanie tipica pentru un roman complet ***, scuzati-ma, nu vreau sa jignesc pe nimeni dar mi-e greu sa gasesc alte cuvinte.
In concluzie, in Suedia este mai rau ca in Medgidia, n-au farmacii, mancarea este stricata si este mare mizerie.
Si oamenii citesc acest articol si zic, ba, lasa ca e mai bine la noi.
Sunteti complet *** D-le Chis, ar trebui sa va predati carnetul de jurnalist sau sa va stergeti cu el la dos. Articolul dvs. este un monument de prostie.
Si dati inapoi si pasaportul, cei ca dvs. ne fac de rusine si sunt cam multi din pacate, prea multi.

 

Chisule, m-ai amuzat si plang !

Chis = Kis = ungur = fara cuvinte !

 

hue

Ce rau e sa fii prost! Pacat ca nu se dau amenzi!

cine te plateste, strica orzul pe gaste

un roman dezorientat/aerian

Boschetar? In momentul in care s-a autodenumit asa, autorul articolului, si-a pierdut destul de mult din credibilitate. Mai bine se numea: dezorientat in loc de boschetar. Insa el a preferat sa se injoseasca la modul acesta, se pare.
Eu lucuiesc in Malmö in zona unde se afla hotelul in cauza, despre care scrie autorul. La 5 min de mers pe jos, de la hotel, se gasesc: supermarket (Coop) cu tot ce doresti sa cumperi (de la mancare rece/calda pana la periuta/pasta de dinti, daca ai uitat cumva sa le pui in valiza cand ai plecat la drum), magazine mai mici (daca preferi), Falafel (un fel de Shaormerie la noi), restaurante cu pizza si alte mancaruri, in niciun caz stricate si, nu in ultimul rand, farmacie. Daca se ducea la farmacie si explica prin ce chinuri groaznice trece, farmacista ii recomanda ceva mult mai eficient decat furazolidonul.
Insa, din ce-am citit, romanul forumist nu a venit pregatit mai deloc: fara rezervare la un hotel (sau credea ca el este singurul care vine la forum si are nevoie de o camera intr-un hotel), fara bani (deloc suficienti) in buzunar/pe card, fara cunostinte ca in orice tara (valabil si in Romania), inainte sa pleci la un drum de genul acesta, trebuie sa te informezi asupra unor aspecte elementare/minime macar. El cum a plecat din Romania... la intamplare, ca sa nu zic "de nebun"? Si inca o intrebare: Cum poti sa "parcurgi la picior" drumul de la Copengaha la Malmö? Cred ca a vrut sa ne faca sa intelegem de fapt (bate saua sa priceapa iapa), ca el a parcurs aceasta distanta la picior, cautand un hotel unde sa se cazeze (si in Danemarca si in Suedia).
Romanul forumist sau fomist s-a riscat, ca sa nu moara de foame, sa dea 6 euro sa manance si el ceva. La felul in care si-a povestit experienta chinuita, nu cred ca e genul de pers care sa aiba pretentii cand baga in gura o anumita mancare. Daca se mai agita putin gasea mancare si mai ieftina. Era epuizat, probabil. Diareea, in opinia mea, este exagerare din partea lui. In mod extrem de ironic vrea sa transmita un mesaj, de fapt. Cititorii sa creada ca, a vizita tarile nordice este egal cu diareea (inchipuita) de care el a scris la sfarsitul articolului - concluzie. Sau, sa faci "ce-a facut el, in final" pe tarile nordice dupa ce le-ai vizitat, la randul tau.
Cei care citesc acest articol, ce denatureaza imaginea Suediei si a Danemarcei, ar fi bine sa consulte si alte surse cu privire la Scandinavia. Cu siguranta fac acest lucru.

 

calatoria incotro?

sunt oameni care considera ca toate calatoriile sunt fabricate din rezervari, circuite virtuale, hoteluri de 5 stele, pungute cu mult mai mult de doi bani, etc...acesti oameni nu pot concepe notiunea de calatorie cu iz de aventura(a lor- e clar, dar de ce nu accepta libertatea celorlati de a-si defini caile?). eu cred ca povestea este pertinenta si ne aminteste ca multi am fost fascinati vreodata in viata de Neplanificat...mai reflectati.
mi-a placut mult stilul, pacat ca s-a terminat cam brusc
sau poate ar tr sa ne asteptam la continuare?

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor