Mariana Marinescu, o judecatoare condamnata in 2003 la 11 ani de inchisoare pentru coruptie si abuz in serviciu, a obtinut condamnarea Romaniei la CEDO, pentru conditiile in care a fost incarcerata in mai multe penitenciare, magistratii acordandu-i acesteia 500 de euro drept daune morale.
Decizia in privinta fostei judecatoare Mariana Marinescu a fost luata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) pe 12 ianuarie, fiind comunicata si publicata pe site-ul CEDO in data de 2 februarie.
Fosta judecatoare s-a adresat Curtii in data de 16 octombrie 2003. In plangerea adresata instantei europene, Mariana Marinescu a reclamat conditiile de detentie din penitenciarele Rahova si Targsor, unde si-a executat o parte din pedeapsa de 11 ani de inchisoare la care a fost condamnata pentru coruptie, si faptul ca procesul sau nu a fost unul echitabil.
Potrivit documentului publicat pe site-ul CEDO, Marinescu era in anul 2000 judecatoare la Tribunalul Bihor, specializata in lichidari judiciare. In octombrie 2000, doi lichidatori judiciari au facut o plangere penala impotriva acesteia, pentru coruptie si abuz in serviciu, sustinand ca Marinescu le-ar fi cerut sume de bani pentru a-i mentine in functie, dar si pentru ca i-ar fi vandut unei alte persoane active ale unei firme falimentare.
In februarie 2001, procurorul general al Romaniei de la acea vreme a cerut Ministerului Justitiei (MJ) autorizatie pentru a incepe urmarirea penala pe numele lui Marinescu, conform prevederileor in vigoare la acea vreme, avizul in acest sens fiind semnat de secretarul de stat din MJ.
In aprilie 2001, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea a inceput urmarirea penala pe numele lui Marinescu, procedura in cadrul careia procurorii au interogat martori fara ca magistratul sau avocatul Marianei Marinescu sa fie de fata, potrivit plangerii inaintate de judecatoare. De asemenea, se arata in plangerea facuta la CEDO, niciunul dintre cei sase martori propusi de ea nu a fost interogat de procurori.
Pe 17 mai 2001, judecatoarea a fost suspendata din functie si procurorii au pus-o sub acuzare. Pe 20 iulie 2001, Mariana Marinescu a fost citata la
Parchet, dar a transmis ca nu poate veni din cauza ca este plecata din localitate, motiv pentru care procurorii au considerat ca se sustrage urmaririi penale si au cerut
mandat de
arestare pe numele ei.
In data de 1 august 2001, magistratul a fost trimis in judecata la Curtea de Apel Oradea, pentru doua
infractiuni de coruptie si pentru abuz in serviciu. Marinescu nu a venit la termenele fixate de
instanta, fiind reprezentata de sotul sau si de avocat, dar o luna mai tarziu, dosarul a fost stramutat, prin decizia Inaltei curti de Casatie si Justitie (ICCJ), la Curtea de Apel Bacau.
Potrivit plangerii lui Marinescu, desi Curtea de Apel Bacau nu audiase toti martorii propusi de ea, instanta a decis condamnarea sa, in decembrie 2001, la 11 ani de inchisoare.
Decizia curtii de apel a fost atacata cu recurs la ICCJ, atat de Marinescu, cat si de procurori, care au cerut aplicarea pedepsei complementare prin care judecatoarei sa ii fie interzis dreptul de a mai profesa magistratura. In mai 2003, Inalta Curte a respins recursul judecatoarei, insa a admis recursul procurorilor.
Pe 23 septembrie 2003, a fost emis un mandat de arestare pe numele magistratului. Initial, Mariana Marinescu a fost incarcerata la Rahova, in 2005 a fost transferata la Targsor, pentru ca, in 2007, sa fie mutata la Movila Vulpii timp de sase luni, ulterior intorcandu-se la Targsor.
37 de persoane pe 50 mp In ceea ce priveste conditiile de detentie de la Targsor, Marinescu a sustinut ca, initial, a stat intr-o celula de 50 de metri patrati, cu alte 36 de persoane, fiind mutata intr-o celula de 14 metri patrati, cu alte 28 de persoane, iar apoi intr-o celula de 20 de metri patrati, pe care o impartea cu alte 12 persoane. De asemenea, Marinescu s-a plans de calitatea proasta a hranei, dar si de faptul ca a fost obligata sa munceasca in cadrul penitenciarului.
Fostul magistrat, care a fost eliberat conditionat in 2008, a sustinut ca i-a fost incalcat dreptul prevazut de articolul 3 al Conventiei Curtii, respectiv acela de a nu fi suspus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante. Judecatorii CEDO au admis aceasta sustinere, pe motiv ca in jurisprudenta Curtii s-a retinut ca statul roman nu respecta drepturile detinutilor in ceea ce priveste conditiile de detentie.
Pe de alta parte, Mariana Marinescu a cerut Curtii Europene sa constate si faptul ca procesul in urma caruia a fost condamnata pentru fapte de coruptie si abuz in serviciu a fost viciat, avand in vedere ca martorii propusi in aparare nu au fost audiati de instanta de fond (Curtea de Apel Bacau, n.r.). Acest capat de plangere a fost respins de magistratii europeni, care au motivat ca dreptul la aparare al judecatoarei nu a fost incalcat.
Mariana Marinescu a cerut CEDO ca statul roman sa ii plateasca peste 78.954 de euro drept daune materiale, adica valoarea salariilor pe care ar fi trebuit sa le incaseze intre mai 2001 si decembrie 2008.
De asemenea, Marinescu a cerut 9.700.000 de euro cu titlul de daune morale. In ceea ce priveste daunele materiale, judecatorii CEDO au considerat ca nu se impune plata acestora, insa au decis ca se impune acordarea unor daune morale in valoare de 500 de euro pentru prejudiciul suferit de fostul magistrat.
