Curtea de Apel Bucuresti a decis, marti seara, casarea deciziei Tribunalului Bucuresti prin care Sorin Ovidiu Vantu a fost achitat in dosarul constiturii Bancii de Investitii si Dezvoltare (BID) si incetarea procesului penal, deoarece faptele pentru care acesta a fost judecat s-au prescris.
Magistratii Curtii de Apel Bucuresti au decis, marti, sa admita recursul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti si au casat decizia anterioara data de Tribunalul Bucuresti prin care Sorin Ovidiu Vantu a fost achitat, iar in baza articolului 11, punctul 2, litera b, raportat la articolul 10, litera g, din Codul de procedura penala,
instanta a hotarat incetarea procesului penal pentru infactiunea prevazuta de articolul 291 din Codul Penal, respectiv uzul de fals, intrucat faptele pentru care era acuzat omul de afaceri s-au prescris.
Decizia a fost luata cu majoritate de catre completul de trei judecatori. Unul dintre
magistrati a avut o opinie separata, recomandand trimiterea spre rejudecare a dosarului la instanta de apel. Decizia este definitiva.
La termenul din 13 octombrie al procesului, procurorul de sedinta a cerut admiterea recursului Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti si casarea sentintei de achitare data de Tribunal. Procurorul de sedinta a mai spus ca, avand in vedere ca faptele s-au prescris, el solicita ca procesul penal sa inceteze, iar omul de afaceri sa fie obligat sa achite cheltuileli de judecata catre stat.
S-a cerut recuzarea unuia dintre judecatori Avocatii lui Sorin Ovidiu Vantu au cerut, in instanta, achitarea omului de afaceri. Aparatorii au depus, la termenul de marti, o cerere de recuzare a unuia dintre cei trei magistrati care judeca recursul in dosarul BID, pentru ca judecatorul a invocat din nou un caz de casare, insa solicitarea aparatorilor a fost respinsa.
Tribunalul Bucuresti l-a achitat, pe 18 noiembrie 2008, pe Sorin Ovidu Vantu in dosarul Bancii de Investitii si Dezvoltare, pentru acuzatiile de fals in declaratii si uz de fals, dupa ce acesta contestase decizia Judecatoriei Sectorului 1, prin care primise 2 ani de
inchisoare, pentru uz de fals, cealalta fapta fiind prescrisa.
Potrivit motivarii Tribunalului Bucuresti, Sorin Ovidiu Vantu nu a incalcat legea cand a ales ca banii investiti la FNI sa ii fie gestionati de
Nicolae Popa, iar pentru eliberarea adeverintei false pentru infiintarea BID nu exista suficiente probe care sa ateste ca SOV a avut vreo implicare.
Tribunalul Bucuresti isi motiveaza decizia de achitare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vantu notand ca "in cauza, nu poate fi considerat drept incalcare a unor dispozitii legale imperative faptul ca inculpatul a inteles sa isi gestioneze sumele investite la FNI prin persoane interpuse. Chiar din cuprinsul rechizitoriului, se deduce ca probele administrate in
ancheta nu au demonstrat implicarea acestuia in devalorizarea fondului".
Nu s-a demonstrat uzul de fals De asemenea, instanta tine cont in decizia sa si de marturia Ioanei Maria Vlas, care a declarat, pe parcursul anchetei, in calitate de martor, ca Nicolae Popa era "mana dreapta a inculpatului, ca orice spunea acesta era ca si cum ar fi spus insusi inculpatul, prefigurandu-l drept mandatar al inculpatului (n.r. Sorin Ovidiu Vantu), aceleasi aspecte rezultand si din declaratiile altor martori atasate acestui dosar", mai arata magistratii in motivarea deciziei.
In ceea ce priveste acuzatia de uz de fals, Tribunalul Bucuresti l-a achitat pe Vantu motivand ca din declaratiile persoanelor imputernicite in relatia cu
BNR pentru infiintarea Bancii de Investitii si Dezvoltare, Octavian Partenie si
Constantin Dumitru, "nu a rezultat, sub nici o forma, cine anume ar fi cerut, cui, cand si cine le-a inmanat, in final, adeverinta in cauza".
Adeverinta la care fac referire judecatorii este aceea prin care Sorin Ovidiu Vantu ar fi atestat ca ar avea un carnet de investitor la FNI cu 125.052 unitati in valoare de 61.000.365.600 lei si care ar fi fost depusa la BNR, pentru a arata de unde provin banii pentru infiintarea BID, se mentioneaza in motivare.
Instanta mai noteaza ca a tinut cont de faptul ca cei doi martori au dat declaratii in legatura cu fapte petrecute in urma cu 9 ani.
Prin urmare, instanta a decis achitarea lui SOV,"avand in vedere cele de mai sus, precum si faptul ca in cauza nu s-a putut stabili in afara oricarui dubiu ca inculpatul ar fi avut vreo implicare in eliberarea acestei adeverinte". Tribunalul considera ca nu se poate concluziona ca aceasta adeverinta a fost depusa de catre sau la cererea sau cu cunostinta inculpatului la dosarul inaintat BNR, avand in vedere insuficienta probatoriului. Simpla imprejurare ca aceasta adeverinta poarta antetul SOV Invest nu poate antama o concluzie certa a vinovatiei inculpatului cu privire la aceasta infractiune".
De ce a fost SOV trimis in judecataSorin Ovidiu Vintu a fost trimis in judecata, fiind acuzat ca a consemnat, in declaratia referitoare la autorizarea bancii, date false despre sursa fondurilor utilizate ca participatie la capitalul social al BID.
Omul de afaceri era acuzat ca a depus o adeverinta falsa prin care atesta faptul ca sumele de bani cu care a contribuit la capitalul Bancii de Investitii si Dezvoltare provin din banii proprii investiti la FNI. Potrivit anchetatorilor, suma de 18 miliarde de lei vechi virata pentru BID i-ar fi fost pusa la dispozitie de Nicolae Popa, partenerul sau de afaceri, care ar fi rascumparat-o de la FNI.
"Adeverinta atesta ca are calitatea de investitor al FNI si detinator al unui anumit carnet de investitii. Nefiind vorba de un fals material in inscrisuri sub semnatura privata aceasta nu poate constitui obiect al uzului de fals. Aceasta adeverinta nu a fost eliberata la cererea inculpatului (n.r. - Sorin Ovidiu Vintu) si nici nu a fost folosita de inculpat", se arata in motivarea apelului depus in instanta de Vintu.
Pe tot parcursul procesului, procurorii i-au acuzat pe aparatorii lui Vintu ca tergiverseaza dosarul, pentru ca faptele sa se prescrie inainte de pronuntarea unei sentinte. In plus, Sorin Ovidiu Vintu a fost amendat de trei ori pentru ca ar fi dat "dovada de rea-credinta in exercitarea drepturilor sale procesuale". Magistratii care l-au sanctionat au sustinut ca "drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna-credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, iar partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv raspunde pentru pagubele pricinuite".
Anterior, Judecatoria Sectorului 1 il condamnase pe SOV, in 18 ianuarie 2007, la doi ani de inchisoare si la plata de cheltuieli judiciare catre stat, in dosarul constituirii BID
Vezi sondajele in desfasurare
