Cele doua fete ale grevei din educatie

Intr-un fel, profesorii au tot dreptul sa protesteze. Au tot dreptul sa sanctioneze aspru macar dispretul minciunii cu care au fost tratati. Exista insa si o mare parte nejustificata in acest protest, o parte venita din reflexe si mentalitati comuniste.

Dupa ce le-a fost vanturata pe sub nas o majorare salariala de poveste, nu doar promisa, ci chiar legiferata si promulgata cu entuziasm, la numai un an si jumatate distanta, profesorii ajung sa fie fericiti daca au ramas cu veniturile, nemajorate, intacte.

Multi dintre ei au pierdut bani in virtutea noii legi de salarizare in domeniul bugetar. Ca urma sa se intample asa ceva era de asteptat, cat timp unul dintre rosturile legii era sa anuleze parte dintre sporurile care rotunjeau, uneori aberant, salariile bugetarilor.

Problema este insa ca profesorii au motive sa se simta din nou mintiti si in aceasta privinta, cat timp premierul le-a garantat de nenumarate ori ca nimeni nu va pierde bani.

Pus in fata fluturasilor de salariu, premierul promite acum o ordonanta de corectare a legii. Cine sa-l mai creada? Si cum sa inghita profesorii adaptarea la criza, cat timp prin alte domenii, tot bugetare, se dau prime grase, se platesc salarii uimitoare, se incheie contracte cu forme capusa ale protejatilor zilei.

Actuala putere, orice putere poate cere sacrificii numai cat timp este onesta, impune masuri coerente si se bucura de increderea poporului in competenta si viziunea sa. Nici una dintre conditii nu au fost indeplinite, cel putin in cazul profesorilor.

Exista insa si un revers al medaliei, cel putin la fel de important. Sa nu uitam putin la programul unui profesor. Norma didactica este intre 16 si 18 ore pe saptamana. Adica mai putin de 4 ore pe zi. Sunt putini profesorii incepatori care au norme mai mari. Daca ne gandim ca inainte de 1989, norma didactica depasea 30 de ore pe saptamana, parca vedem o schimbare radicala.

Asadar, profesorii petrec la scoala cam jumatate din norma unui angajat obisnuit. Teoretic, celelalte 4 ore, teoretic, ar trebui dedicate pregatirii activitatii didactice propriu-zise. Asa sa fie?

Daca macar jumatate dintre profesori ar dedica atata timp perfectionarii cred ca invatamantul romanesc ar arata cu totul altfel. Ma tem insa ca cei mai multi folosesc restul timpului pentru meditatii, ceea ce, in esenta, nu e rau, cu conditia sa nu mediteze acasa elevii pe care ii au si la clasa.

In plus, cati bugetari se pot lauda cu peste 60 de zile de concediu pe an? Daca raportam salariile din invatamant la timpul efectiv de munca vom constata ca ele nu sunt chiar asa de mici. Aceasta este logica cam peste tot in lume, inclusiv in UE, unde nu vedem salarii nemaipomenite pentru profesori.

Se considera ca programul foarte lejer le permite sa aiba si alte activitati, de exemplu inca o norma in scoli particulare, ca traducatori, colaboratori ai editurilor etc. Totusi, un profesor munceste zilnic la scoala cu mult mai putin decat un elev, in al carui program zilnic intra cel putin 6 ore/zi.

In ceea ce priveste reforma in educatie, ea este vitala in pofida protestelor vehemente ale profesorilor. Ca ei o recunosc sau nu, calitatea invatamantului romanesc este mizerabila, de la gimnaziu, pana la facultate.

Cand mai bine de jumatate dintre elevii romani sunt, potrivit testelor internationale, analfabeti functional, adica stiu sa citeasca, dar nu inteleg ce citesc, cand nu ai nicio universitate in topul mondial, ma tem ca diagnosticul impune masuri urgente si radicale.

Iar daca profesorii nu au oferit performanta impinsi de propria constiinta profesionala, este, poate, timpul sa fie obligati la mobilizare prin masuri legislative, intre care si mult hulita eliminare a titularizarii pe viata.

Traian Băsescu, despre actuala clasă politică: ”Comparaţi-l pe Ciolacu, ca şi calibru, cu Năstase, pe nea Nicu, cu Stolojan sau Crin Antonescu”

Fostul preşedinte Traian Băsescu afirmă că liderii celor două mari partide din România, Marcel Ciolacu şi Nicolae Ciucă, nu se pot compara ”ca şi calibru” cu unii dintre predecesorii...

Traian Băsescu, ironii despre liderii PSD și PNL după retragerea finului său, Cătălin Cîrstoiu: ”Sunt și slabi de minte, nu numai slabi politicieni”

Fostul preşedinte Traian Băsescu, naşul medicului Cătălin Cîrstoiu, este de părere că alegerea acestuia pentru a candida la Primăria generală a Capitalei cu susţinerea PSD şi PNL...