De ce judecatorul din procesul Colectiv a mentinut ca probe in dosar interceptarile telefonice realizate de SRI

Judecatorul Mihai Balanescu de la Tribunalul Bucuresti, cel care a dat condamnarile in cazul Colectiv, a decis sa pastreze in dosar interceptarile telefonice realizate de SRI. Magistratul explica faptul ca, in aceasta speta, SRI a acordat suport tehnic, iar aceste interceptari au fost "efectuate in mod profesionist".

"Se poate discuta despre nulitatea absoluta a acestora doar in situatia in care a fost depasita sfera sprijinului tehnic", explica magistratul in motivarea sentintei.

Judecatorul mai arata ca evaluarea acestui probatoriu a fost stabilita de procurori si ca nu exista indicii de "conducere" a anchetei de catre SRI.

Mihai Balanescu a respins ca nefondate cererile avocatilor din dosarul Colectiv, care solicitau excluderea tututor interceptarilor administrate in cursul urmaririi penale. In termeni tehnici era vorba de nulitatea absoluta a mijloacelor de proba constand in suportii optici care stocheaza rezultatele activitatilor de supraveghere tehnica.

In esenta, era vorba de masuri de supraveghere dispuse de procurori din cadrul Parchetului Capitalei, cei care au deschis prima ancheta in acest caz. Incendiul din clubul Colectiv a avut loc in noaptea de vineri, 30 octombrie 2015.

Interceptarile, autorizate de sambata dimineata

Primul procuror care a preluat cazul a autorizat imediat, sambata, 31 octombrie 2015, de la ora 7:00, masuri de supraveghere tehnica, constand in interceptarea, inregistrarea si localizarea convorbirilor si comunicatiilor telefonice ale mai multor persoane, printre care patronii clubului Colectiv, artificierii si alte persoane implicate in organizarea concertului trupei Goodbye to Gravity.

Aceasta masura era una provizorie, pentru 48 de ore.

Un magistrat de la Tribunalul Bucuresti a confirmat, pe 1 noiembrie, ordonanta provizorie a procurorului si a incuviintat monitorizarea mai multor persoane implicate in organizarea evenimentului din Colectiv pentru inca 28 de zile.

Interceparile si filajul au fost realizate de SRI, potrivit datelor din motivarea Tribunalului Bucuresti.

Voiau sa stearga probele

Asa s-a aflat, de exemplu, ca patronii firmei care a organizat focul de artificii in club discutau in seara de 31 octombrie despre stergerea sau falsificarea unor probe.

"M-a sunat Adriana sa stergi si de pe desktop folderul cu colaboratorii", "Ca si eu trebuie sa ma duc acum sa dau declaratii la Politie, ca nu stiu ce. Voiam sa te intreb. Pe jeturile tale scrie Laser Shows? Ca trebuie sa-mi dai o foaie repede pe mail de inchiriere", sau "Ca vreau sa discutam chestia asta, stii? Ca noi, la clubul ala unde a luat foc, am avut niste jeturi cu CO2", erau doar o parte din interceptari.

Deciziile CCR din 2016-2019

La cateva luni de la tragedia din Colectiv, in martie 2016, CCR dadea prima decizie (51/2016) prin care a scos serviciile secrete din ancheta penala. Au urmat apoi alte decizii ale CCR (302/2017, 685/2018 si 26/2019) care au stabilit ca actele de urmarire penala realizate de acestea in dosarele aflate pe rolul instantelor sunt lovite de nulitate absoluta.

Prin Decizia 302/2017, CCR a dispus ca probele administrate de organe de cercetare penala necompetente, asa cum este considerat SRI, pot fi anulate.

Prin Decizia 22/2017, CCR a hotarat ca aceste mijloace de probe pot fi excluse fizic de la dosarul cauzei.

CCR a stabilit prin Decizia 26/2019 ca protocolul incheiat de Parchetul General si SRI in 2009 este integral neconstitutional, iar cel din 2016, partial neconstitutional. Practic, probele stranse in baza protocolului din 2009 pot fi anulate.

Avocati: Anulati interceptarile

Asa ca nulitatea absoluta a proceselor-verbale de redare a interceptarilor telefonice a fost motivata de avocati cu deciziile CCR, care au aratat ca SRI nu are calitatea de organ de urmarire penala. Ei au cerut si excluderea fizica a probelor din dosar.

Mihai Balanescu motiveaza de ce le-a respins solicitarea aceasta. Potrivit judecatorului, probele pot fi anulate doar daca a fost depasita "sfera sprijinului tehnic".

"In cauza, instanta constata ca dispozitiile referitoare la competenta materiala a organului de urmarire penala au fost respectate, neexistand conditii pentru invocarea nulitatii absolute.

Astfel, fata de considerentele deciziei Curtii Constitutionale nr. 302/2017, nulitatea absoluta ca sanctiune a nerespectarii normelor de competenta are in vedere distinctiile privind competenta parchetelor dupa materie si calitatea persoanelor, iar nu competenta organelor delegate de procuror pentru efectuarea unor anumite acte de urmarire penala.

In plus, interceptarile si inregistrarile efectuate, anterior Deciziei nr. 51/16 februarie 2016 a CCR, sprijinul Serviciului Roman de Informatii, nu pot fi inlaturate, avand in vedere diferenta dintre administrarea mijlocului de proba si acordarea suportului tehnic in acest sens, astfel cum rezulta si din decizia Curtii Constitutionale nr. 779/2017.

Se poate discuta despre nulitatea absoluta a acestora doar in situatia in care a fost depasita sfera sprijinului tehnic", motiveaza magistratul. Potrivit acestuia, o alta interpretare ar putea pune in contradctie cele doua decizii CCR, Decizia 51/2016 si Decizia 302/2017.

"Legea era neclara"

Mihai Balanescu precizeaza ca nu erau clar si previzibil stabilite in lege limitele acestui "suport tehnic" in cauze care exced sigurantei nationale - care este de competenta SRI.

Conform inscrisurilor depuse la dosarul cauzei, supravegherea tehnica mentionata (interceptari telefonice) a fost realizata "tehnic", in perioada octombrie - decembrie 2015, de catre SRI.

"Instanta constata ca modul de efectuare a interceptarilor de catre SRI nu ridica dubii in ceea ce priveste caracterul lor real, fiind efectuate in mod profesionist.

Totusi, instanta considera ca nu sunt indeplinite conditiile unei vatamari de neinlaturat decat prin nulitatea acestor mijloace de proba administrate, neexistand nici un caz de nulitate relativa in baza art.282 alin.1 Cpp.

Evaluarea probei a fost stabilita potrivit atributiilor de organele judiciare, neexistand indicii de conducere a anchetei de catre SRI", conchide Tribunalul Bucuresti.

Cererea, respinsa ca nefondata

Potrivit acestuia, prevederile Codului de Procedura Penala nu prevad excluderea in abstracto, automat, a oricarei probe administrate nelegal.

"Nu orice incalcare a unei prevederi legale constitutionale atrage excluderea probei nelegale, ci numai acelea care reprezinta o incalcare substantiala si semnificativa a legii, daca prin aceasta se aduce atingere caracterului echitabil al procesului penal prin vatamarea drepturilor partilor, care nu poate fi inlaturata altfel.

Sub acest aspect, cererea de inlaturare a acestor probe este nefondata", conchide judecatorul Mihai Balanescu.

Gafa rușinoasă a premierului Ciolacu în Qatar. Ce-a putut să spună în loc de ”lecție” VIDEO

În timpul vizitei sale în Qatar, premierul Marcel Ciolacu a fost protagonistul unei gafe rușinoase, în timp ce lăuda grandoarea Campionatului Mondial de Fotbal găzduit de țara asiatică în...

Scandal electoral la Sibiu. Unul dintre candidații la locale, bătut cu biciul de fratele primarului VIDEO

Scandalul a avut loc în localitatea sibiană Brădeni. Candidatul PSD la primărie, Dan Braga, a filmat mai multe clipuri video în curțile familiei actualului edil, fără, însă, a primi...