Raport al Guvernului in cazul #Colectiv: Panica, haos, birocratie, improvizatie - Ce nereguli au mai fost constatate

Interventia autoritatilor in cazul tragediei de la clubul Colectiv a fost necoordonata, cu "elemente de improvizatie", iar planul rosul de interventie nu a fost activat imediat, din cauza birocratiei, se arata in raportul Corpului de control al primului-ministru.

Raportul se bazeaza preponderent pe informatiile si documentele furnizate de institutiile implicate in interventie, se arata intr-un comunicat remis, marti, presei de catre Guvernul Romaniei.

Corpul de control a urmarit mai multe scopuri:

• Capacitatea de interventie a structurilor cu atributii in domeniul gestionarii situatiilor de urgenta implicate in interventiile de asistenta medicala si prim ajutor calificat;
• Modul concret de interventie a structurilor cu atributii in domeniu, in seara zilei de 30 octombrie 2015, la incendiul din clubul Colectiv din Bucuresti;
• Modul de gestionare a situatiei victimelor incendiului dupa interventiile de asistenta medicala de urgenta si prim ajutor calificat, respectiv dupa internarea acestora in unitatile spitalicesti.

In plus fata de aceste aspecte, in cadrul actiunii de control au fost verificate si urmatoarele aspecte semnalate de mass-media:

• Necesitatea instalarii posturile medicale avansate;
• Modalitatea de utilizare in noaptea de 30.10.2015 a serviciilor ambulantelor private;
• Starea de fapt a Unitatii de arsi gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastica si Microchirurgie reconstructiva - Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti (Floreasca) ;
• Necesitatea activarii Mecanismul de protectie civila al Uniunii Europene.

Povestea celei de-a 64-a victima din #Colectiv: Student la ASE si voluntar Let's Do It Romania!

Din verificarile facute de Corpul de Control al premierului au rezultat mai multe concluzii, prima fiind aceea ca "Interventia de urgenta in urma incendiului de la clubul Colectiv din Bucuresti din seara de 30 octombrie 2015 a fost in mare parte o actiune necoordonata, cu elemente de improvizatie a autoritatilor".

Cauzele au fost:

• lipsa de exercitii in caz de urgente majore
• neconcordante in legislatie
• baza materiala deficitara

"Cu toate ca cel putin unul dintre apelurile primite continea elemente care aratau existenta unei situatii foarte grave, Planul Rosu de Interventie nu a fost declansat imediat, ci doar dupa parcurgerea unor etape, prevazute in legislatia in vigoare, care pot fi descrise ca fiind birocratice, in conditiile in care aceeasi legislatie permite si mecanisme mai rapide de interventie pentru alte situatii de urgenta (dezastre aviatice sau feroviare etc).

Astfel, Planul Rosu de Interventie a fost declansat, la ora 22:50, la 18 (optsprezece) minute de la primele apeluri la numarul unic de urgenta si la 7 (sapte) minute de la momentul informatiilor primite de la echipajele aflate la locul interventiei", se arata in documentul citat.

Totodata, in raport se arata ca desi din informatiile obtinute rezulta ca Planul Rosu de Interventie a fost declansat de catre Prefectul Municipiului Bucuresti, "exista elemente de incertitudine cu privire comunicarea declansarii catre toate entitatile implicate in interventie".

Un exemplu in acest sens este faptul ca Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti a comunicat oficial ca nu i-a fost transmisa informarea cu privire la declansarea Planului Rosu de Interventie la nivelul municipiului Bucuresti si judetului Ilfov.

Noi detalii despre tragedia din #Colectiv: Cat a durat incendiul si ce s-a intamplat secunda de secunda

Lipsa de coordonare si de dotari

Un alt aspect negativ este acela ca seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta (DSU) a coordonat, la fata locului, doar activitatea de prim ajutor calificat si asistenta medicala de la locul evenimentului, nu toate activitatile de interventie.

"Lipsa aparenta a unei coordonari reale a operatiunii de interventie, a fost evidentiata si de faptul ca unele echipaje s-au panicat si au inceput sa comunice haotic informatii catre dispecerat".

In plus, "Baza materiala a Serviciului de Ambulanta Bucuresti-Ilfov si numarul personalului au fost si sunt insuficiente chiar si raportat la interventia in situatii obisnuite, element in masura sa afecteze grav capacitatea de interventie a acestei structuri".

Conform sursei citate, la data de 30 octombrie 2015, cand s-a produs incendiul de la clubul Colectiv, Serviciul de Ambulanta Bucuresti - Ilfov dispunea de 182 de ambulante, din care doar 152 se aflau in stare de functionare, iar din acestea 76% erau "foarte vechi si in situatie de casare". Totodata, deficitul de personal se ridica la 50,11%.

In context, Corpul de Control al premierului mai semnaleaza si faptul ca "Raportul Directiei de Sanatate Publica a municipiului Bucuresti contine date contradictorii atat in ceea ce priveste numarul pacientilor din fiecare spital, cat si in ceea ce priveste numarul infectiilor nosocomiale, ridicand suspiciuni in privinta controalelor in baza carora a fost intocmit".

Doi supravietuitori din #Colectiv, interviu pentru BBC: Marturisiri din infern si multumiri pentru medicii britanici

Haos si in spitale

De asemenea, se arata ca in seara incendiului nu a existat Planul Alb cadru de actiune la nivelul Ministerului Sanatatii si nici la nivelul unitatilor spitalicesti de urgenta din Bucuresti, unde nu s-au respectat procedurile.

In ceea ce priveste Unitatea de ingrijire a arsilor gravi din cadrul Spitalului de Urgenta Floreasca, aceasta era la data producerii incendiului "complet dotata si functionala, atat la nivelul saloanelor, salii de pansamente, sterilizarii proprii, cat si a blocului operator".

"In noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operatii in blocul operator din Unitatea de ingrijire a arsilor gravi, dintre care 67 pentru pacientii victime ale incendiului de la clubul Colectiv si 11 operatii pentru pacientii internati in urma altor evenimente. Unitatea nu a fost si nu este folosita, desi este cea mai moderna si poate asigura cea mai buna ingrijire pentru pacientii cu arsuri grave", se arata in raportul Corpului de Control.

Pe de alta parte, in document se certifica informatia obtinuta de presa conform careia "Mecanismul de protectie civla al Uniunii Europene nu a fost activat de catre Statul roman, desi acesta era aplicabil", iar Corpul de Control propune ca pe viitor acest mecanism sa fie activat daca e cazul.

In ceea ce priveste legislatia, in raport se arata ca s-au constatat "mai multe neconcordante legislative" la nivelul actelor normative care reglementeaza acordarea asistentei de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca.

De asemenea, s-a remarcat "lipsa de coerenta si datele contradictorii cu privire la numarul de echipaje existent la fata locului, numarul total de victime, numarul de pacienti internati in fiecare spital, numarul de pacienti depistati cu infectii nosocomiale, numarul de pacienti transferati in afara tarii si locatia acestora, raportarile fiind confuze chiar si-n privinta numarului total de decese".

In aceste conditii, "modul de actiune al institutiilor implicate in interventia din seara de 30.10.2015 este apreciat ca fiind unulsub medie, raportul constatand ca exista institutii care si -au facut datoria in mod corespunzator si altele care au manifestat deficiente".

In prima categorie intra:

• Institutia Prefectului,
• Serviciul de Telecomunicatii Speciale
• Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti
• Directia Generala de Jandarmi a Municipiului Bucuresti
• Serviciului de Ambulanta Bucuresti -Ilfov
• Serviciul Mobil de Urgenta, Reanimare si Descarcerare

In institutiile care au manifestat deficiente se incadreaza Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti, care nu a respectat procedurile in ceea ce priveste posibila declansare mai devreme a Planului Rosu de Interventie si nu a alertat echipajele din cadrul serviciilor de sprijin.

La aceeasi categorie intra si Departamentul pentru Situatii de Urgenta, care nu a respectat prevederile legale privind coordonarea interventiilor in cazul situatiilor de urgenta.

In ceea ce priveste spitalele unde au fost internate victimele incendiului, Corpul de Control a constatat existenta unor probleme cauzate de "inexistenta Planurilor Albe de asistenta in situatii de urgenta", la care se adauga nefunctionarea la sectiei moderne de la Spitalul Floreasca precum si raportarile contradictorii atat in privinta numarului de victime internate cat si in privinta infectiilor nosocomiale.

"In consecinta, se impune reformarea radicala si imbunatatirea sistemului de asistenta de urgenta in caz de accidente colective, calamitati si dezastre in faza prespitaliceasca, precum si a asistentei de urgenta in cadrul spitalelor.

Controlul nu a putut concluziona cu privire la cauzele deceselor victimelor dezastrului din Colectiv, ulterior datei de 30.10.2015, avand in vedere datele medicale insuficiente aflate la dispozitie", se arata in incheierea comunicatului remis presei de catre Guvern.

Gabriela Firea, acuzată că joacă ”la două capete”. Candidat AUR: ”Nu se decide dacă îşi doreşte să fie primar sau europarlamentar”

Mihai Enache, candidatul AUR la Primăria Capitalei, îi cere Gabrielei Firea să oprească jocul politic "la două capete" şi să se retragă de pe lista PSD - PNL pentru alegerile...

Mai mult de jumătate dintre români votează la europarlamentare cu candidatul preferat la primărie. Ce procente ar putea obține partidele SONDAJ

PSD este creditat cu 28,4% din intenţiile de vot la alegerile pentru consiliile locale, PNL cu 26,7%, AUR cu 14,4%, conform unui sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro, în luna aprilie,...