Directorul Scolii 124, mistuita de incendiu: Scurtcircuitul ar fi fost cauza. Cine sunt vinovatii morali de distrugerea scolii

Directorul Scolii 124 "Voievodul Mihai", Iulian Negoita, a declarat pentru Ziare.com ca un scurtcircuit ar fi fost cauza incendiului devastator, care a mistuit acoperisul. Unitatea de invatamant era pe ultima suta de metri cu obtinerea autorizatiei de siguranta la incendiu.

* O echipa de specialisti de la ISU s-a deplasat, marti dupa-masa, la Scoala 124 din Capitala pentru a analiza care au fost cauzele incendiului de la unitatea scolara. Concluziile acestei analize urmeaza sa fie facute publice in perioada urmatoare.

* Scoala a fost construita in anul 1953, plafoanele erau din trestie si scanduri, acoperite cu rigips. In ultimii 20 de ani, autoritatile locale au reusit doar sa renoveze de mantuiala imobilul. Au pus cu chiu cu vai, in 2007, un acoperis din tabla. Scoala avea in continuare toaleta in curte, iar acum erau in derulare procedurile de amenajare a unui grup sanitar. Directorul scolii isi aminteste ca, in toamna lui 2017, a si zugravit impreuna cu colegii de cancelarie, din cauza ca firma care ar fi trebuit sa o faca, de fapt, nu si-a dus treaba la bun sfarsit.

* In general, situatia renovarii scolilor din Sectorul 5 este inca deficitara. Banii alocati pentru reabilitarea unor unitati scolare vin greu. Invatamantul este sacrificat in favoarea unor actiuni populiste.

* "Noi asiguram parte de educatie, iar primariile vin cu restul", arata puratorul de cuvant al Inspectoratului Scolar Bucuresti.

* Situatia pare critica in Sectorul 5, dupa ce in 2017 tavanul unei alte unitati de invatamant, Scoala 141, s-a prabusit.

* Scurtcircuitul electric a fost in 2010 si cauza incendiului de la Maternitatea Giulesti. Atunci, printre persoanele puse sub acuzare au fost si un electrician si un director tehnic, care nu au supravegheat atent instalatia electrica.

Explicatiile directorului

Iulian Negoita a explicat pentru Ziare.com efortul sau de a obtine autorizatia la incendiu.

"La scoala noastra, s-a facut un dosar pentru obtinerea autorizatiei de securitate la incendiu, care continea solicitarea si documentele necesare, potrivit procedurii. S-a depus.

ISU ne-a dat raspuns negativ, comunicandu-ne ca nu indeplinim trei dintre criteriile necesare obtinerii autorizatiei si ca solicitarea noastra va fi reevaluata in momentul in care vom indeplini criteriile.

Dumnealor (ISU- n.red.) solicitau: instalarea unui sistem de avertizare la incendiu, executarea unei operatiuni de ignifugare si includerea acestor doua lucrari, de catre o societate specializata, intr-o simulare de incendiu. Am indeplinit primele doua criterii, am pus sistemul si am ignifugat. Mai aveam de finalizat partea de evaluare.

Am incheiat un contract cu o firma si urma sa se finalizeze si chestiunea asta. A fost singura chestiune pe care n-am facut-o: nu am ajuns sa finalizam.

Procedura de autorizare e aceasta: eu intocmesc un dosar cu o adresa si documentatia solicitata de procedura. Trimit la ISU acest dosar. Daca dumnealor constata ca sunt lucruri care trebuie remediate, trimit dosarul inapoi. Iar eu fac cerere catre Consiliul Local, in care informez ca solicitarea scolii a fost respinsa de ISU si ca, in consecinta, cerem alocare de fonduri pentru a rezolva problemele.

Cand Consiliul Local aproba finantarea, noi organizam licitatie pentru a alege cu cine lucram pentru a rezolva problema.

In cazul de fata, eram pe final cu procedura. Din pacate, a fost acest ghinion. Din cate am inteles, a fost vorba despre un scurt circuit. Am vazut ca s-a vorbit despre faptul ca acoperisul ar fi fost din trestie sau stuf. S-a inteles gresit: acoperisul era din tabla, schimbat in anii 2000. Din trestie erau plafoanele, construite in 1950, din rabit (plasa din sarma - n.red.), trestie si scanduri. Era bine ancorat, dar se construise oricum si un plafon de rigips pentru a-l proteja. Evident, acesta a fost distrus in momentul in care s-a udat, in timpul incidentului."

Cum s-a consolidat scoala

Potrivit datelor oficiale, Scoala 124 a fost consolidata in anul 2001 printr-un program finantat de Banca Mondiala si a fost dotata cu mobilier scolar.

In perioada 2003-2004, s-au executat lucrari de reparatii curente si intretinere.

In anul 2007, unitatea scolara a fost reabilitata si modernizata integral si dotata cu table interactive.

Scoala este celebra pentru ca era singura unitate de invatamant din Bucuresti care avea grupul sanitar in curte. In perioada mandatului lui Marian Vanghelie, autoritatile locale au renovat grupul sanitar, dar fara a rezolva definitiv problema.

Potrivit hotararii Consiliului Local 78/30 septembrie 2016 privind aprobarea Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Sectorului 5 al Municipiului Bucuresti, scoala urma sa beneficieze de o sala de sport, in cadrul programului guvernamental de construire sali de sport.

Pe 16 aprilie 2018, Consiliul Local a votat un proiect de reabilitare, consolidare, extindere a unitatilor de invatamant preuniversitar de stat din sectorul 5. Pe lista era si Scoala 124, privind extindere grupuri sanitare baieti-fete aferente. Valoarea totala a lucrarilor: 525.659 de lei.

Potrivit datelor furnizate de directorul Scolii 124 pentru Ziare.com, lucrarile la toalete incepusera, dar au fost afectate de incendiu si interventia pompierilor.

Cat de greu se obtine autorizatia de la ISU

Directorul unei scoli este cel care solicita autorizare de securitate la incendiu, dar nu doar de el depinde sa o obtina, a explicat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti (ISMB), Marian Banu.

"Inainte de toate, trebuie sa stabilim un lucru. Exista avizare pentru siguranta la incendiu si autorizare pentru siguranta la incendiu. Avizarea este temporara si se da de catre ISU pentru lucrari si modificari aduse cladirilor, dar si pentru inceperea oricarui santier nou.

Autorizarea e altceva. Ea se face in baza unui dosar complex si greu de realizat din punct de vedere al cerintelor pe care le presupune aceasta autorizare, mai ales din punct de vedere al criteriilor europene.

Se va dau un exemplu: daca o cladire este construita la finele secolului al XIX-lea, niciodata nu va avea dimensiunile holurilor si ale salilor de clasa necesare pentru a obtine autorizarea.

In ceea ce priveste obtinerea autorizatiei, circuitul este urmatorul. Directorul scolii este cel care trimite un dosar la ISU, cu toate actele necesare. ISU evalueaza dosarul si - daca e nevoie ca scoala sa faca modificari - atunci trimit dosarul inapoi, cu observatii. Aici intervin unele probleme, in conditiile in care rolul nostru, al celor din Invatamant, este de a face educatie, nu de a dezvolta infrastructura.

Pentru autorizare, e nevoie, spre exemplu, ca fiecare scoala sa aiba un bazin de 5.000 de litri de apa. Cine sa-l faca? Directorul? El nu prea stie ce inseamna structura, rezistenta materialelor si asa mai departe. Ceea ce poate face directorul, in aceste conditii, este sa trimita dosarul la primaria de sector. Acolo exista o Directie pentru Educatie, care are specialisti in rezolvarea unor astfel de probleme.

Noi asiguram partea de educatie, iar primariile vin cu restul. Asa functioneaza sistemul. Noi nu avem voie sa schimbam nici macar un bec de la stalpii din curtea scolii. In schimb, trebuie sa sunam la primarie, sa vina firma cu care aceasta primarie are contract si sa schimbe becul", a declarat pentru Ziare.com profesorul Marian Banu.

In ce situatie este Scoala 124

Marian Banu a explicat si care era situatia Scolii 124, directorul ar fi incercat sa obtina avizul, dar acesta s-ar fi intors de la ISU cu observatii.

"In ceea ce priveste Scoala 124, va spun acum doar atat. Am vorbit cu directorul care a spus ca a trimis dosarul la ISU, acesta s-a intors cu observatii. Dumnealor au rezolvat observatiile si urmau sa trimita dosarul inapoi la ISU.

Anul trecut, am trimis acolo presa sa-l vada pe director cum zugraveste peretii. Ca se intarziasera lucrarile, dar se apropia prima zi a anului scolar, asa ca s-a urcat directorul sa zugraveasca. Acum, a intrat in foc, alaturi de pompieri, ca sa salveze cataloagele. Mai mult nu pot spune".

Scandalul din Consiliul Local legat de banii pentru invatamant

Investitiile in scolile din Sectorul 5 au fost subiect de discutie si in Consilul Local, intre consilierii PSD si cei din USR si PNL. S-a intamplat pe 28 februarie 2018, atunci cand trebuia sa se voteze o rectificare a bugetului de venituri si cheltuieli.

Opozitia a explicat ca ar fi scazut bugetul de la invatamant si urma sa fie redirectionat catre religie si recreere. In replica, directorul din Primarie care s-a ocupat de datele financiare a spus ca nu este vorba de asa ceva si ca modificarile nu sunt atat de mari.

Cei care au pus intrebari au fost consilierul USR, Claudia Coroblea, si de la PNL, Bogdan Jelea.

In final, bugetul a trecut cu 14 voturi pentru, 5 impotriva si 6 abtineri.

Cum ar putea fi rezolvate problemele

Paul Gabriel Cursaru, consilier PNL la Primaria Sector 5, a declarat pentru Ziare.com ca o solutie eficienta pentru rezolvarea problemelor cu care se confrunta directorii de scoli exista: infiintarea unui sistem deconcentrat de institutii care sa le preia acestora parte din responsabilitati.

"In mod normal, ar trebui sa infiintam institutii cu regim de deconcentrate - sa le numim generic Administratii ale Scolilor - care sa preia responsabilitatile pentru indeplinirea carora directorii de scoli nu au pregatirea necesara.

Vorbim despre institutii care sa aiba specialisti, sa stie sa faca evaluari si sa organizeze licitatii, sa negocieze si sa achizioneze asa cum trebuie servicii si sa poata receptiona doar lucrarile bine executate, din punct de vedere tehnic.

Directorul ar putea sa nu stie cum se executa corect o lucrare de constructii, dat fiind faptul ca pregatirea sa este alta. In consecinta, scoala ar avea de pierdut. Dar un inginer constructor, angajat al unei Administratii a Scolilor, ar putea evalua si verifica modul in care au lucrat constructorii si le-ar putea deconta doar ceea ce au executat corect. Ar fi si o modalitate de responsabilizare a constructorilor.

Primariile au astfel de specialisti, dar scolile nu au. Iar in vreme ce primariile doar finanteaza lucrarile, scolile - ordonatoare tertiare de credite - trebuie sa se ocupe de tot restul. Si nu e deloc potrivit sa pui pe umerii unui director treburi pe care un sistem de Administratii ale Scolilor le-ar putea rezolva mult mai eficient", a declarat pentru Ziare.com consilierul PNL Paul Gabriel Cursaru.

Cristina Coroblea, consilier USR la Sectorul 5, a atras atentia ca procedura pentru inceperea lucrarilor de reparatii dureaza destul de mult timp, asa ca nu e ceva ce s-ar putea rezolva peste noapte.

"Dar, in 2 ani de zile de cand sunt in administratia locala, nu am vazut ca problema reparatiilor in scoli sa fie vazuta ca prioritatea numarul 1, desi am insistat asupra acestor lucruri, si eu, si colegii mei!", a scris consilierul USR.

Lucrurile ar fi mai inceput sa se miste putin dupa ce s-a prabusit o parte din plafon la Scoala nr. 141.

Caz similar: Maternitatea Giulesti

Un scurt-circuit a declansat pe 16 august 2010 una dintre cele mai mari tragedii din Romania, incendiul de la Maternitatea Giulesti. Sase bebelusi au murit, iar alti cinci copii au suferit arsuri grave.

O expertiza tehnica intocmita de catre Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitate Miniera si Protectie Antiexploziva - INSEMEX a dezvaluit ca totul a inceput de la priza in care era bagat stecherul instalatiei de conditionare a aerului.

Materialul plastic din carcasa stecherului si izolatia cablului au inceput sa arda cu flacara in contextul in care aerul din salonul de Neonatologie era imbogatit in oxigen cu cel putin 1% volum.

Momentul 2 al incendiului: focul s-a propagat la materialele combustibile de pe dulapul cu rafturi pozitionat sub priza si catre aparatul de aer conditionat (AC1), pe care l-a incendiat in zona de intrare a cablului in aparat.

Momentul 3: Picaturi de material plastic topit au cazut pe un dulap cu 8 sertare, incendiind un perete lateral din plexiglas al hotei cu flux laminar, partea laterala a dulapului cu rafturi si partea superioara a dulapului cu 8 sertare.

In cazul Maternitatii Giulesti, procurorii au trimis in judecata mai multe cadre medicale: o asistenta si doi medici, pentru acuzatii legate de modul in care au fost supravegheati bebelusii, dar si doi responsabili cu problemele tehnice ale maternitati. Este vorba de seful serviciului tehnic Vasile Dima si de electricianul Gigel Oprea, pentru neglijenta in serviciu cu consecinte deosebit de grave.

Cand electricianul raspunde de incendiu

Curtea de Apel Bucuresti a incetat procesul in cazul lui Dima, care a decedat. El fusese condamnat in faza de fond la 2 ani si 8 luni de inchisoare cu suspendare. Oprea a fost condamnat defintiv la un an de inchisoare cu suspendare, dupa ce initial Judecatoria Sectorului 6 i-a dat o sentinta de doi ani cu suspendare.

Magistratii au aratat care erau atributiile lui Dima: "trebuia sa instruiasca, coordoneze si controleze intreg personalul, si nu doar pe angajatii din serviciul pe care il conducea. Mai mult, conform dispozitiei emise de managerul Spitalului, grupele civile de pompieri nu erau constituite doar din angajati ai serviciului tehnic-administrativ, ci si din medici, medici de garda, asistenti medicali, infirmiere".

Neindeplinirea atributiilor a reiesit si dintr-o interceptare a lui Dima, in care spunea: "Ce nu am facut eu? Ca nu i-am strans o data, la nu stiu cat timp, sa tin o lectie de PSI cu ei. Dar in rest, toti sefii de compartimente, ca eu nu pot sa stiu ce are reanimarea, probleme de PSI, eu nu pot sa stiu... copiii, probleme de PSI, eu nu pot sa stiu ce au. Eu stiu partea asta a intretinerii, pe care o coordonez, 30-40 de oameni, astia care intretinem spitalul."

In cazul electricianului, acesta a fost gasit vinovat ca nu a verificat cu atentie "detensionarea, in timp, a elementelor elastice ale prizei, oxidarea ploturilor stecherului, utilizarea aceleiasi prize pentru alimentarea a 2 consumatori, functionarea de lunga durata a aparatului de aer conditionat".

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...

Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”

Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....