Ziare.com

Inchisoarea din Romania unde s-a implementat "ecologia umana": Detinutii traiesc ca la ferma

Sambata, 04 Martie 2017, ora 11:05

   

Inchisoarea din Romania unde s-a implementat "ecologia umana": Detinutii traiesc ca la ferma
Un concept inovativ, numit ecologie umana, implementat in Norvegia pentru reabilitarea detinutilor, a fost aplicat si intr-o inchisoare din Delta Dunarii. In plus, el s-ar putea extinde si la Cluj.

Initiativa i-a apartinut lui Arne Kvernvik Nilsen, guvernatorul Serviciilor Corectionale din Sud din Norvegia. El se afla zilele acestea la Cluj-Napoca, unde joi a tinut o conferinta despre conceptul sau de ecologie umana, ocazie cu care a avut intalniri si discutii despre proiectul pe care ar vrea sa il deruleze aici.

Ideea acestui concept este aceea de a folosi natura, dar si principii dintr-o serie de stiinte umaniste, pentru a-i transforma pe detinuti din infractori si criminali in fiinte responsabile, care odata eliberate sa poata face fata societatii, sa nu recidiveze si sa nu inspire teama.

Arne Kvernvik Nilsen si-a experimentat ideile intr-un un proiect care functioneaza de aproximativ zece ani la Bastoy, in Norvegia, unde pe o insula exista o inchisoare in care detinutii nu stau in celule, ci in casute, ca in tabara, isi gatesc singuri doua mese pe zi, cina fiind servita, muncesc si traiesc impreuna ca intr-un mic sat.

El a povestit ca la Bastoy detinutii sunt ajutati sa se acomodeze cu viata de la ferma care apartine inchisorii, unde se practica o agricultura ecologica, produsele fiind consumate de comunitatea din inchisoare. Detinutii sunt liberi sa se plimbe intr-un anumit areal si pot munci in aer liber, chiar si in padure.

Mai mult, dupa cativa ani de functionare a inchisorii din Bostoy, care are 115 detinuti, guvernatorului i-a venit ideea de a forma un consiliu local, din care sa faca parte, in mod egal, reprezentanti ai detinutilor si ai personalului.

"Cei din sindicatul inchisorii mi-au spus ca sunt idiot, iar eu am spus: 'bine, oricum o sa facem asta'. Asa ca am organizat alegerile si prizonierii si-au ales reprezentantii dintre ei, iar personalul la fel. Jumatate-jumatate. Am creat un consiliu, am delegat din autoritatea mea consiliului si le-am spus sa se descurce. Si functioneaza deja de sase-sapte ani perfect. Pentru ca asa prizonierii invata sa isi asume responsabilitati, invata despre reprezentare, despre democratie. Inainte prizonierii tot veneau la mine sa se planga de diverse lucuri si atunci mi-a venit ideea sa stabilim acest consiliu, sa decida ei ce trebuie facut. Au invatat inclusiv sa se descurce cu un buget", a spus Arne Kvernvik Nilsen.

Prizonierii primesc inclusiv carduri cu puncte, pe care le pot folosi ca sa cumpere produse din magazinul inchisorii, iar la un moment dat, cel care este responsabil de administrarea lui a remarcat ca, desi se fura din magazin, rata este mult mai mica decat in supermarketurile din orase.

Guvernatorul sustine inclusiv ca in cinci ani nu a existat decat un incident care poate fi considerat violent, cand un prizonier i-a dat o palma peste cap altuia, iar altercatii cu gardienii nu au fost niciodata.

De asemenea, rata de recidiva la Bostoy este 15 la suta, in timp ce in restul inchisorilor din toata Europa este de 60 la suta.

Ideea principala a acestui concept de ecologie umana, a explicat Nilsen, este aceea ca daca ii tratezi pe oameni ca pe animale vor deveni animale, iar daca ii tratezi ca pe oameni, atunci se vor comporta ca atare.

Neobisnuita inchisoare din Delta Dunarii

Arne Kvernvik Nilsen a colaborat cu Romania la implementarea unui proiect asemanator la Grindu Tataru, in Delta, aici functionand din 2015 o inchisoare care are ca model penitenciarul din Bastoy.

Detinutii romani traiesc aici in casute din lemn, caramida si stuf, pe care le-au construit chiar ei si pot lucra in aer liber, unde interactioneaza intre ei, precum si cu diferite animale.

"In 2008 am fost contactat de un reprezentant al ANP din Romania care m-a invitat sa dezvoltam proiectul de la Tataru din Delta Dunarii, finantat prin granturi norvegiene, adaptat realitatilor romanesti.

Eu cred cu tarie ca Romania nu ar trebui sa copieze nimic de la Norvegia sau de la alta tara, ci sa invete din experientele altora. A fost cel mai fascinant proiect in care am fost implicat in ultimii 25 de ani, a fost plin de provocari. Am intalnit oameni minunati in sistemul penitenciar si in ONG-uri, care cred in ceea ce fac, dar a fost o provocare din punct de vedere politic pentru a fi continuat", a spus Nilsen.

Intrebat ce crede despre sistemul penitenciar din Romania, Arne Kvernvik Nilsen a spus ca a vizitat multe inchisori in viata sa si ca a vazut si lucruri mai rele decat la noi, dar considera ca cea mai mare provocare a Romaniei este legata de modul in care pregateste detinutul sa se intoarca in societate, care in Norvegia este sustinut, la eliberare, de un intreg sistem de servicii care il sprijina sa isi asigure traiul intr-un mod cinstit.

"Diferenta majora dintre sistemul penitenciar din tarile scandinave si Romania este ca in primele exista intotdeauna un plan pentru cei eliberati, unde vor fi angajati, cum isi vor castiga existenta, unde vor locui, ajutandu-i sa se intretina. In schimb, in Romania, odata eliberat din inchisoare, detinutul este, practic, pe strada, pe cont propriu", a mai spus guvernatorul Serviciilor Corectionale din Sud.

Citeste si:



Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Citeste mai multe despre inchisoare Delta Norvegia ferma
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 3990 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
1 comentariu
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

O ideie foarte buna ! Lagarele de munca ar fi mult mai Sanatoase ,

atat pentru detinuti cat si pentru economia Romaniei.

 


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor