Protestul detinutilor: Ce risca cei care isi cer drepturile dupa gratii si cat de legitime le sunt revendicarile

Tot mai multi detinuti din penitenciarele din Romania au pornit proteste in aceste zile. Ce risca pentru actiunile lor si cat de legitime le sunt revendicarile a explicat, pentru Ziare.com, Maria Andreescu, directorul executiv al APADOR-CH, organizatie care militeaza pentru drepturile detinutilor si raporteaza conditiile din penitenciare.

Andreescu a aratat ca de cand se ocupa ea de aceasta problema, din 2007, nu a vazut astfel de manifestari ca protestele detinutilor din ultimele zile. Detinuti din 11 penitenciare protesteaza si cer conditii mai bune, prin refuzul hranei, dar si urcand pe acoperis sau aruncand din celule cearsafuri aprinse.

Directorul APADOR-CH arata ca aceste actiuni nu au niciun rezultat bun pentru detinuti.

"La fel cum n-are niciun rezultat refuzul de hrana. La noi cand se plange un detinut si zice 'intru in refuz de hrana' sfatul nostru este sa renunte pentru ca nu ii aduce niciun beneficiu, doar ii slabeste organismul", a spus Andreescu.

Ea a mai aratat ca, in timp ce refuzul de hrana este o forma de protest legala, care impune anuntarea medicului din penitenciar si judecatorului delegat, "n-ai ce sa cauti pe acoperisul penitenciarului, sa arunci carpe aprinse pe geam".

"Daca forma respectiva de protest este sanctionata de regulament, detinutii vor primi sanctiuni, ceea ce va duce la intarzierea liberarii conditionate si asa mai departe", a atras ea atentia.

Si ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a facut un apel la calm.

Totodata, Andreescu a vorbit despre problemele constatate in penitenciare.

Detinutii costa mult, dar stau inghesuiti si primesc mancare de 3 lei pe zi

"Ceea ce vedem la televizor este mult inflorit, ziaristii nu au acces unde am eu. Societatea trebuie sa inteleaga ca nu este un lux ceea ce ar trebui sa li se acorde detinutilor si unii dintre ei chiar traiesc in conditii inumane si degradante", a spus Andreescu.

Ea a aratat ca un detinut nu are pentru el nici patru metri patrati, cat este standardul minimal.

"Acum in majoritatea penitenciarelor sunt undeva intre doi si trei metri patrati. Am gasit camere in care aveau 1,5 metri patrati, practic nici cat este patul nu le revenea spatiul personal, pentru ca aveau paturi pe trei niveluri si un culoar printre ele, un culoar pe care putea sa treaca doar un om, atat", a exemplificat ea.

Sunt si probleme legate de hrana, asa cum se plang de altfel detinutii.

"Realist vorbind un barbat adult nu are cum sa supravietuiasca cu ce primeste in penitenciar. Este o chestiune de ani, poate chiar luni sa se vada semnele de slabire a organismului. Mai trist este cu cei care nu au familie si nu sunt vizitati, insa pentru ei conducerile penitenciarelor incearca sa gaseasca o solutie - ii scot la munca, le distribuie din materialele de igiena pe care cei care au destule resurse nu le vor", arata Andreescu.

Lucrurile stau prost si in ceea ce priveste produsele de igiena distribuite de penitenciar, care trebuie si ele completate cu ce aduc rudele sau cu ce isi pot cumpara detinutii de la magazinul inchisorii. Preturile la aceste magazine sunt insa mult mai mari decat in magazinele obisnuite.

Suma lunara cheltuita de stat pentru un detinut este de maxim 700 de lei, in care intra hrana (3,5 lei pe zi), produse de igiena, cota parte la utilitati, arata Andreescu. Daca se iau in calcul si salariile angajatilor din penitenciare, transportul detinutilor la instante, care se impune destul de frecvent si e de cinci ori mai scump decat transportul cuiva in masina proprie, si ocazionalele zugraveli sau alte imbunatatiri, costul unui detinut ajunge la aproape 2.400 de lei pe luna, suma transmisa de Administratia Nationala a Penitenciarelor (ANP) cu trei ani in urma.

Asadar detinutii costa mult, dar stau in conditii proaste. Pentru redirectionarea unor costuri catre imbunatatirea conditiilor de viata din inchisori, o solutie care se analizeaza este audierea detinutilor prin videoconferinta, pentru a nu mai fi nevoie de atatea transporturi la instante.

28.000 de detinuti pe 17.000 de locuri, dar nu se iau masuri pentru prevenirea recidivei

Altfel, este nevoie de o alocare bugetara sporita, spune Andreescu, aratand ca sunt 28.000 de detinuti pe 17.000 de locuri.

Exista posibilitatea scaderii numarului de detinuti, prin aplicarea pedepselor alternative si eliberarilor conditionate, unde este cazul, insa nu sunt nici suficienti consilieri de probatiune in Romania pentru a ii supraveghea pe cei carora li se aplica aceste masuri.

In Romania sunt 40.000 de condamnati la pedepse neprivative de libertate sau eliberati conditionat si putin peste 300 de consilieri de probatiune care trebuie sa ii supravegheze.

Iar pentru a preveni recidiva, este nevoie de programe de consiliere si reinsertie sociala atat in penitenciar, cat si in afara sa. In timp ce intr-un penitenciar mai sunt o mana de oameni care se ocupa de aceste programe, la sute de detinuti, in afara cel eliberat nu are niciun sprijin, arata Andreescu, indicand ca ar fi nevoie de implicarea serviciilor sociale la nivel local.

"Atat timp cat nu scade rata recidivei, n-o sa scada semnificativ nici numarul de detinuti, nici nivelul infractionalitatii. (...) Degeaba faci programe de educatie in penitenciar, daca dupa eliberare nu faci nimic", mai spune directorul executiv al APADOR-CH.

Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.