Cazul Mariana Rarinca: De ce va fi rejudecat procesul (Video)

Tehnica de argumentare a solutiei de achitare in cazul Mariana Rarinca, femeia acuzata ca a santajat-o pe sefa ICCJ, Livia Stanciu, este una particulara, oarecum exceptionala in peisajul practicii judiciare, se arata in motivarea deciziei Curtii de Apel Bucuresti prin care a admis contestatia in anulare a DNA, desfiintarea sentintei si rejudecarea apelului in aceasta speta.

Potrivit magistratilor, considerentele deciziei se bazeaza in cea mai mare parte pe aprecierea ca nelegale a probelor administrate in cursul urmaririi penale, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a principiului separatiei functiilor judiciare, in conditiile in care incheierea judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Bucuresti pronuntata in 4 august 2014 prin care s-a constatat legalitatea administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala nu a fost contestata de niciun participant procesual.

Procesul Rarinca va fi reluat

"Este adevarat ca magistratii din apel si-au dat seama ca incalca caracterul definitiv al acestei incheieri si au procedat la constatarea nelegalitatii probelor administrate in cursul urmaririi penale, care erau defavorabile inculpatei Rarinca, printr-un procedeu juridic inovativ, autointitulandu-se 'aparatori ai libertatilor individuale recunoscute pe plan european'.

Si in baza acestei calitati procesuale sui generis au procedat, facand o trimitere generoasa la art. 6 din Conventia EDO, la sanctionarea activitatii procurorilor de caz, in sensul considerarii ca abuzive a unor acuze aduse inculpatei, aprecierii drept probe obtinute in stare de provocare a interceptarilor convorbirilor dintre inculpata si colaboratorul sub acoperire si de asemenea prezentand cu lux de amanunte activitatea sustinuta a organelor de urmarire penala care si-au desfasurat activitatea cu celeritate, celeritatea fiind interpretata ca o 'nerespectare a dispozitiilor legii europene cat si a legii interne'", se arata in motivare.

In analiza cazului de contestatie, respectiv a incompatibilitatii unui membru al completului de judecata, Curtea a inlaturat sustinerile Marianei Rarinca, potrivit carora acest caz nu ar fi trebuit primit in conditiile in care procurorul, dar si persoana vatamata - Livia Stanciu ar fi avut posibilitatea sa procedeze la recuzarea instantei sau a unui membru al completului, deoarece interviul de promovare la ICCJ sustinut de judecatoarea Risantea Gagescu ar fi avut loc cu mai mult timp inainte de solutionarea apelului.

"Cazul de incompatibilitate (...) nu rezulta din simplul schimb de replici cu ocazia interviului pentru promovare la ICCJ, in urma caruia judecatoarea G.R. a fost respinsa, ci rezulta din coroborarea acestui fapt cu modalitatea tehnica de argumentare a solutiei dispuse in dosar, considerentele deciziei reflectand o atitudine de partinire in defavoarea persoanei vatamate, ce depaseste limitele general admise ale amprentei personale ale judecatorului in expunerea motivelor ce au condus la pronuntarea unei solutii", se mentioneaza in document.

Magistratii, aparatori ai drepturilor individuale

Instanta subliniaza ca, intr-adevar, magistratii trebuie sa fie aparatorii drepturilor si libertatilor individuale recunoscute pe plan european, numai ca acest concept implica faptul ca trebuie sa apere drepturile si libertatilor tuturor participantilor procesuali si nu numai pe ale inculpatilor, deoarece in aceasta din urma ipoteza "si-ar suprapune competentele cu cele ale avocatilor inculpatilor, or, este de preferat ca intr-un proces echitabil sa existe in afara de avocatii inculpatilor si niste magistrati impartiali care sa judece cauza".

Procesul Rarinca: Femeia acuza presedintele Inaltei Curti ca minte in instanta

Judecatorii care au judecat contestatia in anulare sustin ca este de esenta unui proces echitabil, asa cum este acesta prevazut de art. 6 CEDO, respectarea cu strictete a legislatiei nationale si, doar in situatia unui conflict intre legea interna si cea internationala referitoare la drepturile omului, sa fie aplicata cea din urma.

"Or, in cauza judecatorii din apel au procedat la inlaturarea art. 3 C.p.p. fara a constata faptul ca acest articol ar fi neconventional sau neconstitutional, iar acest lucru este nepermis tocmai prin prisma unui principiu fundamental ce razbate din intreaga jurisprudenta CEDO, respectiv al securitatii raporturilor juridice. (...) ", se mai arata in motivare.

Judecatorii admit ca nici incalcarea principiului separatiilor functiilor judiciare si nici nepunerea in discutie a nelegalitatii probelor de la urmarire penala nu constituie, privit in mod singular, temei de admitere a unei contestatii in anulare in baza art. 426 lit. d C.p.p.

"Nu intra in competenta si preocuparile prezentului complet aprecierea prestatiei candidatilor la sustinerea interviurilor de promovare la ICCJ, dar are obligatia de a analiza sustinerile din cuprinsul contestatiei in anulare, cat si sustinerile intimatilor referitoare la problematica interviului sustinut de judecatoarea G.R. (Gagescu Risantea - n.red.).

Prezumtia de impartialitate, afectata

Respingerea candidaturii acestui magistrat la interviul de promovare la ICCJ de catre plenul CSM din care facea parte si persoana vatamata in conditiile in care aceasta din urma a formulat putine intrebari, dar care au generat insa raspunsuri ce reliefau confuzii severe intre diferite institutii de drept fundamentale din partea persoanei intervievate, coroborat cu elementele de tehnica juridica mentionate anterior, afecteaza insa puternic prezumtia de impartialitate de care trebuie sa se bucure un magistrat atunci cand solutioneaza o cauza", se mai precizeaza in document.

Magistratii mai sustin ca masura de preschimbare a termenului de judecata a fost luata in conditii de legalitate, fiind singurul complet de judecata la data formularii cererii, judecatorii investiti initial cu solutionarea contestatiei aflandu-se in concediu legal de odihna.

CAB a admis, luni, contestatia in anulare a Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) si a decis desfiintarea deciziei penale de achitare a Marianei Rarinca si rejudecarea apelului. Procesul Marianei Rarinca ar fi trebuit reluat vineri, dar magistratii l-au amanat pentru data de 10 septembrie.

Procesul Marianei Rarinca, reluat vineri

Mariana Rarinca a fost achitata pe 20 mai de judecatorii de la CAB, care au admis apelul sau. Ea fusese condamnata in decembrie 2014 de Tribunalul Bucuresti la trei ani inchisoare cu suspendare.

Clotilde Armand ironizează PSD-ul după ce i-a cerut demisia: "Mai stau, să vă scot din minţi că nu mai puteţi fura"

Trimisă în judecată pentru folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane, Clotilde Armand, primarărița Sectorului 1 a declarat răspicat că nu va demisiona, aşa cum i-au cerut...

Cât de mult își dorește Ciolacu victoria Gabrielei Firea la Capitală: ”La nivel vizibil, vor fi declarate susțineri”

Odată cu retragerea medicului Cătălin Cîrstoiu și renunțarea la candidatura comună PSD-PNL pentru Primăria Capitalei, liderul social-democraților, Marcel Ciolacu, se găsea în situația...