Ce a spus Comisia de la Venetia cand tari precum Kargazstan, Georgia sau Albania au vrut sa modifice Legile Justitiei cum o face PSD

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania atrage atentia ca, in ciuda unor informatii aparute in spatiul public conform carora ar fi fost cerut avizul Comisiei de la Venetia pe Legile Justitiei, o astfel de actiune nu a fost intreprinsa pana in prezent.

Amintim ca Florin Iordache, presedintele Comisiei speciale unde au fost modificate aceste legi, a insistat de fiecare data ca nu va cere un astfel de aviz pentru ca nu este nevoie de el.

De altfel, tocmai de aceea legile au fost modificate in Parlament si nu la Guvern. Chiar ministrul Justitiei Tudorel Toader a spus la sfarsitul lunii octombrie ca, "de la Guvern, proiectul nu putea pleca fara avizul Comisiei, care ar fi venit cel mai devreme in decembrie, care putea sa vina chiar si in luna martie. In acest context, s-a decis ca proiectul de lege sa fie preluat, asumat, de catre un grup de parlamentari, ceea ce s-a si intamplat".

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania prezinta insa ce puncte de vedere a dat in trecut Comisia de la Venetia atunci cand state ca Kargazstan, Georgia, Bosnia si Hertegovina sau Kazahstan au vrut sa faca modificari similare in justitie cu cele adoptate de Parlamentul Romaniei.

1. Referitor la posibilitatea suspendarii din functie a judecatorilor si numirii lor in functia de ministru al Justitiei sau in alte functii de demnitate publica numite

"Judecatorii nu pot fi membri ai partidelor politice si nu pot participa la activitati politice".

CDL-AD (2005) 003, Aviz comun al Comisiei de la Venetia si OSCE/Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului cu privire la proiectul de lege constitutionala privind revizuirea Constitutiei Georgiei, par.104[2]

"In plus, judecatorii nu ar trebui sa se puna intr-o pozitie in care independenta sau impartialitatea lor ar putea fi pusa la indoiala. Acest lucru justifica normele nationale privind incompatibilitatea functiei judiciare cu alte functii si este, de asemenea, un motiv pentru care multe state restrang activitatile politice ale judecatorilor".

CDL-AD (2010) 004, Raport privind independenta sistemului judiciar, Partea I: Independenta judecatorilor, par.62[3]

"[...] Judecatorul ar trebui sa demisioneze inainte de a concura pentru o functie politica, deoarece, daca un judecator va fi candidat si nu va fi ales, acesta va fi, totusi, identificat cu o anumita tendinta politica, in detrimentul independentei".

CDL-AD (2008) 039, Aviz cu privire la proiectul de revizuire a Legii constitutionale privind statutul judecatorilor din Kargazstan, par.45[4]

2. Referitor la procedurile de evaluare a judecatorilor

"[...] Aceasta dispozitie pare problematica, intrucat defineste presedintele instantei drept o figura centrala in procesul de evaluare a judecatorilor. Acest lucru nu numai ca poate duce la un conflict de interese, dar si la abuzuri, limitand independenta individuala a judecatorilor".

CDL-AD (2013) 015, Aviz cu privire la proiectul de lege privind instantele din Bosnia si Hertegovina, par.66[5]

"Evaluarile periodice ale performantelor unui judecator sunt instrumente importante pentru ca judecatorul sa-si imbunatateasca activitatea si pot, de asemenea, sa serveasca drept baza pentru promovare. Este important ca evaluarea sa fie in primul rand calitativa si sa se concentreze asupra competentelor profesionale, personale si sociale ale judecatorului. Nu ar trebui sa existe nicio evaluare pe baza continutului deciziilor si solutiilor, nici tinand seama de criterii cantitative cum ar fi numarul de achitari sau casari, care ar trebui evitate ca baza standard pentru evaluare".

CDL-AD (2011) 012, Aviz comun al Comisiei de la Venetia si OSCE/Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului referitor la legea constitutionala privind sistemul judiciar si statutul judecatorilor din Kazahstan, par.55[6]

"Este important ca sistemul de evaluare sa nu fie nici folosit, nici considerat a fi folosit ca un mecanism de subordonare sau influentare a judecatorilor".

CDL-AD (2013) 015, Aviz cu privire la proiectul de lege privind instantele din Bosnia si Hertegovina, par.68[7]

3. Referitor la "imunitatea" magistratilor

"[...] Magistratii [...] nu ar trebui sa beneficieze de o imunitate generala [...]. Conform standardelor generale, acestia trebuie, intr-adevar, sa fie protejati de actiuni in regres in ceea ce priveste actele luate cu buna-credinta in cursul exercitarii functiilor lor. Cu toate acestea, nu ar trebui sa beneficieze de o imunitate generala care sa-i protejeze impotriva urmaririi penale pentru fapte penale savarsite de acestia, pentru care ar trebui sa raspunda in fata instantelor. [...]"

CDL-AD (2003) 012, Memorandum: Reforma sistemului judiciar din Bulgaria, par.15. A se vedea si CDL-AD (2003) 016, Avizul privind modificarile constitutionale privind sistemul judiciar din Bulgaria, par.8[8]

"Este rezonabil sa se acorde imunitate cu privire la actuni in regres unui judecator care actioneaza cu buna credinta in indeplinirea indatoririlor sale. Dar aceasta nu ar trebui sa se extinda la actele de coruptie sau cele frauduloase desfasurate de un judecator".

CDL-AD (2008) 039, Aviz cu privire la proiectul de revizuire a Legii constitutionale privind statutul judecatorilor din Kargazstan, par.24[9]

"In opinia Comisiei, nu exista nicio justificare, in principiu, pentru tratarea diferita a judecatorilor in materie disciplinara, in functie de calitatea de judecator al unei instante superioare sau inferioare. Toti judecatorii ar trebui sa beneficieze de garantii egale in ceea ce priveste independenta si imunitatile similare in exercitarea functiilor lor judiciare. [...]"

CDL (1995) 074rev, Avizul privind legea albaneza privind organizarea sistemului judiciar (capitolul VI din Constitutia de tranzitie a Albaniei), par.2

4. Referitor la bugetul Justitiei

"[...] Pentru a garanta independenta judecatoreasca, este foarte important ca instantele sa primeasca fonduri suficiente pentru a-si respecta obligatia de a asigura procese echitabile in conformitate cu standardele internationale. [...] Pentru a se constata ca fondurile alocate sistemului judiciar sunt suficiente, ar fi recomandabil sa se asigure ca punctele de vedere ale sistemului judiciar sunt luate in considerare in procedurile bugetare. Inaltul Consiliu Judiciar ar putea reprezenta sistemul judiciar in aceasta privinta si ar putea influenta deciziile bugetare cu privire la necesitatile sistemului judiciar. [...]"

CDL-AD (2011) 012, Aviz comun al Comisiei de la Venetia si OSCE/Biroul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului referitor la legea constitutionala privind sistemul judiciar si statutul judecatorilor din Kazahstan, par.24,25[10]

"[Practica conform careia, spre deosebire de principiul autonomiei bugetare a magistraturii, Ministerul Justitiei controleaza, in fapt, fiecare detaliu al bugetelor operationale ale instantelor] contine pericole evidente de ingerinta nejustificata in exercitarea independenta a functiilor magistratilor".

CDL (1995) 074rev, Opinie privind legea albaneza de organzare judecatoreasca, par.3[11]

5. Referitor la alegerea presedintelui CSM si mentinerea procurorilor ca magistrati (cazul Romaniei)

"190. Pana in prezent, fiecare dintre cei 14 judecatori si procurori alesi a fost eligibil ca presedinte al Consiliului. In conformitate cu amendamentul propus la articolul 133 alin. (3) din Constitutie, presedintele acestui organism trebuie sa fie ales dintre cei noua judecatori [...]. In opinia Comisiei de la Venetia, aceasta propunere reprezinta un pas inapoi. Daca trebuie sa existe un singur consiliu, a carui misiune este de a reprezenta cele doua ramuri ale magistraturii, nu ar fi corect ca presedintele sa nu poata fi ales dintre membrii celor doua ramuri.

In orice caz, este greu de inteles motivul acestei modificari, deoarece procurorul nu poate fi ales ca presedinte al CSM fara un sprijin substantial din partea judecatorilor. O alta posibilitate ar putea fi crearea a doua consilii separate.

191. Comisia reaminteste ca in Romania a avut loc o dezbatere privind retragerea calitatii de magistrat in privinta procurorilor. Efectuarea unei astfel de modificari efective in acest moment ar putea submina independenta fragila a procurorilor. Modificarea propusa mai sus ar putea insemna ca se doreste reducerea independentei procurorilor.

196. [...] Comisia de la Venetia considera ca este greu de inteles de ce ceilalti membri ai Consiliului Superior al Magistraturii (nn, reprezentantii societatii civile) nu ar trebui sa participe in cele doua sectii pentru a discuta chestiunea numirilor".

CDL-AD ( 2014) 010, Avizul nr. 731/2013 cu privire la propunerea legislativa de modificare a Constitutiei Romaniei, 24 martie 2014, par.190-191, 196[12]

6. Referitor la raspunderea materiala a magistratilor. Excluderea culpei simple

"77. a) Raspunderea judecatorilor este permisa, intr-adevar, insa numai acolo unde exista o componenta mintala culpabila (intentie sau neglijenta grava) a judecatorului.

b) Tragerea la raspundere a judecatorilor ca urmare a pronuntarii unei hotarari cu efect negativ a CEDO ar trebui sa se bazeze pe constatarea unei instante nationale privind intentia sau neglijenta grava a judecatorului. Hotararea CEDO nu ar trebui utilizata ca unica baza pentru tragerea la raspundere a judecatorului.

c) Mai mult, tragerea la raspundere a judecatorilor, initiata ca urmare a unei solutionari amiabile a unei cauze de pe rolul CEDO sau a formularii unei declaratii unilaterale care recunoaste incalcarea Conventiei, trebuie sa se bazeze pe stabilirea de o instanta nationala a intentiei sau a gravei neglijente a judecatorului.

d) In general, judecatorii nu trebuie trasi la raspundere prin intermediul actiunii in regres atunci cand isi exercita functia judiciara potrivit standardelor profesionale stabilite de lege (imunitatea functionala).

e) Constatarea existentei de CEDO a unei incalcari a Conventiei nu presupune in mod necesar faptul ca judecatorii de la nivel national pot fi criticati pentru interpretarea si aplicarea dreptului (incalcarile isi pot avea originea in carentele sistemice ale statelor membre, e.g. termenul rezonabil, cazuri in care nu poate fi initiata tragerea la raspundere individuala).

f) De asemenea, functionarea doctrinei instrumentului viu a CEDO, care raspunde la evolutiile societatii, poate face dificila prezicerea solutiilor CEDO de catre instantele nationale.

78. Din motivele mentionate mai sus, procedura regresului impotriva judecatorilor poate conduce la rezultate arbitrare acolo unde tragerea la raspundere a judecatorilor nationali nu reprezinta nimic mai mult decat un corolar al unei hotarari (sau al unei solutionari amiabile ori al unei declaratii unilaterale) a CEDO de constatare a existentei unei incalcari a Conventiei.

79. Mai mult, tragerea la raspundere a judecatorilor pentru aplicarea Conventiei fara stabilirea vinovatiei individuale poate avea un impact asupra independentei lor, care presupune libertatea profesionala de a interpreta dreptul, de a stabili faptele si de a cantari probele, in fiecare caz particular. Deciziile eronate ar trebui contestate prin intermediul cailor de atac si nu prin tragerea la raspundere individuala a judecatorilor, atat timp cat eroarea nu se datoreaza relei-vointe sau gravei neglijente din partea judecatorului.

80. Tragerea la raspundere a judecatorilor poate fi compatibila cu principiul independentei lor, insa numai daca este conforma cu legea. Totusi, prevederile relevante nu trebuie sa vina in conflict cu principiul independentei judecatorilor".

CDL-AD (2016) 015-e, Republica Moldova - Opinie amicus curiae pentru Curtea Constitutionala privind dreptul de regres al statului impotriva judecatorilor (articolul 27 din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015), Venetia, 10-11 iunie 2016, par.77-80[13]

7. Referitor la libertatea de exprimare a magistratilor

"83. In evaluarea proportionalitatii unei ingerinte in libertatea de exprimare a unui judecator, Curtea Europeana a Drepturilor Omului ia in calcul toate circumstantele cauzei, inclusiv functia indeplinita, continutul declaratiei, contextul sau, natura si gravitatea sanctiunilor aplicate. [...]

84. In ceea ce priveste participarea judecatorilor la dezbaterea politica, situatia politica interna in care are loc aceasta dezbatere este, de asemenea, un element important care trebuie luat in considerare pentru a preciza limitele libertatii de exprimare. Astfel, contextul istoric, politic si juridic al dezbaterii - fie ca dezbaterea poarta sau nu asupra unei chestiuni de interes general, fie ca declaratiile contestate au fost facute sau nu intr-o campanie electorala - este deosebit de important. O criza democratica sau o inversare a ordinii constitutionale trebuie, desigur, sa fie considerata decisiva in contextul concret al unui caz si esentiala pentru determinarea domeniului de aplicare al libertatilor fundamentale ale judecatorilor".

Toate Legile Justitiei au fost adoptate de Parlament. Acum totul depinde de Iohannis si CCR

A.S.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...