Ziare.com

Cod rosu in Justitie! Urmeaza ani dificili, sprijinul Comisiei Europene va fi esential - Interviu cu judecatorul Dragos Calin

de Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Vineri, 06 Octombrie 2017, ora 07:41

   

Cod rosu in Justitie! Urmeaza ani dificili, sprijinul Comisiei Europene va fi esential - Interviu cu judecatorul Dragos Calin
Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a Legilor Justitiei, semnat de peste 3.000 de magistrati, reprezinta o veritabila declaratie publica de independenta a magistraturii, iar miile de magistrati i-au reamintit ministrului Justitiei ca suntem stat membru al UE.

Urmeaza ani dificili, iar sprijinul Comisiei Europene, in cadrul MCV, va fi esential, afirma judecatorul Dragos Calin, co-presedinte al Formului Judecatorilor, initiator al memoriului.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatorul Dragos Calin a atras atentia ca filosofia proiectului "este incadrata exclusiv in largirea atributiilor ministrului Justitiei", ceea ce "nu poate reprezenta mai mult decat un factor de imixtiune suplimentara in magistratura".

Co-presedintele Forumului Judecatorilor a aratat din nou ca proiectul trebuie retras, a explicat care sunt principalele pericole si a subliniat ca din el lipsesc prevederile care sa protejeze magistratii in fata frecventelor linsaje din presa.


Considerati ca luarea de pozitie fara precedent a magistratilor din Romania a fost generata mai degraba de continutul modificarilor propuse pentru Legile Justitiei sau de atitudinea inflexibila a dlui ministru?

Intr-adevar, gestul celor peste trei mii de judecatori si procurori pare, la prima vedere, a fi unul iesit din comun.

De regula, magistratura este tacuta, magistratii se exprima mai mult in propriul for si, fireste, prin hotararile sau actele pe care le emit, mai putin in agora.

Totusi, in chestiunea modificarii Legilor Justitiei, judecatorii si procurorii au facut-o deja prin adunarile generale, in cursul lunii septembrie 2017, iar majoritatea lor covarsitoare a propus respingerea modificarilor anuntate de ministrul Tudorel Toader.

Prin urmare, continutul modificarilor a determinat o reactie aproape unanima de respingere, iar atitudinea inflexibila a domnului Toader a consolidat aceasta pozitie ferma, care inseamna mai mult decat o dublare a mesajului CSM de a emite un aviz negativ.

Este vorba de o veritabila declaratie publica de independenta a magistraturii, dar nu de o schimbare de atitudine interioara, cat timp respingerea Legilor Justitiei a reprezentat o coordonata continua.

Surpriza poate fi doar pentru opinia publica, intrucat a fost asaltata cu luari de pozitie din partea a patru-cinci magistrati, cu titlu individual, ori din partea a doua asociatii profesionale, extrem de vocale, dar fara prea mare sustinere printre colegi, dovada ca si multi dintre membrii lor, inclusiv din foruri de conducere, sunt de acord cu memoriul trimis premierului si ministrului Justitiei.

Care sunt principalele nemultumiri in privinta acestor legi?

In contextul aderarii Romaniei la UE, Justitia din Romania s-a schimbat si a inceput sa se alinieze celor din statele democratice ale Europei de Vest. Foarte multi tineri magistrati au intrat si promovat in sistemul judiciar, Institutul National al Magistraturii determinand intinerirea vizibila a corpului profesional, unul mult mai energic.

A crescut calitatea motivarilor hotararilor judecatoresti, chiar in conditiile unui volum de activitate imens, DNA a propus constant rezultate serioase, iar sute de politicieni si magistrati corupti au fost deja condamnati definitiv.

Pe de alta parte, MCV nu a fost ridicat nici dupa 10 ani de la aderare.

Intr-un astfel de registru, Ministerul Justitiei si CSM au propus modificarea Legilor Justitiei, starnind, inca din toamna anului 2015, protestul a peste 1.000 de magistrati.

Ramase in asteptare, aceste modificari sunt insa reafirmate in anul 2017, mult mai grav, vizand, intre altele:

- punerea Inspectiei Judiciare sub controlul Ministerului Justitie, desi afirmarea si garantarea independentei inspectorilor judiciari presupune excluderea oricarei implicari a factorilor politici, inclusiv a unui ministru al Justitiei, membru al unui guvern politic (ce pare atotputernic in legislatia modificatoare propusa, pastrand inclusiv atributii cu privire la administrarea bugetului instantelor judecatoresti, dar si in materie disciplinara);

- inlaturarea promovarii meritocratice la instante si parchete prin inlocuirea concursului dificil de promovare cu o procedura extrem de netransparenta si subiectiva de evaluare a unor acte judiciare;

- revenirea in magistratura, fara examen, a persoanelor care au ocupat minim 10 ani functia de judecator sau procuror, inclusiv in perioada comunista;

- crearea unei directii specializate in cadrul PICCJ avand ca obiect de activitate cercetarea penala a magistratilor, masura ce transmite opiniei publice un sentiment de neincredere in eficienta reglementarii actuale si, in acelasi timp, se poate dovedi un instrument de presiune asupra magistratilor, in cazul in care garantiile de organizare a unei astfel de structuri nu sunt transparente si efective;

- realizarea unor filtre suplimentare care sa impiedice efectuarea urmaririi penale fata de un judecator sau procuror pentru infractiuni savarsite in exercitarea atributiilor de serviciu sau in legatura cu acestea, posibila numai dupa incuviintarea Sectiei pentru judecatori sau procurori, dupa caz, a CSM;

- excluderea presedintelui Romaniei din procedura de numire a procurorilor in principalele functii de conducere din parchete poate fi justificata in mod obiectiv numai daca Ministrului Justitiei i-ar reveni atributia de a emite un simplu aviz consultativ, iar nu de a propune sectiei de procurori a CSM o anumita persoana spre a fi numita in functia de conducere;

- reducerea atributiilor Institutului National al Magistraturii cu privire la formarea generatiilor tinere de magistrati;

- schimbarea conditiilor de admitere la INM este apta a produce in timp desfiintarea acestuia si imposibilitatea recrutarii in profesiile de judecator sau procuror a studentilor eminenti ai facultatilor de drept.

Toate aceste modificari propuse fara studii de impact si fara o prealabila consultare asupra unor aspecte legislative esentiale, pentru asigurarea transparentei decizionale, in raport cu magistratii si societatea civila, vor influenta cariera si activitatea profesionala a magistratilor, pentru o perioada indelungata, si vor produce in sistemul judiciar dezechilibre ce au fost condamnate de Comisia Europeana in repetate randuri.

Considerati ca este necesara aceasta modificare a reglementarii raspunderii magistratilor? Exista credinta ca forma actuala deficitara a reglementarii nu ar permite practic sanctionarea magistratilor care, de aceea, si-ar permite acum orice abuz?

Poate fi surprinzator pentru opinia publica, dar Romania se situeaza printre statele care angajeaza raspunderea magistratului la limitele si standardele cele mai ridicate din UE.

Actiunile disciplinare au fost exercitate in mod constant si justificat si au condus, pentru perioada 2010-2017, la sanctionarea disciplinara a peste 150 de magistrati.

De asemenea, au fost condamnati zeci de magistrati pentru fapte de coruptie, judecatorul si procurorul fiind lipsit de orice imunitate pentru fapte de natura penala, cu exceptia masurilor preventive carora le sunt aplicabile protectii filtru.

Raspunderea patrimoniala corespunde exigentelor UE, iar invocarea cuantumului despagubirilor acordate ca urmare a condamnarilor statului roman la CEDO nu reprezinta o cauza justificata pentru agravarea raspunderii civile a magistratilor, in conditiile in care, de cele mai multe ori, eroarea judiciara reprezinta culpa puterii legislative si executive.

Puterea judecatoreasca s-a vazut pusa in fata faptului implinit, aplicand o legislatie deficitara, de natura a conduce la incalcarea Conventiei. Si exista studii in acest sens.

Sigur, sunt si cazuri de erori judiciare provocate de magistrati, dar exista un cadru legal suficient pentru sanctionarea lor.

Chiar daca ar fi considerata necesara o imbunatatire a acestui sistem sanctionator, o astfel de propunere ar trebui sa se bazeze pe solutii legislative din statele membre ale UE, pe standardele europene si internationale privind independenta judiciara si responsabilitatea.

Cand filosofia unui proiect legislativ este insa incadrata exclusiv in largirea atributiilor ministrului Justitiei, asa cum este cazul pachetului legislativ propus de ministrul Tudorel Toader, o astfel de modificare nu poate reprezenta mai mult decat un factor de imixtiune suplimentara in magistratura.

Exista si modificari pe care le considerati necesare si corecte?

Sigur, in proiectul de lege sunt cuprinse si unele solutii care provin de la judecatori si procurori, de la asociatiile profesionale.

Inclusiv eliminarea beneficiului locativ prevazut de lege pentru magistratii pensionati, marele privilegiu pe care ministrul Toader l-a clamat repetat, este o propunere care vine tot dinspre magistratura.

In fapt, era vorba de foarte putini astfel de fosti magistrati, poate mai multi fiind asimilati acestora care au lucrat in Ministerul Justitiei.

Oricum, lipsesc din proiect, contrar recomandarilor din MCV, acele masuri suplimentare necesare pentru a furniza un sprijin adecvat magistratilor impotriva carora sunt indreptate critici ce submineaza independenta Justitiei.

Multi colegi sunt linsati efectiv de o parte a presei, iar apararea lor lipseste cu desavarsire, neexistand un cadru legal rezonabil.


Ce ar trebui sa se intample acum cu proiectul Legilor Justitiei, din punctul dvs de vedere?

Ar trebui retras. Multe modificari de esenta propuse de ministrul Justitiei incalca MCV, rapoartele sale constante si fundamentele unei magistraturi firesti intr-un stat democratic.

CCR a apreciat ca, prin faptul ca are calitatea de membru al UE, statului roman ii revine obligatia de a aplica acest mecanism si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru, in aplicarea art. 148 din Constitutia Romaniei.

Si daca ministrul va merge mai departe cu actuala forma?

Suntem un stat membru al Uniunii Europene. Reactiile Comisiei Europene si ale partenerilor europeni sunt negative. Nu e prea dificil pentru un ministru al Justitiei sa inteleaga acest lucru. Si miile de magistrati i-au reamintit in ultimele zile.

Strict tehnic, exista, dupa adoptarea in Parlament, posibilitatea unui control a priori la Curtea Constitutionala, care a respins in precedent unele propuneri similare, mai ales referitoare la raspunderea magistratilor.

Cred ca ministrul va cantari toate argumentele si va lua solutia pe care aproape toti colegii mei o asteapta.

Cum primiti promisiunea ca va supune analizei Comisiei de la Venetia modalitatea de numire a procurorilor sefi?

Sesizarea Comisiei de la Venetia trebuia sa reprezinte un demers prealabil. Oricum, concluziile acesteia se pot lasa asteptate pentru mai mult de sase luni, ceea ce nu justifica mentinerea actualului proiect in stand by.

Desi in studiile sale stiintifice domnul ministru incurajeaza dialogul judecatorilor constitutionali, ca ministru ignora, cel putin pentru moment, un dialog cu judecatorii obisnuiti. Este un aspect de neinteles.

Dl ministru sustine ca magistratii doar aplica legile, nu ei le fac. Mai mult, atrage atentia ca avizul CSM este doar consultativ.

Domnul ministru a activat 9 ani ca judecator al CCR. Stie, asadar, foarte bine ca jurisprudenta recenta a acesteia a dezvoltat o noua dimensiune a dispozitiilor art.1 alin. (5) din Constitutie ("In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie"), in sensul atasarii continutului sau normativ a principiului colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului.

Inclusiv normele legislative ce prevad avizul CSM trebuie interpretate in spiritul loialitatii fata de Constitutie si obligatiei autoritatilor publice de a aplica MCV si a da curs recomandarilor stabilite in acest cadru.

Ca atare, nici avizul CSM nu poate fi nesocotit, el fiind emis in respectul suprematiei Constitutiei. Nu este vorba ca magistratii sa adopte ei insisi legile.

A fost indusa ideea, mai ales de catre asociatii ale judecatorilor, precum UNJR si AMR, ca intre procurori si judecatori ar exista un soi de adversitate, ca judecatorii sunt victime ale procurorilor terifianti. Cum percepeti dvs aceasta relatie intre judecatori si procurori?

Suntem peste 3.000 de colegi pe lista de sustinatori ai memoriului, deopotriva, judecatori, procurori si magistrati asistenti ai ICCJ. Prin urmare, astfel de speculatii nu isi au locul.

Fiecare dintre ramurile magistraturii are propriul specific, insa astfel de afirmatii nu sunt benefice pentru magistratura, dimpotriva, o vulnerabilizeaza din interior.

As fi dorit ca presedintele ICCJ sa fie liantul dintre magistrati, asa cum, spre exemplu, actioneaza frecvent presedintele Curtii de Casatie din Belgia. Retoric spunand.

Ca judecator, va ingrijoreaza decizia CCR care obliga un magistrat, in cazul acesta procurorul sef DNA, sa se prezinte in fata unei comisii parlamentare de ancheta? Va temeti ca dupa aceasta decizie orice magistrat ar putea fi chemat in fata judecatii parlamentarilor? Ar putea fi o forma de presiune si intimidare?

Sigur, nu suntem in Marea Britanie sau intr-un alt sistem judiciar si politic, pentru ca astfel de imprejurari sa fie obisnuite.

Comisiile parlamentare isi pot avea si ele rolul lor, mai ales in privinta observarii unor aspecte care sa duca la modernizarea legislatiei.

Poate ar fi fost utila o prealabila consultare a Comisiei de la Venetia, pentru a nu crea reguli proprii, originale, in Romania. Chiar daca poate fi acceptata si ca o forma de presiune indirecta, asa cum afirmati, un judecator sau procuror a carui conduita este mai presus de orice dubiu nu poate fi clintit de o astfel de obligatie stabilita de Curtea Constitutionala.

Este adevarat, institutiile sunt conduse de oameni, iar nu de roboti, iar metehnele perioadei comuniste nu au fost inlaturate definitiv din perceptia si comportamentul autoritatilor publice din Romania.

Urmeaza ani dificili, iar sprijinul Comisiei Europene, in cadrul MCV, va fi esential.


Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Sursa: Ziare.com

Articol citit de 12980 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
41 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Separarea si echilibrul, partea cu echilibrul

si controlul reciproc -va scapa asa. Daca tu vrei o casta de semizei , plateste-o tu - la tine acasa.
Romania NU are Putere Judecatoreasca , pentru ca a amestecat judecatorii cu procurii - are Autoritate Judecatoreasca.
Partea cu separarea am nenorocit-o din Constitutie , macar sa nu o agravam prin legislatie.

 

 

Cum

au facut greva pentru salarii mari, acuma nu pot face pentru demisia ministrului-sluga ?

 

 

Guvernul pica precum frunzele, magistratii vesnici

1.Il controlezi prin vot ca tu alegi pe cei care investesc Guvernul,
2.Il controlezi prin Parlament ,orice initiativa trebuie votata ,
3.tot in Parlament opozitia cheama ministrii saptamanal, face comisii de control pentru Guvern, pe langa controlul uzual.
4. prin contencios administrativ - cand ceri anularea actelor administrative ,
5.prin contencios constitutional ,ca nu e ordonanta necontestata ,
6.prin procesele civile si penale.
7. il mai dai si jos cu miscari de strada.

 

 

Eu am pretentia ca orice om alfabetizat intelege

Ca nu poti crea o structura stat in stat si ca trebuie sa existe control cetatenesc asupra tuturor , iar puterile trebuie sa se controleze reciproc - altfel de unde echilibru ?!!
Independenta Justitiei inseamna ca judecatorul nu e obligat sa dea o anumita solutie - atat si nimic mai mult.

 

 

magdalenooo,penalii nu pot controla justitia

Nu ai argumente.Pesede a fost votat de 20% din alegatori,jumatate asistati sociali si analfabeti.
Asa au ajuns in parlament multi infractori si penali care vor sa controleze justitia.
Mai bine ia un city break la Londra sa vezi ca viata poate fi si frumoasa .

 

 

reprezentantii societatii civile

Victor Alistar!?!!!
Scarabeu pesedust.....

 

 

Cand e vorba despre

răspunderea magistratului indată sariti , este absolut necesara , multi dintre voi au pus umărul la situatia in care se găsește Romania astazi ! Poate ne spune careva ce s-a intamplat cu cel care a inchis dosarul revoluției ... Legea răspunderii magistratului este absolut necesara ! Dupa cum bine s-a vazut , clasic romanesc , examenele la INM pentru fraieri erau la prima vedere pentru șmecheri erau servite .

 

 

Acum

Fie vorba intre noi in afara de nea ala care a tăiat penisul , mai Cunoști vreun caz in care pacientului i s-a facut dreptate , n-am votat niciodata pe rosu dar din nefericire atat stanga cat si dreapta si-au dat mana , Chiuariu a fost ministru de justitie de dreapta , ce sa mai discutam despre ce se intampla in teritoriu daca superiorul lor s-a prezentat astfel . Mona Pivniceru se plimba cu masina lui Nastase JR timp ce tac-su dupa 8 ani de procese urma sa fie condamnat . Varul lui Ponta alta catastrofa in fruntea justitiei ...Stănoiu un monument de" inteligenta" ...

 

 

De unde inversunarea asta pentru control?!

Justitia e singura putere alcatuita din specialisti, iar nu alesi. Alegerea de catre electorat e un proces democratic, dar el este necesar atunci cand competentele profesionale pentru o functie publica nu pot fi restrictiv definite. Mai clar, oricine poate fi parlamentar sau ministru, pentru a fi magistrat e nevoie de studii de specialitate.
Si atunci controlul asta de care faci atata caz, cine sa il indeplineasca? Bineinteles, doar alti functionari cu studii de specialitate, insa numiti exclusiv politic la mana a treia: alegatorii aleg alesii, acestia formeaza dupa placul lor majoritatea parlamentara, care valideaza un guvern in care ministrul de resort e numit si care, in fine, ar putea avea in subordine IJ. Si care acum isi doreste atributii marite in numirea celor controlati tot de el. Cam mult! Mai ales cu minciuna ca ar face-o in numele cetatenilor, cand el e subordonat politic.

Din Constitutie:
(4) Statul se organizează potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor - legislativă, executivă si judecătorească - in cadrul democratiei constitutionale.
Justitia nu legifereaza, nu executa, doar controleaza. Daca celelalte puteri vor sa ocontroleze firesc ar fi ca si justitia sa legifereze macar.

 

 

"CINE VA CONTROLEAZA...Daca cetatenii-Nu,...

Cine?Doar Dumnezeu?"
Buna intrebare.
Pentru actualul Guvern.

 

 

Rautzu

Cand Romania va produce un PIB cat al Franței , de acord sa fiți remunerați precum ei . Mazare a primit 4 ani cu suspendare pt un prejudiciu uriaș in timp ce baba frosa pt 2 margarete primeste cu executare , reprezentați ati fost in parlament chiar dintre ai voștri Chiuariu este unul ...

 

 

Feruginoasa reface statul de drept :)

"Romania NU are Putere Judecatoreasca".
Inutil sa mai insist.
Daca nu are, nu are !!!
Romania are pzd.
Care tine loc de orice.

 

 

BRAVO, DOMNULE!

In sfarsit, putem avea ARGUMENTELE revoltei din magistratura! P.S. Vorba romanului: "cand peste 3.000 de oameni iti spun ca esti corupt, Dorele, du-te la culcare"!

 

 

un pct de vedere pertinent si aparent corect extras din refor-

ma ministrului(cu m mic) justitiei, dar nu este complet ca proiectie finala: este evident si de bun simt ca trebuie sa existe o raspundere a magistratilor, dar in fata cui oare, si, mai ales, in fata carui mecanism legislativ care sa fie simultan corect, obiectiv si neinterpretabil ?
Furati de evenimente si ritmul alert al cotidianului uitam prea usor ca drumul spre iad este pavat cu bune intentii. Ca si Constitutia demo construita de comunistii albiti subit democratici: dreptul la proprietate este sfant, dar caracterul acesteia trebuie sa fie inalienabil corect si cinstit organic, nu doar prezumat conventional corect; avem exemple active in toate democratiile functionale, oare de ce suntem noi mai cu motz ?
Motzul specific duplicitatii pesediste impotriva curentului democratic real: dupa 27 de ani de balbaieli legislative recunoscute, ACUM vor sa corecteze balba in interesul poporului!

 

 

@magdalenaferu

Buna dimineata,
domnul judecator nu are umor iar interviul nu este pentru reviste de umor !
Domnul judecator exprima idei fixe , cuprinse rigid intre niste limite peste care nu este instruit sau nu are capacitatea sa treaca.
ptr. domnul judecator nu exista nici macar teoretic conceptul de echilibru si control intre Puteri; nu exista nici macar ideea ca Legea provine de la Legislativ iar el o aplica !
Domnul judecator traieste intr-o alta Lume, in interiorul unei deja Caste incremenite in privilegii , cel mai important privilegiu fiind ermetizarea Sferei numite Justitia ! Se tinde chiar spre inlaturarea minusculei fisuri numita "reprezentantii societatii civile"!!!
Este obligatorie extragerea Inspectiei Judiciare din aceasta zona de " mici dumnezei", ermetizata, autista in care se afla blocata astazi si crearea unui cadru de eficientizare a misiunii sale de vehicul ( printre altele) al Societatii in Controlul constitutional asupra Justitiei.
De asemenea, CSM trebuie reformat din temelii, insasi denumirea C.S. al Magistraturii fiind limitativa, improprie si insuficienta !
Pentru a exprima o realitate dorita de Societate si necesara pentru sanatatea Justitiei , l-as vedea numit Consiliul Superior al Justitiei, cu o componenta mult largita prin cooptarea unor profesori universitari ai celor 3 centre universitare de notorietate cu contributii determinante in stiinta dreptului , reprezentanti ai Baroului National ( Uniunea), reprezentanti ai executorilor si notarilor.
Propunerile de lege ferenda ca si cele de lege lata ale acestui CSJ ar capata infinit mai multa credibilitate in promovare la Legislativ.

O zi buna!

 

 

Prima   1   2   3   Ultima

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor