Analiza: Comisia de la Venetia bate obrazul CCR si ii livreaza lui Iohannis argumentele prin care ar fi putut sa nu o revoce pe Kovesi

Opinia preliminara a Comisiei de la Venetia privind Legile Justitiei pune sub semnul intrebarii decizia Curtii Constitutionale de a-i cere presedintelui Klaus Iohannis revocarea lui Kovesi de la sefia DNA, notand contradictiile pe care le ridica.

Astfel, Comisia de la Venetia reia, meticulos, intreg contextul de jurisprundenta a CCR in ceea ce priveste procedura de numire si revocare a procurorului-sef al DNA. Fara a arata cu degetul si fara comentarii stufoase, organismul european remarca insa cat se poate de fara de echivoc contradictia dintre doua decizii succesive ale Curtii in aceasta privinta.

La punctul 56 din raportul pe care Comisia de la Venetia l-a facut public vineri, este amintita decizia judecatorilor constitutionali privind proiectul de amendare a Legii nr. 303/2014, in care CCR a constatat ca limitarea puterii presedintelui (la un singur refuz) in ceea ce priveste propunerea pe care ministrul Justitiei o face pentru functia de procuror-sef nu ridica obiectii de constitutionalitate.

"Prin contrast", noteaza Comisia de la Venetia, intr-o decizie din 2005, aceeasi Curte Constitutionala a decis ca rolul Presedintelui in procedura de numire a procurorilor nu poate fi pur formal.

"Aceste judecati diferite sunt greu de reconciliat, iar situatia constitutionala exacta pentru numirile procurorilor-sef ramane in acest fel neclara", noteaza Comisia de la Venetia.

Impactul acestor decizii contradictorii merge insa mai departe de numirile procurorilor-sef si pune in culpa relatia dintre magistrati si puterea executiva.

Este limpede, arata raportul Comisiei de la Venetia, ca ministrul Justitiei primeste via CCR puteri sporite cand, de fapt, contextul necesita o mai mare intarire a independentei magistratilor si a rolurilor pe care trebuie sa le detina Presedintele si CSM, tocmai pentru a balansa puterile ministrului.

Dupa ce sunt astfel puse in oglinda decizii contradictorii ale Curtii, concluzia este direct adresata judecatorilor constitutionali: "Curtea Constitutionala are autoritatea de a interpreta Constitutia intr-o maniera proprie si nu este de compententa Comisiei de la Venetia sa conteste aceasta interpretare".

Cheia de lectura a acestui paragraf este la indemana: dupa ce constata ca CCR si-a modificat radical propria interpretare a aceleiasi Constitutii, Comisia de la Venetia plaseaza intreaga responsabilitate pe umerii celor noua magistrati constitutionali.

De altfel, Comisia de la Venetia a amintit CCR, nu mai departe de saptamana trecuta, ca are o mare responsabilitate in a adopta decizii care sa fie conforme Constitutiei.

Vorbind insa despre paradoxul de a avea doua interpretari fundamental diferite pentru acelasi text constitutional, Comisia de la Venetia indica o posibila solutie pe care ar fi avut-o presedintele Klaus Iohannis: referendum pentru modificarea unei Constitutii care a dat, iata, atat de mult de furca judecatorilor CCR.

Daca insa, Klaus Iohannis nu a stiut cum sa gestioneze juridic situatia creata de decizia CCR, care practic i-a impus sa o demita pe Kovesi din functia de procuror-sef al DNA, la cererea lui Tudorel Toader si in pofida impotrivirii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), presedintele are in fata alte doua incercari decisive:

- decretul de numire a procurorului-sef al DIICOT, pentru care ministrul Justitiei l-a propus pe Felix Banila, contestat printr-un apel public de procurorii din interiorul institutiei. De la summit-ul NATO, Iohannis a anuntat ca va lua o decizie saptamana viitoare.

- procedura de numire a unui nou sef al Directiei Nationale Anticoruptie si pentru care, ignorand toate recomandarile din ultimele MCV-uri, Tudorel Toader s-a plasat in centru, autarhic.

Comisia de la Venetia i-a pus la dispozitie presedintelui argumente constitutionale, dar de cum vor fi luate deciziile care, pe termen lung, au efect direct asupra independentei magistratilor (asa cum remarca si opinia preliminara a Comisiei), va raspunde doar Klaus Iohannis.

Presedintele se poate comporta politic si isi poate securiza finalul de mandat, cedand in fata santajului cu suspendarea pe care Liviu Dragnea sustine ca il are in maneca, sau isi poate asuma, asa cum ii indica si Comisia de la Venetia, un rol mai puternic, care sa balanseze influenta Guvernului, asa cum, de altfel, ii spune chiar si Constitutia Romaniei.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. ”PNL-PSD continuă acapararea statului român”

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...