CSM a sesizat Curtea Constitutionala: Cum poate fi blocata ordonanta Iordache

CSM a sesizat Curtea Constitutionala cerandu-i sa constate existenta unor conflicte intre Guvern si Parlament si intre Guvern si CSM, si sa dispuna restabilirea ordinii constitutionale, o solutie in acest sens fiind lipsirea ordonantei Iordache de orice efect juridic.

Miercuri, plenul CSM a luat act si a hotarat sa sustina initiativa presedintelui, judecatorul Mariana Ghena, de a sesiza Curtea Constitutionala in cazul ordonantei Iordache. In aceeasi sedinta, plenul CSM a decis si sa transmita un mesaj public privind apararea independentei sistemului judiciar.

Cele doua documente sunt postate pe site-ul CSM.

Astfel, CSM cere Curtii Constitutionale sa solutioneze conflictul juridic de natura constitutionala intre autoritatile statului, legiuitoare, executiva si judecatoreasca aparut intre Guvern si Parlamanent, pe de o parte, si intre Guvern si CSM, pe de alta parte.

La finalul sesizarii, CSM solicita Curtii Constitutionale sa admita cererea si sa pronunte o decizie prin care sa constate existenta conflictelor intre puteri, precum si sa dispuna "masurile pe care le considera necesare si utile pentru restabilirea ordinii constitutionale care ar trebui sa existe intre autoritatile statului".

In opinia CSM, un remediu efectiv pentru restabilirea ordinii constitutionale il constituie "lipsirea actului normativ adoptat de Guvernul Romaniei, cu depasirea competentelor normative prevazute de Legea Fundamentala, de orice efect juridic, ca act care nu poate genera, modifica sau stinge raporturi juridice conform intentiei autorului".

Argumentele CSM

In sesizare, CSM semnaleaza faptul ca "a avizat negativ o forma anterioara" proiectul de OUG, apreciind ca "reglementarea preconizata nu poate fi adoptata" pe aceasta cale, pentru ca nu sunt indeplinite conditiile din Constitutie.

In ceea ce priveste forma OUG adoptata pe 31 ianuarie, ea a fost trimisa spre avizare la CSM chiar in dupa amiaza acelei zile, iar guvernul nu a asteptat un aviz.

Referitor la primul conflict juridic de natura constitutionala, intre Guvern si Parlament, CSM semnaleaza faptul ca, prin adoptarea ordonantei si in lipsa cerintei constitutionale de a exista "o situatie extraordinara a carei reglementare nu poate fi amanata", Guvernul Grindeanu "a nesocotit competenta autoritatii legiuitoare (...) si a incalcat principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat" consacrat de Legea Fundamentala.

Mai mult, chiar daca Guvernul Romaniei este abilitat sa adopte OUG, "competentele acestuia de a reglementa in domeniul legii organice sunt limitate exclusiv la situatiile extraordinare" precizate explicit, mai arata CSM.

In plus, CSM invoca decizia CCR nr. 255/2015 conform careia "Guvernul poate adopta ordonante de urgenta daca sunt indeplinite in mod cumulativ urmatoarele conditii: existenta unei situatii extraordinare; reglementarea acesteia sa nu mai poata fi amanata; urgenta sa fie motivata in cuprinsul ordonantei".

Totodata, in sesizare se mai puncteaza, printre altele, faptul ca, prin decizia 15/2000, CCR a statuat faptul ca dreptul guvernului de a adopta OUG nu trebuie sa fie echivalat cu "un drept discretionar", iar "aceasta abilitare constitutionala nu poate justifica abuzul in emiterea ordonantelor de urgenta".

In acest context, CSM reclama faptul ca multe dintre modificarile aduse prin ordonanta Iordache "depasesc sfera modificarilor impuse prin deciziile CCR", cele mai relevante fiind "modificarile si completarile operate in privinta infractiunii de abuz in serviciu", cum ar fi introducerea pragului de 200.000 lei sau reducerea semnificativa a limitelor pedepselor.

Consideratii similare sunt valabile si in ceea ce priveste modificarea conflictului de interese, sustine CSM.

Consiliul mai semnaleaza CCR faptul ca prin decizia Curtii invocata de Guvern in nota de fundamentare se cerea Executivului sa faca o "clarificare" a textului art. 301 din Codul Penal, nu sa fie eliminata ipoteza in discutie. In acelasi fel au fost semnalate si alte aspecte controversate din OUG.

De asemenea, CSM semnaleaza faptul ca dezincriminarea sau incriminarea unui unei fapte "tin de politica penala a statului" si trebuie facuta, conform Constitutiei, in parlament.

Guvernul "nesocoteste competentele autoritatii legiuitoare", puncteaza CSM.

In ceea ce priveste conflictul intre Guvern si CSM, Consiliul subliniaza faptul ca potrivit Constitutiei trebuie sa existe o separatie si un echilibru al puterilor, iar raporturile intre autoritatile publice sunt stabilite prin mecanisme prevazute de lege.

Astfel, potrivit Constitutiei, plenul CSM trebuie sa avizeze actele normative "ce privesc activitatea autoritatii judecatoresti", iar Ministerul Justitiei a trimis la avizare ordonanta Iordache chiar pe 31 ianuarie.

Avizul CSM "nu poate fi ignorat", asa cum s-a intamplat, se mai arata in sesizare, fiind "nesocotita atributia Consiliului" de a-si spune punctul de vedere.

Guvernul "a adoptat proiectul de act normativ fara sa constate ca nu exista avizele necesare si fara sa fi permis avizatorilor analizarea proiectului de act normativ", mai puncteaza CSM.

Consiliul semnaleaza Curtii Constitionale si faptul ca "reprezentantii Executivului au ascuns intentia reala" pe care au avut-o si au deturnat toate mecanismele legale prin care se asigura separatia si exhilibrul puterilor in stat, ceea ce "reprezinta o amenintare la adresa statului de drept".

Pe de alta parte, CSM reclama faptul ca modificarea Codurilor Penale atrage consecinte asupra activitatii instantelor de judecata, in special legate de momentul intrarii sale in vigoare, tinand cont ca o unele prevederi intra imediat, iar altele abia peste 10 zile, iar acest lucru poate crea "serioase dificultati in realizarea actului de justitie". Astfel, judecatorii trebuie sa analizeze intr-un timp foarte scurt miile de cazuri de abuz in serviciu si conflict de interese existente pentru a stabili ce dosare se inchid.

Mesajul public pentru apararea independentei sistemului judiciar

Tot miercuri, plenul CSM a adoptat si un mesaj public pentru apararea independentei sistemului judiciar in care se reaminteste ca CSM este "garantul independentei justitiei", iar aceasta reprezinta "o componenta esentiala a statului de drept", a carei independentea trebuie garantata de stat.

"Este de datoria tuturor guvernelor si a celorlalte institutii de a respecta si supraveghea independenta corpului de magistrati. Puterilor executiva si legislativa le revine obligatia de a se abtine de la adoptarea oricaror masuri care ar putea submina independenta magistratilor", se mai arata in mesajul CSM, in care se mai reaminteste si faptul ca Romania este stat membru al UE, iar "adoptarea unor masuri care submineaza progresele inregistrate in reforma justitiei are un impact negativ major asupra societatii romanesti in general".

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...