De ce este Justitia ineficienta, prin ochii unui om din sistem Interviu

Judecatoarea Dana Garbovan, de la Curtea de Apel Cluj, fost presedinte al Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, considera ca in acest moment sistemul judiciar trece printr-un moment de instabilitate, pornind de la instabilitatea creata la varful Ministerului Justitiei.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Dana Garbovan a apreciat ca o reforma autentica a Justitiei presupune nu doar independenta, ci si eficienta, adica un act de justitie de calitate, previzibil si intr-un termen rezonabil. Si din acest punct de vedere carentele din sistem sunt mari.

Dana Garbovan atrage atentia ca evaluarea magistratilor este insuficienta, iar politica de resurse umane a CSM este incoerenta. In privinta recentelor revocari din CSM, judecatoarea Dana Garbovan considera ca ea a fost un decont si pentru nemultumirea judecatorilor fata de CSM in ansamblul lui.

Lipsa evaluarii reale a magistratilor permite dezvoltarea coruptiei

Cu ocazia unei recente sedinte CSM, presedintele ICCJ, Livia Stanciu, spunea ca in peste 30 de ani de cariera exclusiv in magistatura nu a vazut in instante ce vede astazi. Dvs ce vedeti in sistemul judiciar in aceste moment?

Nu stiu exact la ce s-a referit doamna presedinte Livia Stanciu, insa din punctul meu de vedere este clar ca in acest moment parcurgem o perioada dificila, generata de o criza a lidershipului in sistem, blocat in doua probleme: scandalul din Consiliul Superior al Magistraturii - culminat cu revocarea a doi dintre membrii sai - si numirea in functiile de conducere ale Parchetului General.

Chiar daca importante, cele doua probleme raman totusi punctuale, concentrand nepermis toate energiile la nivelul varfului sistemului si trecand in umbra celelalte obiective strategice ale Justitiei. Amintesc doar ca noul Cod de procedura civila a intrat in vigoare aproape neremarcat, fara o pregatire prealabila ce era absolut necesara, MCV continua sa indice deficiente serioase s.a.m.d.

Scandalul de la TMB a scos la iveala o autentica retea de coruptie, care include nu numai cumpararea de sentinte, ci si fraudarea sistemului de distribuire aleatorie a dosarelor. Credeti ca este un caz izolat sau vorbim despre practici raspandite in instantele din Romania?

Coruptia magistratilor este, din punctul meu de vedere, cea mai grava forma de coruptie. Iar cand aceasta imbraca forma unei retele ce include magistrati, avocati, grefieri, implicand suspiciuni privind fraudarea sistemului informatic, ne aflam in prezenta unui fapt suficient prin el insusi pentru ca, prin gravitatea sa, sa provoace un mic cutremur in sistem.

Chiar daca de o gravitate exceptionala, astfel de fapte raman totusi izolate si ar fi o greseala enorma sa extindem perceptia asupra lor peste intreaga magistratura. Dincolo de problema punctuala expusa - unde primeaza totusi prezumtia de nevinovatie - cred ca e vitala abordarea problemelor legate de sistem. Este o chestiune ce tine strict de componenta personala sau este o problema mai grava?

Ar fi o greseala sa lasam intrebarea pur retorica, pentru ca, din punctul meu de vedere, cazul releva deficiente vechi de sistem ce se impun a fi solutionate. Cu titlu de exemplu, amintesc doar cateva dintre acestea, avansand totodata posibile solutii.

Lipsa evaluarii reale, atat la nivel individual, cat si la nivel de instanta, permite dezvoltarea unui comportament de acest tip. Cred ca inca din 2005 a fost efectuat de catre expertul Jesper Wittrup un studiu care a identificat necesitatea evaluarilor in sistemul judiciar. Totusi, pana in prezent, evaluarea individuala este una pur formala, esentialmente subiectiva, iar evaluarea instantelor lipseste cu desavarsire.

Acest ultim tip de evaluare este cu deosebire important: in momentul in care exista criterii exterioare de evaluare, care releva disfunctionalitati inclusiv sub aspectul integritatii sau al corectitudinii, exista deja un instrument util de verificare si corectarea lor inca din faza incipienta.

Managementul instantelor trebuie imbunatatit; orice suspiciune vizand sistemul de repartizare trebuie imediat verificata; aceste verificari trebuie adaugate controalelor periodice, pentru ca nici un sistem, indiferent cat de performant ar fi, nu este infailibil.

O alta problema tine de o practica curenta in instante: cea a mentinerii completelor de judecata in aceeasi componenta pe termen nelimitat. Or, acest fapt este nerecomandat nu doar prin referire la evitarea cazurilor - totusi exceptionale - de coruptie, ci mai ales din perspectiva stimularii performantelor magistratilor, prin evitarea plafonarii si a rutinei.

Justitia trebuie sa ofere un act de calitate, previzibil si intr-un termen rezonabil

V-ati remarcat de-a lungul timpului ca unul dintre cei mai reformisti magistrati din Romania. Cat de departe suntem de o autentica reforma a Justitiei?

De peste 15 ani vorbim in Romania de reforma in Justitie, si nu doar vorbim. Au avut loc transferuri importante de competenta de la puterea executiva la cea judecatoreasca, mii de magistrati au fost selectati pe criteriul meritocratiei, promovarile in sistem se fac prin concurs, a fost consolidat statutul judecatorilor si procurorilor.

Nu trebuie uitat insa ca e nevoie de timp pentru consolidarea reformelor deja facute si pentru ca efectele acestora sa fie percepute la dimensiunea reala. In acelasi timp, cred ca e momentul sa trecem la un alt nivel. Eforturile concentrate pe dobandirea independentei Justitiei - la nivel individual si de sistem - trebuie complinite cu cele privind eficientizarea acesteia, cele doua valori fiind componente complementare ale aceleiasi constructii.

O reforma autentica nu inseamna a dobandi doar o justitie independenta, ci si o justitie eficienta. Justitia trebuie sa ofere un act de calitate, previzibil si intr-un termen rezonabil, iar din acest punct de vedere suntem inca departe de acest deziderat.

Un exemplu este cred relevant. Politica de resurse umane la nivelul Ministerului Justitiei si al CSM este in continuare lipsita de coerenta si viziune pe termen mediu si lung, tributara pacatosului obicei de a rezolva doar problemele iminente, prin adoptarea unor solutii pe termen scurt, ce pot avea serioase consecinte negative pe termen lung.

In fiecare an numarul de dosare creste semnificativ, corelativ cresc costurile pentru stat, durata proceselor pentru cetateni si incarcatura de dosare pe judecator. Avem deci prea multe premise pentru o justitie ineficienta. Cu toate ca acest fapt este unul evident, nu am vazut nici o preocupare serioasa pentru o analiza a cauzelor acestui fenomen si, ulterior, pentru asanarea sa.

Sistemul de taxe de timbru este demult depasit, practicile administrative ce contravin unei jurisprudente consolidate incurajeaza perpetuarea litigiilor, iar legislatia nationala ce contravine celei europene reprezinta un izvor nesecat de procese. Iata cum perpetuam in mod absolut irational o stare de fapt ce reprezinta o veritabila frana a reformei amintite.

Apoi, o justitie de calitate presupune profesionalismul actorilor ei. Am amintit anterior problema evaluarii magistratilor, acesteia i se adauga cea a profesionalismului celorlalti actori, in special a avocatilor, o profesie ce este inca departe de dezideratul reformei, dar cu un rol esential in sistemul judiciar in ansamblu.

Cele doua vulnerabilitati, alaturi de alte cauze precum legislatia incoerenta si ambigua, aduc cu ele practica neunitara, care a atins la noi o gravitate suficient de mare pentru a naste nu doar imprevizibilitate in actul de justitie, ci si un acut sentiment de frustrare si nedreptate in randul justitiabililor.

De la finalul mandatului fostului ministru Catalin Predoiu, in mai 2012, sistemul a evoluat sau a involuat?

Termenul cel mai potrivit ce ar defini starea sistemului in prezent este acela de instabilitate. Dupa cel mai lung mandat la conducerea Ministerului de Justitie, in care actorii sistemului judiciar isi cunosteau reciproc pozitiile si in care agenda ministerului era - chiar daca uneori contestata - cunoscuta si dezbatuta in sistem, a urmat o perioada in care turbulentele politice au reverberat, intr-un mod oarecum firesc, dar nu mai putin nefericit, si in Justitie.

Intr-un termen scurt am avut deja doi ministri de Justitie si, se pare, vom avea curand un al treilea. Este evidenta asadar instabilitatea la nivelul conducerii Ministerului Justitiei, efectele acesteia rasfrangandu-se asupra sistemului.

Cei doi membrii revocati din CSM au capitalizat si nemultumirile legate de activitatea per ansamblu a consiliului

Cum comentati scandalul fara precedent prin care a trecut in urma cu putin timp CSM, scandal soldat cu revocarea a doi membri judecatori? Faceti parte dintre cei care socotesc ca un procuror nu poate fi presedintele CSM, asa cum se intampla in prezent?

Nu am sustinut niciodata ca un procuror nu ar putea fi presedinte al CSM, nu as putea sa fac acest lucru fara sa contrazic prevederile legale. Pe de alta parte, cred ca aceasta problema a fost in mod fals exacerbata in dezbaterea publica.

Am mai spus, acestea au pacatuit prin mult prea mult subiectivism; daca inlaturam diversele scenarii si ne rezumam strict la fapte, vom vedea ca acestea sunt mult mai simple decat par, resorturile mai usor de inteles, mizele mult mai mici si efectele nici pe departe atat de catastrofale precum au parut.

Potrivit inclusiv deciziei plenului CSM, procedura de revocare a indeplinit exigentele legale, urmand ca instantele de judecata sa aiba ultimul cuvant in acest sens.

Membrii CSM raspund pentru activitatea lor doar in fata judecatorilor si procurorilor, singurii abilitati sa aprecieze, prin vot direct si secret, daca motivele invocate pentru revocare sunt suficient de serioase si bine determinate; in acelasi timp, conditiile de cvorum si majoritatea absoluta sunt concepute intr-un mod suficient de exigent pentru a contracara o eventuala doza de subiectivism.

Dincolo de aceasta, cateva lucruri trebuie clarificate. Noul Consiliu Superior al Magistraturii a venit pe un imens val de asteptare din partea magistratilor, ceea ce a facut ca dezamagirea - ce nu a intarziat sa apara - sa fie una pe masura.

Lipsa de transparenta a acestuia, de interes fata de problemele uzuale ale sistemului, de eficienta in materia rezolvarii problemei resurselor umane, mai ales din perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri, ignorarea problemei evaluarii sunt doar cateva probleme ce s-au perpetuat si in noul consiliu.

Acestora li s-au adaugat anul trecut lupte interne intre membrii CSM si incapacitatea conducerii de la acea vreme de a le gestiona, situatie ce a generat o nemultumire tot mai acuta ce a explodat in momentul in care fosta conducere a inteles sa ramana in fruntea Consiliului prin efectuarea unei "rocade". Cred ca este prima lectie pe care toti membrii Consiliului ar trebui sa si-o insuseasca.

Cei doi membri revocati au capitalizat si nemultumirile legate de activitatea per ansamblu a consiliului, or acesta este un semnal de alarma extrem de grav si ar fi impardonabil ca membrii ramasi sa nu il inteleaga.

In al doilea rand, scandalul a fost favorizat de lipsa unei reglementari clare a procedurii revocarii, fapt ce este tot de competenta consiliului si pe care acesta a evitat in mod iresponsabil sa il transeze.

Inspectia judiciara aprecia recent ca anumite atacuri din presa asupra presedintelui CSM reprezinta depasiri inacceptabile ale libertatii de exprimare. Considerati ca magistratii sunt sub presiune mediatica?

Nu este prima data cand inspectia constata astfel de incalcari. As aminti - legat si de intrebarea anterioara - ca plenul CSM a constatat ca presa a incalcat limitele libertatii de exprimare si atunci cand a acuzat presedintele Curtii de Apel Cluj de incalcari grave ale legii in procedura de revocare.

Fara indoiala, magistratii sunt supusi diverselor tipuri de presiuni, inclusiv cele mediatice, si pana la un punct este firesc sa fie asa. Modul in care functioneaza un sistem judiciar este un domeniu de interes public, in mod democratic supus dezbaterii publice. Exista insa anumite limite, iar cand acestea sunt incalcate se incalca un alt drept fundamental, dreptul la un proces echitabil.

Despre cat de periculoasa poate fi aceasta incalcare a vorbit Comisia Europeana prin ultimele rapoarte de tara, subscriu intru totul acestor concluzii. Nu este admisibil ca, sub pretextul libertatii de exprimare, sa fie incalcata prezumtia de nevinovatie, sa fie transformate procesele pe rolul instantelor in subiecte de emisiuni ce devin practic procese paralele, sa fie atacati, insultati sau amenintati magistratii, inclusiv prin referiri la viata lor privata.

Toate acestea reprezinta din punctul meu de vedere derapaje periculoase, ce trebuie sanctionate ca atare.

Ti-a placut acest articol? Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.

Liderul PSD îi răspunde lui Clotilde Armand: ”Să-și ia un avocat bun”

Premierul Marcel Ciolacu a reacţionat joi, 25 aprilie, la declaraţiile primarului Sectorului 1, Clotilde Armand, transmiţându-i acesteia să îşi ia un avocat bun pentru că ”a încălcat...

Nicușor Dar îl provoacă pe Piedone la o dezbatere electorală. Răspunsul ironic al Primarului Capitalei după ce AUR l-a amenințat cu plângerea penală

Primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat joi, 25 aprilie, că aşteaptă de la contracandidatul său Cristian Popescu Piedone un răspuns în ce priveşte participarea la o dezbatere...