Dezbatere la Ministerul Justitiei: Cat sa fie pragul la abuzul in serviciu?

Ministerul Justitiei organizeaza, luni, o dezbatere publica privind modificarea si completarea dispozitiilor din Codul penal referitoare la abuzul in serviciu in acord cu deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei.

La dezbaterea organizata la sediul Ministerului Justitiei, ministrul Tudorel Toader se va intalni, incepand cu ora 10:00, cu reprezentantii institutiilor din cadrul sistemului judiciar, asociatiilor profesionale ale magistratilor, mediului academic si profesiilor juridice liberale.

Pe 28 iunie, reprezentantii societatii civile au sugerat, in cadrul primei dezbateri referitoare la redefinirea abuzului in serviciu, eliminarea pragului prin transformarea infractiunii in una "de pericol", fie stabilirea unui prag minim.

Codru Vrabie, reprezentant al Asociatiei Funky Citizens, a sugerat modificarea infractiunii de abuz in serviciu, astfel incat ea sa nu mai fie o infractiune de rezultat, ci sa fie o infractiune de pericol, in acest fel nemaifiind nevoie de prag.

"Nu credem ca este neaparat nevoie de prag. (...) Parlamentul si dumneavoastra, prin Ministerul Justitiei, aveti posibilitatea sa inaintati o astfel de propunere Parlamentului, pentru ca tine de politica penala a statului roman, de filozofia penala din Codul penal. Va sugeram sa modificati infractiunea de abuz in serviciu din articolul 297, in asa fel incat ea sa nu mai fie o infractiune de rezultat, ci sa fie o infractiune de pericol. In momentul in care face aceasta redefinire, nu mai incape niciun fel de discutie despre vreun prag, pentru ca pragul este indisolubil legat de existenta rezultatului", a propus Codru Vrabie in cadrul dezbaterii.

El a explicat ca in istorie a existat o perioada in care abuzul in serviciu era reglementat ca o "infractiune de pericol".

"Infractiunea de abuz in serviciu, inca de la Dongoroz (Vintila Dongoroz - n.r.) incoace, pare sa fie o infractiune de rezultat, insa, in Codul lui Cuza din 1865, infractiunea era una de pericol. In filozofia capitolului de infractiuni de serviciu exista si infractiuni de pericol, si infractiuni de rezultat, dar, daca ne uitam la abuzul in serviciu, ne intrebam care este valoarea ocrotita. Noi credem ca valoarea ocrotita este exercitarea atributiilor de serviciu cu respectarea legii. Nu poate sa fie ocrotita valoarea rezultata din incalcarea legii si cauzarea unei vatamari sau unui prejudiciu", a motivat Vrabie.

In schimb, Asociatia APADOR-CH a sustinut ca este pentru introducerea unui prag rezonabil.

"Din punctul de vedere al APADOR-CH, modul cum este formulat acum abuzul in serviciu este foarte lipsit de predictibilitate, in primul rand datorita faptului ca solutia de clasare pe care o poate da un procuror este subiectiva si, ca urmare, sa afirm ca sustin introducerea unui prag rezonabil, prag care trebuie stabilit, nu de APADOR-CH, ci de cine poate face o estimare a gravitatii unei pagube si sa ne uitam care este diferenta intre ciobitul farului si plecarea fara frana si fara lumini noaptea. Din punctul nostru de vedere, ar trebui sa se duca destul de jos pragul. In plus, desi fapta cea de sub prag ar ramane nesanctionata penal, ea trebuie totusi sanctionata si opinia noastra este ca, pe langa recuperarea prejudiciului, ar trebui sa fie insotita de o amenda nepenala, care sa fie in cuantum cel putin egala cu prejudiciul cauzat", a spus Maria Nicoleta Andreescu, presedinte APADOR-CH.

Curtea Constitutionala considera, in motivarea deciziei prin care a fost solutionata exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Bombonica Prodana, fosta sotie a presedintelui PSD, Liviu Dragnea, ca dispozitiile penale in vigoare cu privire la infractiunea de abuz in serviciu "sunt formulate in sens larg si in termeni vagi".

"Dispozitiile penale in vigoare sunt formulate in sens larg si in termeni vagi, ce determina un grad sporit de impredictibilitate, aspect problematic din perspectiva art.7 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, precum si a altor cerinte fundamentale ale principiului statului de drept, aceasta redactare constituind premisa unor interpretari si aplicari arbitrare/aleatorii", se arata in motivarea publicata, pe 21 iunie, pe site-ul CCR.

Conform sursei citate, o astfel de omisiune are relevanta constitutionala, deoarece afecteaza drepturi si libertati fundamentale ale persoanei impotriva careia se formuleaza o acuzatie penala. In aceasta situatie, CCR considera necesara instituirea unui prag al pagubei si circumstantierea vatamarii produse prin comiterea faptei, in functie de care sa se aprecieze daca este sau nu vorba de o infractiune.

CCR preciza, totodata, ca nu are competenta de a remedia acest viciu normativ, intrucat ar intra in sfera exclusiva de competenta a legiuitorului primar sau delegat si, astfel, si-ar depasi atributiile legale.

"Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate", se mentiona in motivare.

CCR cere prag pentru abuzul in serviciu, desi asa ceva nu a existat niciodata in Codul Penal romanesc si nici in alte tari

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...