Judecatorul B. Mateescu (CSM): Sa nu fim iar surprinsi de dimensiunile dezastrului. Pretindem sa nu fie trecuta linia rosie! Interviu

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 25 Octombrie 2017, ora 08:23
23486 citiri
Judecatorul B. Mateescu (CSM): Sa nu fim iar surprinsi de dimensiunile dezastrului. Pretindem sa nu fie trecuta linia rosie! Interviu
Foto: Facebook / Bogdan Mateescu

S-ar putea pune problema exercitarii abuzive din partea Parlamentului a dreptului de a incuviinta arestarea sau de a cere urmarirea penala. Este de analizat daca Parlamentul se comporta ca o supra-instanta, ceea ce ar reprezenta o incalcare a puterii judecatoresti, afirma judecatorul Bogdan Mateescu, membru al Consiliului Superior al Magistaturii.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, judecatorul Bogdan Mateescu a apreciat ca e de neinteles cum, pentru fapte care nu implica opinia politica, Parlamentul refuza sa dea avize de urmarire penala.

Cele mai importante declaratii ale judecatorului Bogdan Mateescu:

- Magistratii nu pretind privilegii. Pretind oprirea tentativei de influenta politica in cariera lor si in numirile din institutiile fundamentale ale Justitiei.

- Daca proiectul de modificare a Legilor Justitiei va fi initiativa parlamentara trebuie noi consultari si un nou aviz din partea CSM.

- Pretindem o consultare reala cu decidentii in procesul legislativ, ca sa nu mai fim apoi surprinsi, din nou, de dimensiunile dezastrului.

- Indepedenta inspectorului Inspectiei Judiciare trebuie privita si din perspectiva relatiei sale cu inspectorul-sef, care are o putere prea mare.

- Propunerea de numire a procurorilor sefi trebuie sa apartina sectiei de procurori din CSM, ministrul Justitiei sa dea un aviz consultativ, iar presedintele sa faca numirea.

- Peste 80% dintre condamnarile primite de Romania sunt consecinta legii proaste sau a masurilor executive discutabile. De cate ori si cum raspunde Parlamentul sau Guvernul?

- 75% dintre judecatori nu au nicio apartenenta la vreo asociatie profesionala

- Magistratii inteleg pericolele care pandesc Justitia. Multi magistrati privesc cu infrigurare spre Polonia, catre Ungaria.

- Nu a existat nicio amenintare, nicio presiune, in CSM se expun idei si argumente.

- Resping categoric ca ar exista un razboi intre judecatori si procurori in CSM sau in sistemul judiciar.

- CCR ar trebui sa inteleaga ca sferele de competenta nu se suprapun. Niciodata instantele nu au trecut linia rosie a respectului institutional si pretindem ca nimeni sa nu o faca.

- Nu exista nicio dovada a existentei vreunui ofiter acoperit printre magistrati. Este o vanatoare de vrajitoare.

Citeste si Membru CSM: Ministerul Justitiei a actionat pripit, fara preocupare pentru efectele eliberarii masive din puscarii

CSM a avizat negativ proiectul de modificare a Legilor Justitiei. Ministrul Toader spune ca a finalizat proiectul, care insa ar urma sa devina o initiativa parlamentara. La CSM a ajuns aceasta forma finala, mai trebuie sa ajunga?

Avizul nostru a fost dat pe propunerea legislativa intocmita de ministrul Justitiei, avand ca initiator Guvernul. Dar Guvernul nu si-a asumat si inteleg ca nici nu isi va asuma initiativa ca propunere legislativa.

Daca un deputat, un senator ori mai multi isi asuma o initiativa legislativa de aceeasi natura, se reia intreg circuitul legislativ. Adica noi consultari si un nou aviz.

Chiar daca e, in fapt, acelasi proiect?

Da. Daca un factor de decizie abandoneaza demersul si un alt factor de decizie incepe alt demers, trebuie reluat intreg procesul prevazut de lege.

Va asteptati sa fie respectate obiectiile CSM si ale celor 4.000 de magistrati care au semnat un protest pe aceasta tema?

Teoretic, se poate sa se treaca peste ele, dar speranta mea e ca va prevala intelepciunea si nevoia consolidarii unui sistem judiciar care functioneaza in parametrii actualei reglementari, reglementare care trebuie imbunatatita potrivit nevoilor reale ale acestuia si ale societatii in ansamblul sau.

Cei 4.000 de magistrati si CSM nu contesta degeaba continutul acestui proiect. Din punctul nostru de vedere, el reprezinta un regres in sistemul judiciar. Pretindem o consultare reala cu decidentii in procesul legislativ, ca sa nu mai fim apoi surprinsi, din nou, de dimensiunile dezastrului.

De ce sa fiti consultati? Magistratii aplica legile, nu le fac. Nici medicii nu fac legile pentru medici.

Asa e, legile le face Parlamentul, insa si noi, magistratii, si reprezentantii Comisiei Europene pretindem cooperare reala. Am dat un aviz negativ nu pentru a inchide portile dialogului, ci pentru ca ne opunem regresului.

Sistemul judiciar exista pentru a servi cetateanul, deci daca sistemul judiciar e afectat si drepturile cetateanului sunt afectate. Noi vrem doar ca decidentul sa inteleaga care sunt deficientele si ce efecte ar putea avea ele.

Cel mai fierbinte punct este, pana acum, cel al trecerii Inspectiei judiciare (IJ) in subordinea ministrului Justitiei. Dar nici acum nu pare a fi bine cat tip IJ ofera un spectacol lamentabil cu inspectori care se cearta intre ei, cu sefi care inregistreaza subordonatii si sifoneaza inregistrarea presei. Care credeti dvs ca ar fi solutia pentru aceasta institutie cheie?

IJ este o entitate independenta din perspectiva CSM, atat de independenta cat presupune dimensiunea reala a acestui principiu. Si oriunde va fi ea mutata, CSM tot se va pronunta asupra rapoartelor in virtutea atributiilor sale constitutionale.

Dar indepedenta inspectorului trebuie privita si din perspectiva relatiei sale cu inspectorul-sef.

Noi am apreciat ca puterea inspectorului-sef este prea mare, el fiind cel care poate infirma orice solutie a unui inspector judiciar, poate exercita actiunea disciplinara chiar daca inspectorul a decis clasarea sau respingerea sesizarii, el fiind si singurul care intocmeste comisiile care recruteaza inspectorii.

De aceea, in primavara, CSM a propus ca un inspector-sef sa nu poata infirma pur si simplu o solutie, ceea ce poate pune problema independentei inspectorului si poate rezuma activitatea IJ la vointa unui singur om.

Daca inspectorul sef infirma o solutie, ar trebui ca lucrarea sa fie repartizata altui inspector care sa reia cercetarea si, daca acesta mentine punctul de vedere al primului inspector, acesta sa fie obligatoriu si pentru inspectorul-sef.

In varianta dlui Toader, inspectorul-sef isi pastreaza atributiile foarte mari, dar e numit de ministru.

Da. Pe baza unui regulament aprobat exclusiv de catre ministru si asa mai departe.

Ar deveni ministrul un Dumnezeu al Justitiei?

Ar avea mult prea multe atributii in domeniul rezervat altei puteri a statului.

Exista un raport de audit defavorabil conducerii IJ, care nu a ajuns sa fie dezbatut, ca urmare a boicotului asumat de o parte din membrii CSM. Cand veti clarifica situatia acestui raport si a conducerii IJ aflata acum intr-o criza de management, cel putin in privinta controlului la DNA?

Nu imi place ce vad, nu ma pronunt in privinta inregistrarilor, pentru ca exista pe rol un dosar penal, inteleg ca pentru santaj, si unul disciplinar, dar cred ca, intr-adevar, toate problemele legate de controlul la DNA, chiar daca tin in principal de sectia pentru procurori, pot pune problema managementului IJ.

Raportul de audit e singura procedura legala care permite CSM sa analizeze performantele conducerii IJ.

Desi ar fi trebuit intocmit, potrivit legii, in primele trei luni ale anului, raportul a fost inaintat la CSM pe data de 5 iulie, iar boicotul, cum il numiti dvs, s-a intamplat la inceputul lui septembrie, pe motiv ca inspectorul-sef si adjunctul sau nu ar fi avut un termen suficient pentru a-si pregati apararea.

Raportul acesta, repet, singurul instrument al CSM, este contractat tot de IJ, caietul de sarcini e intocmit tot de IJ, si chiar in aceste conditii auditorul a constatat o serie de disfunctii.

Probabil ca intr-un plen viitor apropiat vom discuta raportul, daca dispunem sau nu revocarea inspectorilor sefi.

Si, totusi, aceasta conducere in plin scandal si intr-o situatie incerta organizeaza concurs pentru ocuparea unor posturi de inspectori. Deja exista zvonul ca acest concurs ar fi fost aranjat si subiectele ar fi ajuns la alesii actualei conduceri. Ati aflat asa ceva?

Nu vreau sa ma gandesc ca e posibil asa ceva, ar fi o fapta penala. Eu si alti colegi am votat pentru amanarea acestui concurs, tocmai pentru ca inspectorul-sef numeste comisiile si in lipsa evaluarii managementului acestuia se pune problema legitimitatii sale de a organiza concursuri care vor avea efecte timp de 6 ani asupra activitatii IJ.

CSM, dupa numirea reprezentantilor societatii civile, a decis insa organizarea concursului si e treaba organelor abilitate sa verifice daca este adevarat ceea ce spuneti ca a aparut in spatiul public.

Un alt punct delicat din modificarea Legilor Justitiei este numirea procurorilor sefi. Cum credeti dvs ca ar trebui facuta ea?

Noi, CSM, am considerat ca trebuie implicati ministrul Justitiei, presedintele si CSM. Dar acum factorul politic este pregnant si consideram ca, dimpotriva, trebuie accentuat criteriul meritocratic.

Astfel, propunerea de numire a procurorilor sefi trebuie sa apartina sectiei de procurori din CSM, ministrul Justitiei sa dea un aviz consultativ, iar presedintele sa faca numirea, pentru ca el reprezinta vointa directa a cetatenilor, dupa cum a aratat si o decizie a CCR.

Sunteti acuzati ca in spatele refuzului se afla teama de o mai severa reglementare a raspunderii materiale a magistratilor.

Nici vorba. In prezent, Legea 303/2004 reglementeaza clar o forma functionala de raspundere civila a magistratilor.

Cu niste termene care o fac inaplicabila.

Problema aceasta s-a pus doar in cazul condamnarilor la CEDO. Dar ea este falsa, pentru ca, pe date, peste 80% dintre condamnarile primite de Romania sunt consecinta legii proaste sau a masurilor executive discutabile, de exemplu, situatia din penitenciare.

Si ma intreb de cate ori si cum raspunde Parlamentul sau Guvernul pentru incalcarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului. Niciodata. Si nici nu se pune problema ca deputatii, senatorii sau ministrii sa raspunda material pentru despagubirile platite de Romania.

Deci raspundere materiala a judecatorilor exista, proiectul viza o raspundere solidara a magistratului cu statul, contrar normelor constitutionale. Solidaritatea ar permite oricarui nemultumit sa dea in judecata si statul, si judecatorul pentru orice.

Si ce ar fi rau in asta?

Presiunea pe judecator. Sa zicem ca ati avea un proces si judecatorul ar trai cu teama ca partea adversa il poate da in judecata daca va va da dreptate. Va doriti acest lucru?

Cum va explicati coalizarea fara precedent a corpului magistratilor? 4.000 au semnat acel protest.

Au semnat 2.200 de judecatori si 1.800 de procurori. Am semnat si eu. M-a surprins placut acest numar foarte mare de asumari directe. Dar faptul ca magistratii inteleg pericolele care pandesc Justitia nu ma surprinde.

Este o victorie impotriva manipularii discursului public. Dupa avizul negativ al CSM, presedintele Camerei Deputatilor spunea ca votul este strans, ca asociatiile profesionale ale magistratilor vor dialog, deci, subliminal, votul nu corespunde vointei sistemului judiciar care ar fi reprezentat de asociatiile magistratilor.

Semnaturile au aratat ca votul din CSM este legitim si el reprezinta un apel la intelepciune.

Chiar asa, cat de reprezentative sunt UNJR si AMR, foarte vocale de altfel?

75% dintre judecatori nu au nicio apartenenta la vreo asociatie profesionala, aspect desprins din declaratiile de interese publice.

Ce pericol simt magistratii? Politic?

Poate fi privit si din aceasta perspectiva. Multi magistrati privesc cu infrigurare spre Polonia, catre Ungaria.

Magistratii nu pretind privilegii, dupa cum revoltator s-a transmis in spatiul public. Pretind oprirea tentativei de influenta politica in cariera lor si in numirile din institutiile fundamentale ale Justitiei.

Acum nu exista asemenea influente?

Daca au existat si exista, magistratii stiu ca se pot adresa CSM.

Dar si in CSM lucrurile par complicate. Colega dvs, dna Baltag, descrie un peisaj de autentic razboi, irespirabil, de teroare, ba chiar sustine ca se simte amenintata fizic.

Nu comentez senzatiile subiective si izolate ale nimanui, nici ceea ce sugereaza exteriorizarea lor intr-o astfel de maniera.

Nu a existat nicio amenintare, nicio presiune, in CSM se expun idei si argumente, daca unora nu le place, e strict problema lor. Votul se ia liber, in folosul sistemului judiciar. Pe mine o astfel de reactie nu ma poate convinge in niciun caz sa votez altfel decat conform propriei constiinte.

Sunt procurorii si judecatorii din CSM si din sistem impartiti in tabere aflate la cutite?

Nu exista un asemenea razboi. Sectia de judecatori a decis in unanimitate ca procurorilor trebuie sa le fie recunoscut in continuare statutul de magistrati. Resping categoric o asemenea varianta, nu exista niciun razboi, nici in CSM, nici in sistem, toti suntem in magistratura, cu specificul de cariera de rigoare.

CSM a emis un comunicat fara precedent in care il acuza pe presedintele CCR ca ar fi incalcat independenta Justitiei prin declaratiile dintr-un interviu in care a vorbit despre decizii politice ale instantelor de judecata. De ce ati trecut peste Inspectia Judiciara, care nu a mai apucat sa analizeze declaratiile?

Am convenit sa acceleram procedura. Potrivit legii, CSM poate sesiza IJ, nu este deci obligat, dar atunci cand sunt atacuri la adresa intregului sistem, fara imputari factuale concrete, CSM trebuie sa reactioneze imediat.

Daca exista acuzatii factuale vizand dosare, mod de instrumentare, inspectia trebuie sa verifice imprejurarea pentru a stabili daca acuzatiile se confirma. Ce sa fi facut acum IJ? Sa caute hotararile din care transpare politicul?

Mai exista cel putin un precedent, cand CSM a rectionat fara sa sesizeze IJ, in cazul declaratiilor, si acelea revoltatoare, ale presedintelui Senatului, potrivit caruia judecatorii incalca drepturile si libertatile omului.

Ma bucur ca mai multi colegi au considerat ca e necesara aceasta reactie. Au fost 12 voturi pentru si 5 abtineri.

Intregul interviu al dlui Dorneanu poate fi de natura sa starneasca ingrijorare prin prisma competentei fiecarei autoritati: dumnealui explicand ce reprezinta coruptie si ce nu si asa mai departe. Insa referirea la hotararile judecatoresti din care transpare politicul este cu adevarat revoltatoare.

Fostul presedinte CCR, dl Zegrean, considera ca sunteti prea sensibili.

Dl Zegrean a reactionat fara sa astepte explicatiile CSM, a fost repezit si a pierdut o buna ocazie de a tacea. Domnia sa credea ca noi am reactionat la alte declaratii de ale dlui Dorneanu, cele privind coruptia cu referire la dosarul asa numit Belina.

Exista o tensiune mocnita intre CCR si CSM? Ma refer aici si la plangerile judecatorilor ca CCR s-ar erija in judecatori de scaun si prin considerentele deciziilor ar judeca practic fondul cauzelor.

Nu pot spune ca e o tensiune, dar ar trebui sa inteleaga si CCR ca sferele de competenta nu se suprapun, chiar daca tentatie teoretica poate exista. Exista unele decizii ale CCR mai greu de inteles, privite cu surprindere de instantele judecatoresti, de la ICCJ la judecatorii.

Niciodata instantele nu au trecut linia rosie a respectului institutional si pretindem ca nimeni sa nu o faca.

Refuzul sistematic al Parlamentului de a mai da curs solicitarilor venite din partea parchetelor, inclusiv in cazul urmaririi penale a ministrilor, plaseaza Legislativul in conflict cu sistemul judiciar caruia ii refuza dreptul de a aplica legea?

M-am gandit la acest lucru si culeg informatii din perspectiva practicii constitutionale de la noi si din alte tari. Exista o prevedere constitutionala referitoare la necesitatea avizului Parlamentului, dar avem si o prevedere referitoare la limitele imunitatii.

S-ar putea pune problema exercitarii abuzive din partea Parlamentului a dreptului de a incuviinta arestarea sau de a cere urmarirea penale. E de neinteles cum pentru fapte care nu implica opinia politica, Parlamentul refuza sa dea avize de urmarire penala.

Pentru unii pare ca Parlamentul s-ar comporta ca o supra-instanta, ceea ce ar reprezenta o incalcare a puterii judecatoresti. Este, asadar, de analizat.

Se poate percepe aparenta unui privilegiu, pentru ca tot se discuta despre privilegii, insa incompatibil cu principiul egalitatii in fata legii.

In ceea ce priveste raspunderea magistratilor, ca tot discutam despre ea in contextul Legilor Justitiei, Consiliul si-a exercitat atributia de a acorda avize de arestare si perchezitie pentru judecatori sau procurori.

Exista o intrebare care bantuie societatea romaneasca si asociatiile magistratilor. Exista ofiteri acoperiti intre magistrati?

CSAT verifica daca exista apartenente ale magistratilor la serviciile de informatii. Magistratii dau anual declaratii pe propria raspundere ca nu au legaturi cu serviciile secrete.

Mie mi se pare ca ne aflam in fata unei vanatori de vrajitoare. Mie nu mi s-a plans niciun magistrat privind vreo presiune din partea unui serviciu de informatii, refuz sa cred ca vreun magistrat ar incalca legea, cel putin atat timp cat nu exista nicio dovada a existentei vreunui ofiter acoperit printre magistrati.

Asemenea discutii mi se par speculatii care tind spre neimportant, daca nu spre ridicol.

SUA, mesaj puternic de apreciere și susținere pentru România, la 20 de ani de la aderarea la NATO FOTO
SUA, mesaj puternic de apreciere și susținere pentru România, la 20 de ani de la aderarea la NATO FOTO
România a jucat un rol crucial în promovarea securităţii şi cooperării în cadrul NATO, contribuind la operaţiunile de menţinere a păcii şi sporind interoperabilitatea între statele...
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Optimismul lui Rareș Bogdan pentru europarlamentare: „Obţinem 20 de mandate. SOS-ul doamnei Şoşoacă nu va intra în PE”
Prim-vicepreşedintele PNL Rareş Bogdan a declarat vineri, 29 martie, că alianţa PSD-PNL poate lua la redistribuire 20 de mandate de europarlamentari. Europarlamentarul susține că AUR va...
#Bogdan Mateescu judecator CSM, #modificare Legi Justitie, #CCR CSM Dorneanu, #magistrati ofiteri acoperiti , #justitie