Ministrul Toader in conflict cu CCR, Comisia de la Venetia si cu sine insusi. Amenintari si abuzuri

Delir de putere, asa as defini prestatia ministrului Justitiei de la Antena3, sub privirile aburite de extaz ale moderatorului.

Tudorel Toader a aratat clar ce ii poate trece prin cap unui ministru provincial, cu competente academice contestate de chiar studentii lui, repudiat de fostii lui colegi din lumea buna de la Venetia, dar bolnav de putere si parvenire politica, ce primeste pe mana jucaria noua si lucioasa a autoritatii asupra procurorilor.

In fiecare vorba, Tudorel Toader a simtit nevoia sa arate aceasta jucarie noua, ce poate face cu ea, cat de priceput si dornic sa o foloseasca este. Mai mult decat atat, insa, ministrul a deschis un straniu conflict cu CCR, ale carei decizii par sa-l intereseze numai cand ii sunt dedicate.

Am sa o iau pe puncte:

1. Tudorel Toader l-a amenintat pe procurorul general Augustin Lazar, spunand ca evaluarea e continua si la un moment dat se va trage linia, moment aflat la exclusiva sa latitudine. Mesajul e clar: te supui sau te revoc.

Aici e cel putin o miza mare de tot - dosarele magistratilor. Potrivit noii Legi 304, ele ar fi de competenta sectiei speciale din PICCJ, dar potrivit legii speciale a DNA, ele sunt de competenta parchetului anticoruptie. La fel, in cazul DIICOT.

Conflictul de competenta la nivelul parchetelor il transeaza pocurorul general. Legal, legea speciala se constituie in exceptie de la norma generala, deci dosarele ar trebui sa ramana la DNA si DIICOT, dar ministrul a vestit deja mutarea dosarelor, chiar continutul lor. Interesant ca dl Toader s-a referit in mod direct la corespondenta cu procurorul general privind noua sectie atunci cand a explicitat autoritatea ministrului.

2. Tudorel Toader a amenintat-o pe sefa interimara a DNA, Anca Jurma, si a interzis practic contactele parchetelor cu partenerii straini: "Ideea este urmatoarea - procurorul colaboreaza pe linie orizontala cu structurile aferente dintr-un stat (...) ambasadorii colaboreaza si se coordoneaza cu ministrul de Externe, nu cu procurorii. Si ii voi intreba 'voi aveti reprezentativitatea aceasta a relatiilor externe?'. Categoric nu o au".

De ce aceasta interdictie abuziva, pentru ca nu e prevazuta de nicio lege? Pentru ca partenerii sa nu mai aiba informatii de la sursa, ci numai manipularile pe care doreste sa le serveasca Puterea. Si daca procurorii nu se supun acestei interdictii nelegale? Sunt sub puterea definita de CCR ca discretionara a ministrului.

3. Tudorel Toader a anuntat, practic, ca va destructura DNA, urmand sa epureze procurorii care nu au rangul pe care legea nu-l cerea la momentul cand au ajuns ei acolo. Deci noua lege ar trebui sa retroactiveze.

Nu cred ca e greu de inteles ca principala tinta este procuroarea Lancranjan, care nu numai ca l-a infruntat pe ministru cand acesta emitea aberatii pe Facebook privind abuzul in serviciu in Germania (ca e cum zice procuroarea Lancranjan, a confirmat Ambasada Germaniei), dar instrumenteaza si dosarul Tel Drum. Decat sa i-l ia direct, mai bine o alunga pe ea din DNA. Si pe multi alti indezirabili, desigur. Se va face loc acolo procurorilor domesticiti.

In plus, prin ironizarea procurorilor din DNA care au participat la procedura nelegala a ministrului de selectare a noului procuror sef, Toader transmite un mesaj inhibitoriu clar pentru a face partie alesului puterii.

4. Tudorel Toader minte ca infiintarea sectiei pentru magistrati nu schmba nimic. "Practic, ce se schimba dupa infiintarea Sectiei? Procurorii respectivi, in numar de maximum 15 din sectie, nu vor mai fi sub umbrela DNA, ci vor fi sub umbrela, in curtea Ministerului Public. Pana la urma, nu se schimba regulile normale! Tot procurorul urmareste, doar ca nu mai este la DNA, ci la Ministerul Public".

Sectia de la DNA se ocupa doar cu infractiunile de coruptie ale magistratilor, in timp ce sectia de la PICCJ se va ocupa de toate infractiunile comise de magistrati anchetate acum de toate unitatile de parchet. Este o competenta fara precedent.

Si se mai schimba faptul ca acolo nu vor fi anchetati doar magistrati, ci toti faptuitorii din dosar. Pot fi dosare complexe nu doar de coruptie, ci si de trafic de persoane, de trafic de droguri, de crima organizata in general, pentru care noua sectie nu are nici pe departe logistica si expertiza necesara.

De exemplu, numai de la DNA peste aceasta sectie de 15 procurori ar urma sa vina 300 de dosare de magistrati (daca se va face voia lui Toader, nu a legii), plus ce va veni de la DIICOT si de pe la alte parchete. Blocaj garantat!

5. Tudorel Toader este in conflict cu Comisia de la Venetia. Ministrul a elogiat sectia speciala pentru magistrati, invocand decizia CCR care respinge sesizarile in privinta infiintarii ei. Dar ignora total Raportul preliminar al Comisiei de la Venetia, care cere abandonarea acestei sectii pentru ca reprezinta un pericol pentru independenta Justitiei.

Culmea, Tudorel Toader este teoretic membru al Comisiei de la Venetia.

6. Desi, teoretic, nu a vazut niciun dosar privind magistrati aflat in instrumentarea DNA, dl Toader face aprecieri, ca ar fi anchetati mai mult judecatori penalisti. De cand are ministrul dreptul sa exprime asemenea banuieli care, pe de-o parte, sugereaza ca ar sti mai mult decat are dreptul (poate ca i-au spus inspectorii care au facut controlul de fond la DNA), iar pe de alta parte nu fac decat sa induca o anumita convingere?

7. Din aceeasi categorie, ministrul Toader catalogheaza protocoalele dintre Parchet si SRI drept ilegale. "Pronuntate pe interceptari sau protocoale, e nedrept sa se execute pedeapsa". In ce baza? Numai o instanta poate decide asa ceva.

Culmea absoluta a ironiei este ca, atunci cand CCR a declarat neconstitutionala realizarea supravegherii tehnice de catre SRI in dosarele penale, dl Toader a facut opinie separata.

Deci dl Toader considera pe atunci constitutional ca SRI sa realizeze supravegherea tehnica. Iar in realizarea ei practica au fost incheiate protocoalele. Asta se numeste disonanta cognitiva.

8. Si ca sa desavarseasca aceasta disonanta, dl Toader a anuntat ca intentioneaza sa promoveze o OUG care sa introduca un nou motiv de revizuire a hotararilor judecatoresti:

"Ca sa ii dam celui care are sentimentul ca e condamnat pe nedrept, pe protocoale, pe interceptari nelegale, sa ii dam posibilitatea sa se convinga daca condamnarea lui este dreapta sau nedreapta. Cum? El sa solicite o revizuire a hotararii, sa avem un filtru de admisibilitate, un judecator sa deschida dosarul sa verifice daca X, care se crede condamnat pe nedrept, a fost condamnat pe baza de interceptari sau protocoale.

Sa faca o procedura de admisibilitate si daca nu e vorba de protocol sau interceptare nelegala ii respinge si ramane hotararea cum a fost, daca e vorba de protocoale sau interceptari nelegale sa devina admisibila cererea de revizuire si sa o puna pe circuit in procedura de reformare".

Las la o parte orice alta analiza a acestui demers, esential este ca e neconstitutional, dupa cum arata judecatorul CSM Bogdan Mateescu, pentru ca Decizia CCR nr. 377/2017 spune asa:

"legiuitorului ii este interzis sa supuna hotararile judecatoresti unor noi cai de atac reglementate dupa pronuntarea acestora. Aceeasi regula se aplica atat cailor ordinare, cat si extraordinare de atac, ambele categorii de cai de atac urmand sa isi pastreze aceeasi configuratie juridica de la data stabilita drept reper de catre legiuitor.

Prin urmare, eliminarea unui motiv de revizuire sau adaugarea unui nou motiv de revizuire dupa pronuntarea hotararii nu poate produce niciun efect, prin prisma aplicarii legii in timp, cu privire la hotararea judecatoreasca deja pronuntata."

Deci motivul de revizuire trebuie sa existe in momentul pronuntarii hotararii pentru a putea fi invocat. Norma de procedura e de imediata aplicare, nu e lege mai favorabila.

In plus, spune judecatorul Cristi Danilet, "orice student la Drept afla in anul intai ca motivul de nulitate trebuie sa existe in momentul efectuarii actului, nu sa apara ulterior".

Deci marele profesionist penalist si contitutionalist, academician doctor inginer, propune o ordonanta profund neconstititionala, pe care insa nu o va putea ataca decat Avocatul Poporului, adica nimeni, inainte sa produca efecte.

Dilema preotului care vrea să candideze pentru primăria Sucevei. "Va trebui să aleagă între cariera politică și preoție"

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor Suceava a ales un preot să candideze pentru funcția de primar al municipiului Suceava. Cătălin Axinte este preot slujitor la Biserica Sf. Mina din...

Kelemen Hunor, convins că pe listele UDMR au semnat și români: ”După 9 iunie vom avea 200 de primari”

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, 18 aprilie, la Cluj-Napoca, după şedinţa Consiliului Permanent al Uniunii, că este convins că listele UDMR pentru alegerile locale au fost...