Scriitorii din puscarii - Inapoi in anii '50 si discriminare sau finalul abuzului?

In cateva ore, mai precis la ora 17:00, expira termenul stabilit de Ministerul Justitiei pentru incheierea dezbaterii publice in privinta proiectului de ordonanta de urgenta de abrogare a prevederii legale care permite reducerea cu 30 de zile a pedepsei cu inchisoarea pentru realizarea de lucrari stiintifice si inventii.

Este vorba despre litera f din art.96 al Legii nr. 254/2013, care stabileste cum se calculeaza reducerea de pedeapsa in functie de munca prestata in puscarie:

"a) in cazul in care se presteaza o munca remunerata, se considera 5 zile executate pentru 4 zile de munca;

b) in cazul in care se presteaza o munca neremunerata, se considera 4 zile executate pentru 3 zile de munca;

c) in cazul in care munca este prestata pe timpul noptii, se considera 3 zile executate pentru doua nopti de munca;

d) in cazul participarii la cursurile de scolarizare pentru formele de invatamant general obligatoriu, se considera 30 de zile executate pentru absolvirea unui an scolar;

e) in cazul participarii la cursurile de calificare ori recalificare profesionala, se considera 20 de zile executate pentru absolvirea unui curs de calificare ori recalificare profesionala;

f) in cazul elaborarii de lucrari stiintifice publicate sau inventii si inovatii brevetate, se considera 30 de zile executate, pentru fiecare lucrare stiintifica sau inventie si inovatie brevetate."

In expunerea de motive, Ministerul Justitiei (MJ) invoca explozia de carti din ultima vreme, un trend ascendent foarte abrupt in ultimii ani, care a condus la "un fenomen de mare amploare care numai poate fi controlat".

Potrivit datelor Administratiei Nationale a Penitenciarelor, in perioada 01.01.2013-21.12.2015, au fost elaborate si publicate 440 de lucrari stiintifice de catre 229 de persoane condamnate.

Prin "abuzul de acest beneficiu se ajunge la situatia in care nu se mai realizeaza scopul si functiile pedepsei private de libertate", iar "modul de aplicare a dispozitiilor legale de catre persoanele condamnate a determinat consecinte nu doar asupra regimului de executare a pedepselor, ci si a valorii operelor lucrarilor stiintifice in general, provocand o reactie puternica din partea societatii civile si a mediului academic de respingere a golirii de continut a activitatii de cercetare stiintifica", sustine ministerul.

Plenul CSM a decis saptamana trecuta, cu 9 voturi pentru si 8 impotriva, sa-si insuseasca punctul de vedere al Directiei legislatie care prevede introducerea unor criterii "obiective, echitabile si transparente" in ceea ce priveste stabilirea caracterului stiintific si procesul de elaborare al lucrarilor in penitenciare. Prin acest vot, CSM a decis mentinerea articolului de lege controversat, spre deosebire de ministrul Justitiei, care doreste abrogarea lui, o reflectare a parerilor impartite din societate.

Uniunea Nationala a Judecatorilor din Romania ii solicita ministrului Justitiei "sa suspende pe o perioada de trei luni dispozitiile art.96 alin.1 lit.f teza 1 din legea Legii nr. 254/2013, termen in care se poate finaliza un regulament care sa includa si criterii clare si riguroase de natura a evita folosirea abuziva a acelui articol de lege."

Intr-un punct de vedere transmis Ziare.com, UNJR apreciaza ca abuzul de lege in privinta "lucrarilor stiintifice" trebuie oprit imediat, dar considera ca abrogarea ar crea o noua discriminare.

Cele trei luni, apreciaza UNJR, ar da timp tuturor factorilor implicati sa evalueze problema si sa gaseasca remedii la actuala situatie.

"Concluzia se impune cu atat mai mult cu cat abrogarea vizeaza si situatia inventiilor si inovatiilor, in conditiile in care motivele ce stau la baza propunerii de abrogare nu se regasesc in cazul lor. (...) In timp ce inventiile necesita brevetare, care e un proces foarte laborios si profesionist, 'lucrarile stiintifice' sunt verificate in baza unei decizii a directorului ANRP datand din 2011, incompleta si neclara."

UNJR atrage atentia ca "printre condamnati se pot gasi persoane cu o activitate profesionala remarcabila, specialisti in domeniul lor de activitate - profesori, cercetatori, medici etc. Faptul ca acestia sunt condamnati in urma unor infractiuni savarsite cu intentie sau din culpa nu-i face mai putin experti in domeniul in care sunt specialisti, acestia putand in continuare aduce valoare pentru societate, in timp ce isi ispasesc o pedeapsa.

Ar fi nu doar discriminatoriu fata de condamnatii ce depun o munca fizica, ci si nelucrativ, ca potentialul intelectual al acestora sa nu fie folosit in perioada de detentie, lucrarile stiintifice, inventiile sau inovatiile fiind un produs pus la dispozitia societatii insasi. Principala cauza a abuzului in discutie este faptul ca aceasta lege, intrata in vigoare acum doi ani, nu are nici pana in prezent norme de aplicare."

UNJR considera ca in noul regulament "pot fi inserate prevederi care sa permita intr-o prima etapa verificarea faptului ca lucrarea a fost in mod efectiv si real scrisa de condamnatul insusi.

Intr-o a doua etapa se poate verifica caracterul stiintific al lucrarii, existand mai multe solutii la care se poate ajunge, in urma unei consultari eventual si cu Academia Romana sau Colegiul National al Cercetarii Stiintifice din Invatamantul Superior. Cu titlu de exemplu amintim avize ale unor comisii de specialitate, opiniile unor experti etc.

O astfel de abordare corespunde si standardelor europene in materie, care impun ca criteriile pe care trebuie sa le indeplineasca detinutii pentru a fi eliberati conditionat trebuie sa fie explicite si clare si sa tina cont de personalitatea detinutului si pregatirea acestuia".

Propunerile formulate de UNJR sunt in concordanta cu recomandarile facute de Inspectia Judiciara in raportul care analizeaza tocmai vulnerabilitatile actualei reglementari in privinta eliberarii conditionate in baza art. 96 lit f.

Inspectia Juidiciara considera ca problemele pornesc de la lipsa regulamentului de aplicare a Legii nr. 254/2013, care trebuie sa defineasca precis caracterul stiintific al lucrarii si sa stabileasca procedura de urmat pentru a impiedica abuzul.

In schimb, Laura Stefan expert anticoruptie EFOR considera ca "intr-o tara ca Romania, care nu este in stare sa rezolve problemele de probitate nici in ceea ce ii priveste pe oamenii cu ambitii academice, ca sa nu mai vorbesc de oamenii politici, a introduce o astfel de prevedere in lege, care sa permita scurtarea pedepselor pentru cei aflati in penitenciar, este o naivitate, daca nu mai mult, este o iluzie".

O asemenea facilitate nu ar trebui sa existe, apreciaza Laura Stefan: "Daca vrei sa scrii carti, asta e o decizie personala. Vei ajunge un autor foarte iubit de cititorii tai. Dar nu vad de ce trebuie sa scurtezi pedeapsa unui om care e in puscarie pentru ca a furat sau pentru ca a luat spaga sau pentru ca a devalizat o institutie publica sau o companie doar pentru ca a binevoit sa ne 'lumineze'".

Profesorul de drept constitutional, Gheorghe Iancu, fost Avocat al Poporului, considera ca OUG propusa de MJ este indubitabil neconstitutionala, pentru ca genereaza o discriminare "intre persoanele care muncesc cu mana si cele care muncesc cu capul.

Eu ma gandesc la o categorie mica, de 2-3%, din puscarii,

profesorii, doctorii in stiinte, academicienii autentici care da, au facut o greseala, dar tot profesori, doctori si academicieni raman. Daca a luat mita nu poate sa mai scrie carti?

Ce sa faca daca nu pot sa se apuce sa sape sau spele vase? Ne intoarcem in anii '50-'60: intelectualii nu au valoare, doar muncitorii au valoare! Eu cred ca ar trebui sa fie un plus pentru munca intelectuala de valoare."

Si avocata Elenina Nicut acuza neconstitutionalitatea OUG propusa de MJ, deoarece "incalca art. 115 alin. 6 Constitutie, in sensul ca, afectand fractiunea de pedeapsa avuta in vedere la liberarea conditionata, afecteaza indirect libertatea individuala (art. 23 Constitutie) "

Elenina Nicut a gasit insa ai alte probleme legate de aceasta OUG. Ea nu va opri imediat abuzul de "lucrari stiintifice", pentru ca "nu va avea efect decat asupra celor care savarsesc fapte penale dupa intrarea ei in vigoare, intrucat se aplica principiul legii penale mai favorabile".

Apoi, atrage atentia Elenina Nicut, termenul pentru formularea de propuneri este foarte scurt, din 29.01.16 pana in 02.02.16, ora 17:00, in conditiile legea 52/2003 impune un termen de cel putin 30 de zile lucratoare intre publicarea in dezbatere publica si data adoptarii, respectiv cel putin 10 zile calendaristice pentru formularea de propuneri.

Si Elenina Nicut constata ca MJ justifica urgenta doar pentru "lucrarile stiintifice", desi abrogarea afecteaza inclusiv inventiile si inovatiile brevetate etc., iar "raportat la numarul total al persoanelor condamnate, statistica oferita in sustinerea reglementarii nu justifica instituirea unei prezumtii generale de abuz de drept, contrara de altfel principiului prezumtiei de nevinovatie".

"Se pune problema daca situatia actuala a fost generata de abuzul de drept sau mai degraba de inactiunea legiuitorului secundar. In conditiile in care MJ are principalele atributii si responsabilitati in materia organizarii executarii pedepselor privative de libertate, se naste intrebarea daca se poate prevala de propria culpa pentru a propune abrogarea normei primare"

Ziare.com te invita la dezbatere: ce trebuie facut in cazul folosirii abuzive a prevederii care permite eliberarea conditionata gratie scrierii de "lucrari stiintifice"? Este necesara abrogarea sau ar trebui elaborate reguli mai stricte? Abrogarea ar discrimina munca intelectuala?

Cristian Popescu - Piedone, avans considerabil față de ceilalți candidați la Primăria Capitalei, conform ultimului sondaj de opinie

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...