Seful DIICOT, despre dosarele care vor fi distruse, SRI si bomba ascunsa din Legile Justitiei: Urmeaza decapitarea sistemului judiciar! Interviu

Daca modificarile la Codurile Penale vor fi adoptate asa cum au fost propuse, mare parte dintre dosarele aflate astazi in cercetare sau pe rolul instantelor trebuie inchise. In plus, eliminarea unor mijloace de proba ar genera probleme in cooperarea cu autoritatile din alte state, inclusiv de incredere, afirma procurorul-sef DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Daniel Horodniceanu atrage atentia ca noile prevederi privind pensionarea magistratilor ar putea duce la decapitarea sistemului judiciar si pierderea a 25-30% dintre magistrati.

Sistemul va avea nevoie de minimum 10 ani sa-si revina.

Procurorul sef DIICOT ne-a vorbit si despre dosarele Black Cube si SIPA, dar si despre faptul ca eficienta operationala a Politiei a scazut foarte mult, din cauza lipsei de personal si de logistica.

Considerati ca Legile Justitiei, asa cum au fost ele adoptate in forma finala, pot leza independenta Justitiei, dupa cum afirma multi magistrati?

Mai mult sau mai putin. Dar noi inca nu stim forma finala, as vrea sa vad intai textul care va fi trimis la promulgare. Daca raspunderea magistratilor s-a modificat, in sensul ca Inspectia Judiciara nu va mai fi un filtru, este un lucru rau.

Un aspect pozitiv este ca inspectorii IJ vor fi examinati de catre Institutul National al Magistraturii. Organizarea concursurilor in interiorul IJ, ca acum, poate ridica suspiciuni.

Cum apreciati aparitia sectiei speciala de anchetare a magistratilor?

Daca nu ar fi discriminatorie, am putea spune ca s-a facut la solicitarea unei parti din magistrati, propunerea UNJR care pretinde ca ar avea o larga aprobare a judecatorilor. Noi nu stim daca e asa, pentru ca niciuna dintre asociatiile profesionale ale magistratilor nu si-a precizat numarul de membri.

Eu cred ca ar fi important sa stim ce reprezentativitate are fiecare.

Daca se dorea scoaterea din competenta DNA a infractiunilor de coruptie sau asimilate coruptiei, ele puteau fi date in sarcina SUPC (Sectia de urmarire penala si criminalistica - PICCJ) care se ocupa acum de restul infractiunilor comise de magistrati si demnitari.

Sa va dau un exemplu: unul dintre sefii de serviciu din cadrul DIICOT are vreo 300 de plangeri facute de un personaj trimis in judecata, care a si fost condamnat. Daca gasim 10 astfel de cazuri intr-un an, am putea avea 3.000 de plangeri, ceea ce inseamna blocaj pentru o sectie de 15 procurori. Si romanul este adesea tentat sa petitioneze.

De asemenea, nu cred ca sectia aceasta ar putea lua in competenta de solutionare un dosar de antidrog sau de criminalitate organizata pe cybercrime, care presupune procurori si politisti specializati in ani de zile.

Poate chiar mai controversata, cel putin in spatiul public, este chestiunea propunerilor de modificare a Codurilor Penale sub pretextul aplicarii Directivei europene privind prezumtia de nevinovatie. Ati fost singurul procuror-sef prezent la discutii in comisia speciala. Cum vi s-au parut ele?

Nu au fost dezbateri, a fost o discutie de principiu si am vrut sa fiu acolo ca sa fim auziti. Noi suntem foarte sensibili la afirmatia ca nu magistratii fac legea. Asa e, dar daca ne pricepem la ceva, acel lucru cred ca e legea, dupa 20 de ani de experienta. Dar nu vorbim neintrebati.

Considerati ca exista o problema cu prevederile legale privind prezumtia de nevinovatie sau cu aplicarea acestor prevederi astfel incat sa justifice o modificare legislativa de asemenea amploare?

Am putea spune ca introducerea directivei e un pretext sau nu. Avocatii, prin seful UNBR, spun ca prezumtia nu e respectata. Si noi trebuie sa admitem, ca sistem, ca au existat derapaje pe care nu ne-am grabit sa le reparam.

Sistematice? Avem o problema legislativa si de sistem?

Nu. Punctuale. De asta si e pacat ca sunt generalizate chestiuni punctuale, care ar trebui rezolvate cu celeritate. Peste 99% dintre magistrati isi fac meseria corect si trudesc peste 8 ore pe zi. Ei au mari frustrari cand vad astfel de situatii in spatiul public.

Dar nu putem indrepta toate institutiile Codurilor doar spre apararea drepturilor inculpatului. Ce facem cu respectarea drepturilor victimelor, ale partii civile?

Egalitatea de arme nu se rezuma la locul in care stau avocatul si procurorul in sala. Se refera la administrarea probelor atat in aparare, cat si in acuzare de catre procuror. Si asta se intampla in dosarele penale pe care eu le vad.

Catusele?

E treaba presei sa le acopere, nu a noastra. In legislatia secundara scrie ca in caz de retinere persoana trebuie incatusata. Asta e regulamentul.

Deci avem sau nu o problema sistemica, care sa impuna asemenea modificari?

Din punctul meu de vedere, nu. A face propuneri de genul abolirii ca mijloc de proba a raportului de constatare tehnico-stiintifica, a imaginilor gasite in mijloacele electronice de stocare ale unui inculpat care ar putea constitui mijloace de proba pentru savarsirea altei infractiuni este macar o exagerare.

Sunt avocati care spun ca problema e usor de rezolvat pentru procuror prin intocmirea inca a unui set de acte.

Nu e asa de simplu. Propunerea de lege e sa nu le mai poti folosi ca mijloace de proba in alt dosar.

Dar eu cred ca aceste modificari nu vor trece niciodata in aceasta forma. Nu au cum. Si daca totusi trec, mare parte din dosarele aflate astazi in cercetare sau pe rolul instantelor trebuie inchise, pentru ca se bazeaza in mod decisiv pe inregistrari. O inregistrare face cat o mie de foi. Si mare parte dintre camere sunt montate de societati autorizate.

Cum au rezolvat politistii britanici cazul de terorism cu rucsacul de la metrou? In mai putin de 20 de minute au identificat traseul, pentru ca Londra e primul oras din lume monitorizat in totalitate de camere de supraveghere.

Cum ar afecta cooperarea internationala in materie penala o astfel de modificare legislativa? Ati primit semnale de ingrijorare de la parteneri?

Nu inca pentru ca nu sunt inca in vigoare. Dar Legea 302 a cooperarii judiciare internationale prevede principiul dublei incriminari ca element fundamental al colaborarii dintre autoritatile judiciare dintre statele europene.

Daca o fapta e incriminata intr-o tara, trebuie sa fie incriminata la fel si in cealalta tara. De asemenea, ca anchetator, ma bazez pe faptul ca autoritatea judiciara din alta tara poate sa faca macar ceea ce fac eu in tara mea.

Deci un anchetator din alta tara imi poate cere niste inregistrari de la metrou sau o constatare tehnico-stiintifica, care acolo sunt mijloace de proba. Daca ele nu vor mai fi mijloace de proba la noi, vom avea o problema inclusiv de incredere reciproca.

Inclusiv pe zona terorista?

Noi din fericire suntem pe albastru precaut al SRI. Dar avem si vom avea probleme certe de migratie. Avem probleme de trafic de persoane majore cu UK, Franta si Spania, ca sa dau doar trei exemple. Avem probleme cu investirea unor sume de bani ale unor cetateni italieni.

Toate aceste state mizeaza pe o cooperare bazata pe reciprocitate. Daca el imi da mie niste imagini, asteapta acelasi lucru de la noi.

Ne aflam intr-o uniune in care statele ar trebui sa aiba o legislatie, daca nu identica, macar foarte asemanatoare. Deja la nivelul UE s-a discutat despre un Cod Penal si unul de Procedura Penala comune si ele ar putea fi realitate in 10-15 ani.

Cum priviti protestul inedit al magistratilor care au iesit pe treptele instantelor?

A fost un protest demn, in afara orelor de program, fara robe, nu in sala de judecata, al magistratilor ingrijorati de ceea ce s-ar putea intampla. Magistratii sunt si ei cetateni si au aceleasi drepturi ca restul cetatenilor.

90% dintre cei care au protestat sunt magistrati tineri. Si importanta rezida in aceea ca intr-una dintre Legile Justitiei apare prevederea ca magistratii vor putea sa se pensioneze dupa 20 de ani vechime, indiferent de limita de varsta. Acesta poate fi un mar otravit pentru intreg sistemul.

De ce?

Dupa calculele unora, la nivelul intregului sistem, ar putea sa se pensioneze in perioada urmatoare intre 1.700 si 2.000 de magistrati dintr-un total de 6.400-6.800. Ceea ce ar insemna decapitarea sistemului judiciar, pentru ca 60-70% dintre cei care vor iesi la pensie sunt sefi.

Se vor depopula structurile specializate ale Parchetului General, care au in general procurori cu vechime si experienta, dar si ICCJ, Curti de Apel. Ce vom face fara 25-30% dintre magistrati?

Avanseaza cei din instantele inferioare.

Nu pot fara conditiile de vechime.

Si atunci? Inchideti usa si plecati?

Nu stiu. Trebuie sa ne gandim foarte bine. Nu poti legifera spunand: dupa mine, potopul. Magistratii sunt sub presiune de ani de zile, unii au intrat toata viata lor cu peste 100 de dosare in fiecare sedinta.

Ai presiunea Inspectiei Judiciare, a partii care te poate reclama, acum vei avea presiunea ca poti raspunde cu casa, cu masina, cu copilul.

Si atunci majoritatea va avea sentimentul ca si-a facut datoria, pensia e buna, cred ca in medie de 2.000 de euro. Institutul National al Magistraturii produce 180 de magistrati pe an si, daca legile vor intra in vigoare, nu vor scoate promotii timp de 4 ani, timp in care se va iesi masiv la pensie.

In 2019 si 2020 vor iesi la pensie sute de magistrati, cei care au terminat imediat dupa Revolutie si au primit repartitii exclusiv in magistratura. Au fost cate 450 pe an. Deci vor ajunge sa iasa la pensie aproape jumatate dintre magistratii din sistem.

Eu nu cred ca o asemenea prevedere va ramane mult in vigoare, va iesi la pensie cine trebuie, apoi isi vor da seama ca nu se poate. Dar sistemul va avea nevoie de minimum 10 ani dupa un asemenea val de pensionare.

Asta se si doreste?

Nu stiu. Ar insemna sa speculam. Politia in ultimii ani a pensioant 17 mii de oameni, cei mai vechi, cu functii de conducere, foarte multi, foarte buni. Si asa am ajuns ca, in Parchetele de pe langa judecatorii mai mici, procurorul sa invete politistul cum sa faca proces de cercetare la fata locului.

E mare urgenta cu prezumtia de nevinovatie, dar nu la fel de mare cu Legea DIICOT, aflata in Parlament de mai bine de un an de zile. Va incurca lipsa ei?

Avem mare nevoie de ea pentru ca in primul rand ne legitimeaza ca institutie. Noi suntem pe ordonanta de urgenta. Legea a trecut de Comisia Juridica a Senatului si urmeaza sa ajunga in plen care e decizional. Am promisiunea dlui ministru ca se ocupa de aceasta chestiune.

Exista cateva amendamente care ne-ar ajuta farte mult, de exemplu, 250 de politisti in plus si modul in care perchezitiile informatice ar putea fi facute de specialisti din institutie.

Ati compensat pierderea logistica suferita dupa scoaterea SRI din supravegherea tehnica realizata in dosarele penale?

Partial, prin constituirea unui serviciu tehnic, dar care functioneaza doar pentru structura centrala. Ne bucuram de suportul a 40 de politisti in virtutea OUG 6 din 2016. Politistii insa pot face doar actele prevazute de art 142 din CPP, sunt politisti cu un sfert de norma, adica pot pune in executare mandatele de supraveghere tehnica si le pot trece pe suport optic.

Noi avem nevoie de o politie judiciara proprie.

Politia judiciara, cea care lucreaza in dosarele penale, functioneaza in cadrul IGPR, dar singurul loc in care Constitutia vorbeste despre ea este la puterea judecatoreasca. Deci politia judiciara ar trebui sa functioneze in cadrul Ministerului Public sau al Ministerului de Justitie.

Ati trimis recent catre "Romania curata" o statistica potrivit careia a scazut substantial numarul informarilor primite de la SRI. De ce?

Directorul SRI a spus ca SRI va intra in matca lui constitutionala. Pe lege, SRI are competente pe securitate nationala si pe terorism si pe aceasta zona vin informatii la DIICOT, singura institutie competenta.

Adica inainte de intrarea in matca primeati multe informari neconstitutionale?

Primeam orice informari referitor la orice. Erau considerate amenintari la securitatea nationala mult mai multe fapte, inclusiv taierile de paduri, marea coruptie, la un moment dat. Cand SRI intra in posesia unei astfel de informatii o da, sunt convins, dar nu culege informatii din aceste domenii. Cred ca asta e diferenta.

Nu stiu daca s-a modificat optica la nivelul CSAT, stiu ce prevede legea in privinta competentelor SRI.

Deci daca SRI afla, anunta, dar nu mai cauta in afara zonei de stricta competenta. Asta imi spuneti?

Probabil ca nu mai urmaresc neaparat culegerea de informatii pe anumite sectoare.

E bine sau rau pentru fenomenul infractional?

Nu stiu. Dar cred ca pe celelalte sectoare in afara de securitate nationala si terorism ar trebui sa caute in mod special Politia, care in ultimii ani a scazut operational foarte mult. Strada era tinuta in mana in urma cu 10-20 de ani.

80% din dosarele DIICOT erau facute in baza informarilor venite de la Politie, astazi procentul a scazut spre 30%.

Politia nu isi face treaba?

Incearca sa isi faca treaba cu oamenii pe care ii are. Si cel mai grav este ca nu au logistica. Ca sa tii in mana strada, trebuie sa ai informatori. Si ca sa ai informatori, trebuie sa ai bani, asa-numitele fonduri operative. Ar trebui analizat daca Politia mai tine in mana strada.

Mijloacele de comitere a infractiunilor sunt din ce in ce mai rafinate, nu se mai vorbeste la telefon. China, SUA si Israel, cele mai avansate, fac inclusiv verificari biometrice si termice, noi vrem sa taiem camerele video.

Se face anul de cand spuneati ca dosarul Black Cube e aproape gata. Nu e gata, iar dl Dragomir zburda. Ce se intampla cu acest dosar?

La solicitarea inculpatului, dl Dragomir, am facut o noua comisie rogatorie in Israel si aceasta se intinde pe aproape un an. Probe in favoarea inculpatului. Nu cred ca vor mai fi cerute alte probe.

S-a vorbit despre implicarea unui presedinte al Romaniei.

Sunt doar speculatii. Dl Dragomir poate vorbi ce vrea, asta e marele beneficiu al inculpatului, pe care noi din pacate nu il avem.

Cand estimati ca ar fi gata dosarul aproape gata de un an? Saptamani, luni?

Cred ca luni. Nu vreau sa ma hazardez. Trebuie sa ne vina actele din Israel. Si prima data au venit greu, acum vin si mai greu, israelienii colaboreaza mai greu cand e vorba despre cetatenii lor.

Ministrul Justitiei spunea intr-o emisiune TV ca in dosarul SIPA v-a trimis documente din care rezulta foarte clar cine a intrat fara ORNISS in arhiva aceea.

Rezulta foarte clar?

Asa zice domnia sa.

E un dosar in lucru, nu e o ancheta usoara, dar va pot spune ca potrivit Codului Penal nu simpla patrundere in arhiva SIPA, ci diseminarea de informatii clasificate e infractiune. Deci important nu e daca avea ORNISS, daca a fost inregistrat sau nu, ci daca a diseminat neautorizat informatii clasificate. Acesta este elementul material al infractiunii.

Va apropiati de o solutie?

Nu stiu, eu nu pun presiune pe procurori decat daca dosarul e nerezonabil de vechi.

Nu am vazut dosare importante pe zona criminalitatii cyber.

Acolo avem procurori foarte bine pregatiti, politistii sunt bine pregatiti, dar putini ca numar. Din fericire, nu am avut atacuri mari. Noi nu mai avem in competenta decat aceste cazuri mari. Avem dosare de pornografie infantila, greu de probat, in care lucram impreuna cu partenerii straini.

Va apropiati de finalul acestui mandat la DIICOT. Doriti inca unul?

Nu m-am gandit. Cel mai important este avizul familiei mele, sa luam o decizie impreuna, dar trebuie sa asteptam si Legile Justitiei.

Ce din Legile Justitiei v-ar putea determina sa renuntati?

Inclusiv prevederea referitoare la pensionare (zambeste - n.red.).

Aveti neimpliniri in acest mandat?

Da. De exemplu, ceea ce am propus de la inceput, crearea unui corp de investigatori financiari. Exista suficient de multi bani ascunsi in jurisdictii unde Romania ajunge greu, sunt rezultatul unor inginerii financiare ale unor persoane care castiga din criminalitate economico-financiara sau crima organizata, iar aceste lucruri exced pregatirii unei bune parti din politistii nostri.

O investigatie financiara in paralel cu ancheta penala ar duce la descoperirea unor sume importante de bani, macar 100-200 de milioane in plus anual. Am cerut asta si prin legea DIICOT. Dar trebuie vointa.

Politica?

Da. Legea se adopta numai cu vointa politica. A doua neimplinire, pe care am discutat-o cu fiecare ministru de Justitie, este realizarea unei analize nationale de riscuri si amenintari in ceea ce priveste crima organizata pe teritoriul tarii, pentru a face harta criminalitatii organizate pe zone de risc.

Si daca am sti cu aproximatie ca pe o anumita zona sunt savarsite crime de un anumit tip de anumite grupari, am putea aloca resurse suficiente si am depasi stadiul reactivitatii.

Crima organizata actioneaza predictibil, dar e nevoie de colaborarea mai multor institutii ale statului pentru o strategie. DIICOT, singura, nu poate.

Orban acuză Biroul Electoral Central că favorizează alianța PSD-PNL: ”Le-a dat voie să desfacă alianţa împotriva firii”

Liderul Forţa Dreptei, Ludovic Orban, a acuzat joi, 25 aprilie, Biroul Electoral Central că ar fi modificat „în mod ilegal” o hotărâre de guvern şi că instituţia ar fi...

Liderul USR, după trimiterea în judecată a lui Clotilde Armand: ”Sunt nişte dosare fake, hărţuieli politice”

Preşedintele USR, Cătălin Drulă, a reacţionat după Clotilde Armand, primarul Sectorului 1, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 şi a afirmat că...