Ziua Z pentru sistemul judiciar. Cade abuzul in serviciu? Scapa sute de acuzati?

CCR urmeaza sa ia astazi o decizie esentiala pentru sistemul judiciar din Romania.

Pe masa judecatorilor se afla exceptiile formulate de mai multi inculpati impotriva infractiunii de abuz in serviciu, atat cea reglementata de Codul Penal, cat si de Legea 78/2000 privind combaterea faptelor de coruptie.

Articolul 297 din Codul Penal incrimineaza abuzul in serviciu ca fiind: "Fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani".

Art 13 indice 2 al Legii 78 reglementeaza "Infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani."

Contestatarii celor doua reglementari sustin ca ele sunt prea vagi si impredictibile, pentru ca indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu nu este definita, la fel cum nu este defintiva forma de vinovatie cu care trebuie comisa fapta pentru a fi vorba despre un abuz.

Si avocatul Daniel Fenechiu considera ca "actuala reglementare a abuzului in serviciu este neconstitutionala, pentru ca este excesiva, nu are claritate, nu are precizie si permite abuzul in aplicarea legii.

Actuala reglementare a abuzului in serviciu nu este foarte bine delimitata de neglijenta in serviciu si nu stabileste pragul de unde o inadvertenta in exercitarea functiei trece din zona de raspundere contraventinala sau disciplinara, in zona infractiunii.

De exemplu, daca un functionar de primarie de comuna emite un certificat care cuprinde o suma gresita, este in situatia de abuz in serviciu, dar nu ii poti baga in puscarie pe toti cei care gresesc la intocmirea unui act. Abuzul in serviciu ar trebui reglemenat astfel incat pana si un nejurist sa stie cand se gaseste in aria de reglementare a abuzului in serviciu fara sa aiba nevoie de un colocviu de 5 specialisti."

Asadar, Daniel Fenechiu se asteapta ca CCR sa admita exceptiile si spune ca, in urma unei asemenea decizii, "anumite persoane care au fost trimise in judecata pentru abuz in serviciu sa beneficieze, unele chiar sa scape, si activitatea unor organe de urmarire penala sa fie ingreunata.

Dar principiul de drept este ca, decat sa condamni un nevinovat, mai bine scapi nu stiu cati vinovati, pentru ca prezumtia de nevinovatie este cel mai important lucru.

Exista si posibilitatea, politica, ca obiectiile sa fie respinse insa in motivare CCR sa traga un semnal de alarma asupra impreciziilor din text sau sa interpreteze cat se poate de clar textul pe ipoteze si sa spuna cand e si cand nu e abuz", arata avocatul Fenechiu.

Procurorul sef DNA, Laura Codruta Kovesi, sustine ca nu orice incalcare a atributiilor se serviciu este abuz si ca procurorii trebuie sa dovedeasca mai multe elemente esentiale: "Procurorul trebuie sa dovedeasca faptul ca functionarul a actionat cu intentie, si-a incalcat intentionat atributiile de serviciu, trebuie sa stabileasca ce atributie a fost incalcata si de fiecare data verificam daca ea era prevazuta in fisa postului si o cunostea.

Procurorul trebuie sa doveasca daca functionarul a obtinut un folos si daca el a fost ilegitim. Dar toate aceste chestiuni tin de administrarea probatoriului si sunt verificate de fiecare judecator, in fiecare caz in parte. Judecatorul verifica daca toate conditiile infractiunii sunt indeplinite sau nu.. Daca ai o lege pe baza careia iti indeplinesti activitatea, daca ai niste atributii clare in fisa postului si faci un act prin care incalci intentionat ceea ce scrie in fisa postului, notiunea e foarte clara", a explicat Kovesi pentru Ziare.com.

Pe de alta parte, Laura Codruta Kovesi a aratat ca in acest moment DNA are deschise in jur de 800 de dosare legate de achizitiile publice, majoritatea fiind fapte de abuz in serviciu. Ce se va intampla cu ele?

"A existat un caz asemanator cu ani in urma, cel al bancrutei frauduloase. A fost dezincriminat pentru o zi si toate persoanele trimise in judecata au fost achitate pentru ca s-a aplicat legea penala mai favorabila", ne aminteste sefa DNA.

Avocata Elenina Nicut a comparat prevederile in vigoare referitoare la abuzul in serviciu cu cele din vechiul Cod Penal, art 246 - 248 care au fost supuse controlului de constitutionalitate.

Prin Decizia nr. 299/2007, CCR a respins tocmai critica referitoare la imprecizia si generalitatea textului legal.

"Imprejurarile in care se comite o fapta antisociala si incadrarea juridica a acesteia intr-o infractiune ori alta nu este atributul instantei de contencios constitutional, fiind de competenta exclusiva a judecatorului de drept comun sa interpreteze si sa aplice legea. (...)

Exista multe legi care se servesc, prin forta lucrurilor, de formule mai mult sau mai putin vagi, a caror interpretare depinde de practica, asa cum se intampla si in cazul judecatorului roman. (...) o lege care atribuie o putere de apreciere (cum este, in speta, cazul judecatorului roman) nu contravine, in principiu, acestei exigente" se arata in aceasta decizie a CCR.

"Modificarile aduse normei de incriminare prin noul Cod Penal nu sunt de natura a infirma cele retinute de CCR in 2007", sustine Elenina Nicut.

In privinta intentiei cu care trebuie comisa fapta, Elenina Nicut invoca art. 16 alin.6 CP, potrivit caruia "fapta constand intr-o actiune sau inactiune constituie infractiune cand este savarsita cu intentie. Fapta comisa din culpa constituie infractiune numai cand legea o prevede in mod expres", deci "forma de vinovatie ceruta de lege pentru abuzul in serviciu, ca infractiune de serviciu sau infractiune asimilata infractiunilor de coruptie, a fost si a ramas exclusiv intentia, eliminarea sintagmei 'cu stiinta' prin noul Cod Penal neavand relevanta".

Si prof. univ. dr. Radu Carp, specialist in drept constitutional comparat, considera ca actuala reglementare a abuzului in serviciu nu difera substantial de reglementarea abuzului din vechiul Cod, care a trecut controlul de constitutionalitate.

Pe de alta parte, apreciaza prof. Carp pentru Ziare.com, "toate normele sunt generale, pentru a exista o marja cat mai mare de apreciere din partea judecatorului. Trebuie sa ii fie acordata o libertate cat mai mare in interpretarea oicarei norme inclusiv pentru ca pedepsele sunt intre un minim si un maxim.

Asadar, pana la urma, aceasta critica e aplicabila tututor articolelor din Codul Penal sau niciunuia".

In opinia avocatului Doru Costea, "articolul referitor la abuz nu prezinta in sine elemente de neconstitutionalitate si numai in masura in care este aplicat intr-o maniera care ii deturneaza sensul poate deveni el insusi un abuz. Cand statul prin institutiile sale de represiune penala abuzeaza de dreptul lui de a trage la raspundere, abuzul in serviciu nu devine neconstitutional, ci excesiv in aplicare."

Doru Costea atrage atentia ca norma penala privind abuzul in serviciu, ca orice norma juridica are o doza de generalitate, aceasta fiind in egala masura o calitate si un defect al normei: "Este o calitate, pentru ca astfel surprinde multitudinea de situatii carora urmeaza sa le fie aplicata, ea sublimeaza numitorul comun al tuturor acestor situatii. Generalitatea normei este un 'defect' de aplicare, in sensul ca orice generalitate este, mai mult sau mai putin un echivoc, iar echivocul e samanta fertila a abuzului pe fond. O norma, generala prin definitie, implica, in aplicare, un intermediar: judecatorul. Prin urmare, depinde de modul in care judecatorul intelege sa aplice textul de lege la situatia concreta.

In sine, textul nu este impredictibil si neconstitutional, modul in care tinde sa fie aplicat intr-un context social-politic, intr-un moment istoric, intr-o societate nedemocratica il poate transforma intr-un instrument de represiune, dar asta nu se intampla intr-o societate democratica. A te folosi de caracterul de generalitate si a-l substitui cu echivocul si imprevizibilitatea normei mi se pare prea mult."

Printre persoanele acuzate de abuz in serviciu se numara lotul ANRP, Cristian Popescu Piedone, Marian Vanghelie, Gabriel Oprea, Gheorghe Bunea Stancu, Nicusor Constantinescu, Radu Mazare, Gheorghe Nichita.

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...