Coruptia, un cancer social care se extinde rapid - Interviu cu Cristi Danilet

Judecatorul Cristi Danilet vorbeste intr-un interviu acordat Ziare.com despre lupta impotriva coruptiei la nivel global, subliniind faptul ca dezvoltarea unui stat este puternic afectata de acest "cancer social" care poate fi insa vindecat cu ajutorul unei justitii curate si al tuturor cetatenilor.

Data de 9 decembrie a fost stabilita ca Ziua Internationala Anticoruptie in 2006, cand, prin rezolutia 58/4 a Adunarii Generale a ONU, a fost adoptata Conventia Natiunilor Unite impotriva Coruptiei (UNCAC). Conventia a fost ratificata pana acum de 168 de state, printre care si Romania.

Conferinta statelor membre ale UNCAC are loc o data la doi ani, iar anul acesta s-a desfasurat la Panama. Din delegatia Romaniei au facut parte, printre altii, procurorul Luminita Palade si judecatorul Cristi Danilet, in calitate de reprezentanti ai CSM.

Domnule Danilet, spuneti-ne mai intai cateva cuvinte despre campania ONU impotriva coruptiei din acest an.

Anul acesta campania are deviza "Zero coruptie, 100% dezvoltare". In felul acesta ONU atrage atentia ca prin coruptie nu este afectata doar corectitudinea personalului din sectorul public sau privat, ci chiar capacitatea de dezvoltare a unui stat.

Astfel, daca parlamentarii sunt corupti, vor da legi prin care sa se puna la adapost de orice forma de raspundere. Daca ministrii sunt corupti, vor facilita accesul celor nemerituosi la banul public. Daca doctorii sunt corupti, oamenii care nu isi permit sa dea mita vor muri lipsiti fiind de tratament. Daca sistemul de achizitie publica are angajati corupti, constructiile vor costa mai mult decat in realitate si calitatea lor va fi mai slaba.

Daca profesorii sunt corupti, elevii vor avea diplome fara acoperire si vor deveni cei care vor cere mita maine, caci asa au fost invatati. Daca functionarii de la primarie, finante, politie etc sunt corupti, cererile oamenilor nu vor fi satisfacute pana ce nu vor "unge" acele persoane.

Daca cei din organele de control sunt corupti, afacerile oamenilor cinstiti nu vor merge, in timp ce vor fi tolerate afacerile care genereaza evaziunea fiscala. Daca magistratii sunt corupti, nu vor putea reactiona la incalcarile legii din orice alt sistem, iar marii infractori in loc sa fie in inchisori, vor fi pe strada.

Coruptia e o boala. E un cancer social. Se extinde rapid daca nu se iau in special masuri de prevenire.

Dvs. credeti ca se dezvolta in Romania o cultura a anticoruptiei?

Sunt convins ca vechea cultura, a coruptiei, este inlocuita treptat cu o noua cultura, a anticoruptiei. Asta se produce odata cu schimbarea generatiilor si cu presiunile pozitive din partea organismelor internationale la care aderam.

Haideti sa realizam cum s-au schimbat lucrurile in justitia romana. In 2006 ministrul Justitiei Monica Macovei a declansat prima campanie media de combatere a coruptiei din justitie printr-un spot video si audio, respectiv prin afise sub egida "Justitia este un stalp al societatii - nu o corupe si nu te lasa corupt".

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a reactionat extrem de vocal impotriva campaniei, pe motivul ca daca se vorbeste de anticoruptie in justitie inseamna ca exista coruptie (de parca nu ar fi fost asa...). Videoclipul a fost retras, spotul audio nu a fost niciodata difuzat la radio, iar in multe instante s-a refuzat postarea afiselor respective.

Au trecut anii si iata cum chiar sotul presedintei AMR a fost arestat, cercetat, apoi condamnat pentru infractiuni de coruptie la nivel inalt: trafic de influenta la nivelul curtii supreme de justitie la cererea unor politicieni - reteaua "Voicu-Costiniu". Era anul 2010 cand a inceput acea ancheta si atunci peste 400 de magistrati au semnat "Petitia Integritate si Demnitate" initiata de doua judecatoare (ajunse acum la instanta suprema) prin care cereau masuri ferme impotriva unor astfel de colegi.

Apoi, pe langa faptul ca inainte de reformele din justitie din anul 2004 erau putine cazurile cu magistrati sanctionati penal sau disciplinar, hotararile de sanctionare nu erau publice. S-a creat astfel senzatia ca ne acoperim intre noi, ca se musamalizeaza cazurile. Ei bine, mai intai DNA si apoi fostul CSM, la sugestia Comisiei Europene, au luat decizia de a publica asemenea hotarari.

Acum pe site-ul CSM sunt peste 100 de hotarari cu magistrati sanctionati disciplinar in ultimii 9 ani. Mai mult, de fiecare data cand se incepe urmarirea penala impotriva unui magistrat sau este trimis in judecata, DNA emite comunicat de presa - sa nu uitam ca, urmare a activitatii DNA sub mandatul procurorului Daniel Morar, 24 de magistrati au fost condamnati definitiv pentru coruptie.

Si noi, in CSM, de fiecare data cand se incuviinteaza retinerea, arestarea sau perchezitia cu privire la un magistrat, emitem un comunicat de presa - ultimul caz e recent, din 5 decembrie. Ne e rusine ca avem astfel de cazuri, dar suntem multumiti cand le descoperim. Populatia trebuie sa stie ca exista vointa pentru combaterea incorectitudinii chiar inauntrul sistemului.

Vorbiti de vointa, dar si dvs. ati trecut prin experiente neplacute cand ati declarat public ca exista coruptie in justitie.

Da, la un curs pe care il tineam in 2007 despre organizarea justitiei si problemele din sistem, am afirmat ca exista coruptie in justitie, ca in general inauntrul sistemului se stiu care sunt magistratii, grefierii sau avocatii incorecti si exista chiar mercuriale cu sumele care trebuie date.

Aceste declaratii ale mele au ajuns in presa si mai multi judecatori si grefieri au trimis o plangere impotriva mea la CSM pe motivul ca, prin aceste afirmatii, le-as afecta reputatia. Pe unii i-am inteles atunci: fusesera presati de sefi sa semneze, care prea multa vreme au avut puteri imense in instante. Pe altii insa nu: erau din cei care stiau bine ca avem colegi la care e foarte usor sa ajungi cu o rugaminte sau o atentie, ca sa nu mai spun mita, pentru a da o solutie favorabila.

Aproape un an de zile am fost investigat de fostul CSM fara a exista cu exactitate o acuza clara contra mea. In cele din urma, actiunea impotriva mea a fost respinsa.

Nu mica mi-a fost surprinderea cand am vazut ca insusi presedintele de atunci al institutiei a preluat in declaratiile sale ulterioare esenta celor spuse de mine - a fost un castig enorm, ancheta s-a dovedit pana la urma benefica.

Mai mult, dupa ce am fost ales de judecatori ca membru in CSM, mi-am facut un obiectiv din redactarea unei strategii sectoriale anticoruptie. S-a reusit adoptarea acesteia in 2011: suntem prima tara din Europa care are o astfel de strategie, in care recunoaste oficial coruptia din justitie ca o vulnerabilitate si declara "toleranta zero" la coruptia judiciara.

Care a fost rezultatul conferintei care a avut loc zilele trecute la Panama si cum va fi aplicat in Romania?

La evenimentul din Panama a fost pus in discutie materialul intitulat Ghidul cu privire la aplicarea si evaluarea art. 11 din UNCAC (Conventia Natiunilor Unite impotriva coruptiei, semnata si de Romania in 2003).

Art. 11 din UNCAC are doua parti: prima este obligatorie pentru statele membre - se refera la independenta si integritatea judecatorilor; a doua este facultativa - se refera la independenta si integritatea procurorilor in tarile unde acestia au un statut asemanator cu al judecatorilor (asa cum este in Romania).

Ghidul elaborat anul acesta are doua parti: prima cuprinde masuri de implementare a art. 11, iar a doua cuprinde cadrul de evaluare a acesteia. Printre masuri se numara cele de intarire a integritatii judecatorilor (in special prin conduri de conduita, formare si declaratii de avere si rudenie), dar si de prevenire a oportunitatilor de corupere a judecatorilor.

Acest Ghid va fi comunicat oficial statului roman, iar Ministerul Justitiei si CSM vor trebui sa il aplice, caci ONU va monitoriza acest lucru.

Dvs. despre ce ati vorbit in discursul pe care l-ati tinut?

Lucrarile Conferintei din Panama s-au desfasurat sub forma mai multor activitati, la care au vorbit inclusiv seful delegatiei romane din cadrul Ministerului Afacerilor Externe si reprezentantul Ministerului Justitiei.

Evident, participarea mea la conferinta a privit domeniul integritatii in justitie. In luarea mea de cuvant am aratat ca, dincolo de masurile legislative, este nevoie sa se creeze o adevarata cultura a anticoruptiei judiciare.

Am subliniat faptul ca o justitie dreapta este aceea in care judecatorilor si procurorilor li se acorda independenta si li se cere integritate. In plus, este stiut faptul ca justitia nu trebuie doar facuta, ci trebuie sa se si vada ca este facuta.

Ati discutat cu colegi din alte tari despre coruptie? Care este situatia la ei?

In statele din fostul bloc comunist coruptia este larg raspandita. Cele mai bune rezultate in lupta impotriva coruptiei sunt la noi si, se pare, la croati. Peste tot s-au pus bazele unei justitii independente, singura conditie pentru functionarea corecta a sistemului de protectie a drepturilor omului si aplicare egala a legii tuturor.

Am apreciat ca in Georgia au scapat de coruptia din randul politistilor rutieri printr-o initiativa de monitorizare a activitatii lor: au instalat mici camere video fiecarui politist, astfel ca atunci cand opreste in trafic pe cineva, contactul cu soferul e filmat - e ceva ce ar putea fi implementat si la noi.

Probleme mari sunt in Republica Moldova, unde de abia in acest an au fost arestati primii doi judecatori pentru coruptie. Adevarat, acolo sunt foarte prost platiti, cam 200 euro pe luna.

Cum a evoluat in ultimii ani increderea populatiei Romaniei in justitie?

Acum 10 ani, increderea in justitie era la nivelul de 22%. In acest an, populatia (oamenii chestionati pe strada) are incredere in jur de 40% in justitie, ceea ce ne ridica deasupra Parlamentului, Guvernului si Presedintelui Romaniei - e un rezultat de care trebuie sa fim extrem de mandri, e un prag istoric pentru noi.

Mai mult, increderea justitiabililor in justitie, deci a celor care au contact direct cu sistemul judiciar, este de aproximativ 75%. Evident, au contribuit la aceasta atat innoirea corpului profesional practica sistematic de 10 ani incoace, modernizarea unor instante, publicarea datelor despre dosare pe Internet, inregistrarea dezbaterilor din cadrul sedintelor de judecata penale si civile, cat si reactiile ferme impotriva magistratilor, avocatilor (in cazul lor numarul condamnarilor pentru trafic de influenta este ingrijorator de mare!) sau a lucratorilor de politie judiciara corupti.

Cum poate lupta un simplu cetatean impotriva coruptiei?

Fiecare cetatean poate face ceva: in primul rand sa nu dea mita si sa nu intervina in afara cadrului legal pentru solutionarea unei cereri, dosar etc. care il priveste.

In al doilea rand sa nu tolereze astfel de comportamente altor cetateni - integritatea nu e ceva personal, ea trebuie respectata si aplicata de toti.

In al treilea rand, sa pretinda corectitudine functionarilor sau altei persoane care trebuie sa ia o decizie in ce il priveste.

In al patrulea rand, sa denunte procurorilor cand o astfel de persoana ii solicita mita sau un altfel de avantaj. Omul simplu trebuie sa stie ca toti angajatii statului, de la parlamentari, ministri si magistrati, pana la politisti, functionari, profesori si doctori sunt platiti de la buget - or, cetateanul deja a contribuit la acesta prin sistemul de impozite si taxe, nu mai e nevoie ca acesti angajati ai statului sa primeasca alte plati de la cetateni.

Oricum, nu trebuie uitat ca darea de mita e sanctionabila, ca si luarea de mita, cu inchisoarea. Procurorii nu vor ezita sa instrumenteze un dosar penal si cu cei care dau mita, si cu cei care iau mita, si cu cei care promit ca vor interveni pe langa altii pentru luarea unei decizii favorabile.

Mesajul meu este urmatorul: cu totii trebuie sa avem incredere in institutiile statului. Stiu ca unele institutii sau unele segmente din institutii inca nu functioneaza la nivelul pretentiilor cetatenilor. Dar lucrurile se imbunatatesc de la an la an.

Si in special trebuie sa avem incredere in justitie. Daca magistratii sunt onesti, profesionalismul sistemului va fi in crestere. Iar eu cred ca o justitie curata face parte din reteta pentru vindecarea societatii.

Cristian Popescu - Piedone, avans considerabil față de ceilalți candidați la Primăria Capitalei, conform ultimului sondaj de opinie

Candidatul PPUSL la Primăria Capitalei Cristian Popescu - Piedone este cotat cu 38% din voturi, Nicuşor Dan -cu 27%, iar candidatul PSD-PNL Cătălin Cîrstoiu, cu 23%, relevă datele unui Sondaj...

Mai mulți miniștri, în frunte cu Marcel Ciolacu, ajung în Qatar, pentru "investiții de 15 miliarde de euro"

Premierul Marcel Ciolacu şi şase miniştri se află, începând de marţi, în vizită de lucru în Qatar, dezvoltarea în România a unor proiecte de investiţii în valoare de 15 miliarde de...