De ce trebuie linsata judecatoarea Livia Stanciu? Adevarurile nespuse

Inspectia judiciara a fost sesizata de CSM in cazul atacurilor violente din partea Antena3 si Luju.ro la adresa fostei presedinte a ICCJ, Livia Stanciu, in privinta a doua cauze pierdute de Romania la CEDO, cazul Gaitanaru si cazul Gutau, dosare solutionate definitiv de complete din care a facut parte si dna Stanciu.

Se incearca imprimarea convingerii ca Livia Stanciu ar fi fost executanta unor decizii politice, "basiste" in cazul Gutau, nedefinite in cazul Gaitanaru.

Eu nu sunt in masura sa evaluez legalitatea si temeinicia unor hotarari judecatoresti, cu atat mai mult ale celei mai inalte instante a acestei tari. Ceea ce se poate constata insa cu ochiul liber este ca in prezentarea celor doua cazuri sunt omise, mi-e greu sa cred ca din nebagare de seama, aspecte esentiale pentru intelegerea situatiei de ansamblu.

Cazul primarului din Ramnicu Valcea, Miricia Gutau, este cel mai cunoscut. In Dosarul nr. 698/57/2008, el a fost condamnat definitiv la 3 ani si 6 luni de inchisoare pentru luare de mita. Sentinta a venit dupa doua achitari, pe fond si in apel, si dupa mai multe stramutari ale dosarului pe la mai multe instante din tara, inclusiv la Alba.

Miricia Gutau a contestat decizia la CEDO, unde a avut castig de cauza. Din start trebuie spus ca CEDO nu se pronunta pe fondul cauzelor, deci dl Gutau nu a fost declarat nevinovat. CEDO, in comitet de trei judecatori, nu in plen, a decis ca dl Gutau nu ar fi avut parte de un proces echitabil, deoarece instanta de recurs nu ar fi reaudiat martorii inainte de a pronunta sentinta contrara celor de la fond si apel.

De ce nu a facut instanta acest lucru?

Procesul a avut loc in 2009, cand in vigoare era vechiul Cod de procedura penala. Ce spune el? "Instanta verifica hotararea atacata pe baza lucrarilor si materialului din dosarul cauzei si a oricaror inscrisuri noi, prezentate la instanta de recurs." - art 385 indice 14 VCPP.

Deci vechea legislatie prevedea ca instanta de recurs sa foloseasca probele deja existente la dosar si sa admita eventuale inscrisuri noi. Si era asa pe o logica foarte simpla: pe vechiul sistem existau, pe langa fond, doua cai de atac: apel si recurs. Ar fi fost aberant ca ambele sa fie devolutive, deci sa presupuna readministrarea problelor, pentru ca procesele nu s-ar mai fi sfarsit niciodata. Si atunci prima cale de atac, apelul, era devolutiv, in timp ce recursul nu mai presupunea readministrarea probelor deja existente.

Ce impune aliniatul al doilea al aceluiasi art. 385 indice 14 este audierea inculpatilor. Ceea ce, potrivit hotararii definitive (pagina 8), instanta a si facut: "La termenul din data de 9 noiembrie 2009, Inalta Curte, in conformitate cu dispozitiile art.38514 alin.11 C.proc.pen., avand, pe de o parte, obligatia de a proceda la ascultarea inculpatilor prezenti, motivat de imprejurarea ca ambele instante (de fond si apel) nu au pronuntat impotriva acestora o hotarare de condamnare, iar pe de alta parte, in respectarea si a dispozitiilor art.70 alin.2 C.proc.pen., le-a adus la cunostinta inculpatilor faptul ca au dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-le totodata atentia ca ceea ce declara poate fi folosit si impotriva lor, ambii inculpati prevalandu-se de dreptul la tacere".

Deci, daca procesul dlui Gutau a fost inechitabil pe motiv ca martorii nu au fost reaudiati, acest lucru nu este imputabil instantei, ci legii penale din acel moment. Practic CEDO condamna prevederea legala, care insa intre timp nu mai este in vigoare. Noul cod, intrat in vigoare in 2014, a schimbat intreaga constructie, nu mai exista decat o cale de atac si ea ea este devolutiva.

In acest caz, "vina" instantei este doar ca a respectat Codul de procedura penala in vigoare atunci.

Si spun a instantei pentru ca, desi tunurile sunt puse pe Livia Stanciu, presedinta completului care a judecat recursul in cazul Gutau a fost judecatoarea Ana Hermina Iancu. Este adevarat ca dna Iancu a facut opinie separata in final, dar in discutia CEDO nu a fost sentinta, ci desfasurarea procesului pe care dna Iancu l-a condus in calitate de presedinte de complet.

Cat de corecta a fost sentinta ne vom lamuri dupa ce procesul dlui Gutau va fi rejudecat, pentru ca hotararea CEDO are ca efect obligatoriu reviziuirea si purcederea la o noua judecata.

Asa cum l-a avut in cazul celeilalte "victime" a judecatoarei Stanciu. Octavian Gaitanaru, fost director al Administratiei Pietelor Focsani, a fost condamnat de ICCJ prin Decizia penala nr 3414 /1 iunie 2005 la 4 ani de inchisoare pentru un concurs de infractiuni, inclusiv luare de mita, abuz in serviciu si fals.

A castigat la CEDO in 2012 pe exact acealsi motiv ca in cazul dlui Gutau - neaudierea martorilor in recurs. Aceeasi situatie la indigo: instanta respecta prevederile codului, care prevederi nu indeplineau exigentele Conventiei drepturilor omului si care intre timp au fost schimbate.

De remarcat faptul ca nici in acest caz presedinte de complet nu a fost dna Stanciu, ci judecatorul Alixandri Vasile, intre timp decedat.

Ca urmare a decizie CEDO, condamnarea dlui Gaitanaru a fost desfiintata si in 2013 s-a purces la rejudecare. In timpul acesteia, avocatul dlui Gaitanaru, care castigase la CEDO pe motiv de neaudiere de martori, se opune reaudierii martorilor: "aparatorul ales al inculpatului nu a fost de acord cu reaudierea martirlor si, in principiu, a apreciat ca nu mai pot fi readministrate probe in instanta de rejudecare". (pagina 18 a incheierii Sedinta publica 14 oct 2015)

Dupa aceasta epopee, dupa reaudierea martorilor, in 2015, dl Gaitanaru a fost condamnat din nou, pentru aceleasi fapte, la aceleasi pedepse, care insa erau deja executate. Deci, dupa rejudecarea conform exigentelor CEDO, "victima" dnei Stanciu s-a dovedit tot un infractor asa cum decisese completul din care a facut parte dna Stanciu.

Dl Gaitanaru a formulat in 2015 contestatie in anulare impotriva noii condamnari, care i-a fost respinsa in 2 noiembrie anul acesta.

Ca un detaliu, desi este speculat faptul ca prin sentinta in cazul Gutau, dna Stanciu si-ar fi "platit" numirea de catre Traian Basescu la sefia ICCJ, calendarul nu se prea potriveste. Sentinta in cazul Gutau a fost pronuntata in ianuarie 2010, CSM i-a propus-o oficial presedintelui Basescu pe dna Stanciu in luna februarie, iar presedintele a semnat decretul abia in septembrie 2010.

Daca dna Stanciu era "judecator de casa", care platise "pretul", de ce a avut nevoie dl Basescu sa se gandeasca 7 luni daca o numeste sau nu la sefia ICCJ, timp in care instanta suprema a fost condusa prin delegatie de Lidia Barbulescu?

Daca adaugam si elementele omise de acuzatorii dnei Stanciu, cred ca ne putem intreba de ce acest linsaj mediatic?

Pe de-o parte, probabil, din razbunare. Palmaresul de condamnari pronuntate de dna Stanciu e intr-adevar remarcabil, iar anticoruptia in ansamblu trebuie vazuta ca un mare abuz impotriva drepturilor omului.

Pe de alta parte, dna Stanciu este acum judecator la CCR, care in ultimul an cel putin a pronuntat multe hotarari cu impact major asupra inculpatilor anticoruptie, de la scoaterea SRI din supravegherea tehnica din dosarele penale la limitarea incidentei infractiunii de abuz in serviciu.

Numita dupa aceste decizii, dna Stanciu a avut deja opinii sparate, de exemplu, in cazul controlului judiciar, tocmai cand sub control judiciar se afla, de exemplu, dl Ponta.

Asa ca ma gandesc ca poate ca o Livia Stanciu vulnerabilizata ar fi mai comoda in multe ecuatii.

Grindeanu, avertisment pentru Piedone: ”Votanţii de stânga, într-o proporţie covârşitoare, merg către candidatul nostru”

Prim-vicepreşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat, miercuri, 24 aprilie, că soluţia pe care PSD a adoptat-o, de a candida Gabriela Firea, le dă o anumită siguranţă că votanţii de...

Răspunsul lui Piedone pentru Ciolacu: ”Mă duc în prăpastie”. Primarul Sectorului 5 acuză un blat la București

Cristian Popescu Piedone a exclus o retragere din cursa pentru Primăria Capitalei, după o solicitare făcută în acest sens de președintele PSD. Marcel Ciolacu i-a sugerat lui Piedone să își...