Ziare.com

Retrospectiva 2012: An de foc pentru procurori

Sambata, 29 Decembrie 2012, ora 15:29

   

Retrospectiva 2012: An de foc pentru procurori
Procurorii au avut, in 2012, anchete importante in mediul de afaceri, in sistemul medical, dar si la institutii de stat, printre cei cercetati fiind parlamentarii Ion Stan si Alin Trasculescu, Sorin Ovidiu Vintu, Nelu Iordache, Sorin Blejnar, Viorel Comanita si Ioan Andreica.

Anchetele penale cu nume sonore din mediul de afaceri, din randul parlamentarilor si din sistemul farmaceutic sau medical au vizat fapte de trafic de influenta, coruptie, evaziune fiscala sau crima organizata.

Parlamentarii: Trasculescu, Stan, Boldea

Din randul parlamentarilor, fostul deputat PDL Alin Trasculescu si deputatul PSD Ioan Stan au fost pusi sub acuzare de anchetatorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) in legatura cu fapte de coruptie, in vreme ce fostul deputat Mihail Boldea a fost arestat preventiv pentru fapte de crima organizata.

Trasculescu este in atentia anchetatorilor pentru trafic de influenta, instigare la fals in inscrisuri sub semnatura privata si instigare la spalare a banilor, cunoscand ca acestia provin din trafic de influenta, dar si pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni.

In 13 noiembrie, DNA a cerut Camerei Deputatilor, prin Ministerul Justitiei, sa avizeze cererea de incuviintare a arestarii preventive a acestuia, acuzat ca ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni pe langa autoritatile vrancene sa atribuie contracte de investitii unor societati. In 16 noiembrie, Comisia Juridica a Camerei Deputatilor a avizat cererea anchetatorilor, iar in 20 noiembrie Alin Trasculescu a anuntat ca demisioneaza.

Dupa ce a demisionat, Alin Trasculescu a fost arestat preventiv din 29 noiembrie pana in 7 decembrie, cand a fost eliberat in urma unei decizii a Curtii de Apel Bucuresti.

Procurorii DNA sustineau ca Trasculescu i-a cerut denuntatorului sau, Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calota, 200.000 de euro, chiar in Parlament, intr-o sala a grupului PDL.

La scurt timp dupa cazul Trasculescu, DNA a inceput urmarirea penala pe numele deputatului PSD Ion Stan, pe care il acuza ca in noiembrie a pretins de la omului de afaceri Nicusor Dima 130.000 de lei, bani destinati pentru achizitionarea combustibilului necesar unor autoturisme ce urmau a fi folosite in campania electorale, precum si pentru achizitionarea unor produse alimentare care sa fie impartite in preajma alegerilor parlamentare. In schimb, Stan i-ar fi promis lui Dima ca ii obtine contracte cu statul, prin influenta pe care o are asupra unor functionari cu putere de decizie.

In cazul lui Ion Stan, DNA a inceput urmarirea penala pentru doua infractiuni de trafic de influenta. In acelasi dosar este urmarit penal si soferul deputatului, Florin Sarca, pentru complicitate la trafic de influenta.

Procurorii DNA au aratat, in ordonanta de incepere a urmaririi penale, ca Ion Stan ar fi cerut 130.000 de lei de la persoana care l-a denuntat, bani care urmau sa fie folositi pentru cumpararea de combustibil pentru unele autoturisme folosite in campania electorala a deputatului. De asemenea, de banii respectivi urmau sa fie cumparate alimente care sa fie impartite alegatorilor in preajma alegerilor din 9 decembrie, mai sustin anchetatorii.

Camera Deputatilor a respins ridicarea imunitatii deputatului Ion Stan. Ulterior, acesta si-a anuntat demisia din PSD.

Ion Stan: Nu demisionez din Parlament, ma dedic promovarii aspiratiilor alegatorilor

Un alt parlamentar care a fost in atentia procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) in 2012 este Mihail Boldea. Anchetatorii l-au acuzat ca a sprijinit un grup infractional organizat ce se ocupa cu inselaciuni cu imobile.

Boldea si-a dat demisia din Parlament in septembrie si este judecat in stare de arest in acest dosar.

Alaturi de Boldea, in acelasi dosar sunt judecate Cristina Mihaela Bolboceanu, avocat din Baroul Galati, Aurica Luchiniuc, fost arbitru din cadrul Curtii de Arbitraj Galati, si alte 16 persoane, pentru inselaciune cu consecinte deosebit de grave, constituire a unui grup infractional organizat, fals in inscrisuri oficiale si uz de fals.

Gruparea condusa de Mihail Boldea este acuzata de procurorii DIICOT ca identifica terenuri si imobile din zone centrale ale municipiului Galati, proprietatea Consiliului Local Galati sau a unor persoane private, o parte fiind indisponibilizate in vederea confiscarii speciale in cauze penale, pe care le treceau in proprietatea altor membri ai grupului, folosind hotarari judecatoresti falsificate sau pronuntate in baza unor acte false. Membrii gruparii vindeau apoi imobilele unor cumparatori de buna credinta, obtinand astfel beneficii financiare substantiale.

Boldea, un nou dosar penal - acuzat de procurori ca a inselat trei ministere (Video)

Motorina si zaharul, marfuri de baza ale gruparilor cercetate pentru evaziune fiscala

In 2012, anchetele procurorilor i-au vizat si pe fostul sef al Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala (ANAF) Sorin Blejnar, pe fostul director al Autoritatii Nationale a Vamilor Viorel Comanita, dar si sefi ai unor directii din cadrul structurii.

Procurorii DNA au inceput in 2012 cercetarile intr-un dosar in care Sorin Blejnar este acuzat ca face parte din palierul de protectie al unei grupari infractionale conduse de omul de afaceri Radu Nemes, ce se ocupa cu evaziunea fiscala cu produse petroliere.

Potrivit procurorilor, din palierul de protectie faceau parte Sorin Blejnar, fostul sau sef de cabinet, Alexandru Codrut Marta, dat disparut din 25 mai, si Viorel Comanita. Gruparea ar fi fost sprijinita si de Florin Dan Secareanu, fostul sef al Serviciului de Informatii si Protectie Interna (SIPI) Constanta, acuzat ca a permis accesul unor persoane neautorizate la informatii ce nu sunt destinate publicitatii.

Procurorii sustin ca gruparea ar fi fost constituita si coordonata in perioada mai 2011 - iulie 2012 de catre omul de afaceri Radu Nemes, Dana Nemes, administrator la SC Excella Real Grup SRL, George Guliu, Dumitru Chirvasitu si Andrei Florin Juganaru, care au initiat un amplu mecanism evazionist ce viza sustragerea de la plata accizelor aferente a peste 33.000 de tone de motorina care au fost comercializate pe piata interna sub denumirea unor produse petroliere inferioare. In aceasta modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma de 15.203.024 de euro, reprezentand accize si TVA neachitate.

Alte persoane din conducerea ANAF au fost puse sub invinuire de procurorii DIICOT, tot pentru fapte legate de evaziune fiscala. Printre cei anchetati sunt Nicusor Dragan si Dan Stroe, director general adjunct si, respectiv, director de achizitii in cadrul ANAF, alaturi de alte persoane intre care senatorul Cezar Magureanu, ginerele si fiica acestuia si Octavian Grecu, zis "Butoane".

Potrivit procurorilor DIICOT, in perioada 2010 - 2012, gruparea infractionala a produs bugetului de stat un prejudiciu de peste 40 de milioane de euro anual, prin crearea unui circuit evazionist complex. Activitatea grupului infractional a vizat tranzactiile comerciale intracomunitare cu zahar si a gravitat in jurul firmelor sau grupurilor de firme Lemarco SA Bucuresti, Ductil Rom SA Bucuresti, Novicio Food & Beverage SRL Ilfov si Vega Trade Comodities SRL Giurgiu.

Activitatea infractionala a acestora, aratau procurorii DIICOT, a fost sprijinita in diferite forme de Nicusor Dragan, Dan Stroe, dar si de angajati de la Directia Finantelor Publice Giurgiu si Garda Financiara Giurgiu.

In aceasta cauza a fost audiat si Sorin Blejnar, in calitate de martor, intrucat fiica senatorului Magureanu a fost in audienta la el in perioada in care erau facute controale financiare la firmele acesteia.

Dosarele fraudelor bancare, pentru prejudicii de peste 100 de milioane de euro

Alte doua anchete ale procurorilor DIICOT au vizat infractiunile comise in sistemul bancar. Procurorii au pus sub acuzare in aceste cazuri nume importante din sistemul bancar, precum Adrian Martis si Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, vicepresedinte Bancii Romane de Dezvoltare, directori de sucursale BRD, dar si pe Aurel Saramet, director al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri, si oameni de afaceri.

Intr-unul dintre dosare, procurorii au pus sub invinuire aproape 50 de persoane suspectate de fraude bancare cu un prejudiciu de 22 de milioane de euro.

Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Florian Dragos Diaconescu, fost general al Directiei de Informatii Externe si liderul gruparii, Daniel Ruse, un personaj al lumii interlope din Oltenita, sunt cercetati, alaturi de alte 45 de persoane, pentru implicare in obtinere, in mod ilegal, de la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri, in baza unor documente falsificate, finantarea unor proiecte de achizitii utilaje prin intermediul unor societati comerciale controlate de catre liderii gruparii.

Activitatea infractionala a fost sprijinita de Aurel Saramet, Alexandru Claudiu Cercel-Duca, Mihai Grigoroiu, Catalin Ionut Rosu si Andrei Atanasiu, angajati in acea perioada la Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri.

Membrii grupului infractional organizat, coordonati de Daniel Ruse, au obtinut sau au incercat sa obtina 40 de credite de la 16 unitati bancare folosind documente falsificate.

Un alt dosar deschis recent de procurorii DIICOT vizeaza doi directori ai BRD, directori de sucursale bancare, notari publici si oameni de afaceri cunoscuti, printre care Marius Locic, Vasile si Ioan Crestin, prejudiciul constatat de anchetatori fiind de 85 de milioane de euro.

Procurorii spun ca gruparea era coordonata de persoane influente din mediul de afaceri din Capitala si ar fi luat ilegal credite de la doua banci pentru 35 de firme cu sprijinul a sapte directori ai unitatilor bancare, care ar fi dat avize pentru risc si ar fi aprobat creditele desi documentatiile firmelor nu intruneau cerintele legale.

Procurorii romani au luat in vizor in 2012 si alti oameni de afaceri cu notorietate, printre care Sorin Ovidiu Vintu si Nelu Iordache.

Astfel, DIICOT a inceput, anul acesta, urmarirea penala a lui Sorin Ovidiu Vintu si Liviu Luca, pentru spalare de bani si delapidarea patrimoniului Asociatiei Salariatilor din cadrul SNP Petrom SA, prejudiciul fiind estimat la aproximativ 12 milioane de euro.

Procurorii DIICOT au inceput urmarirea penala fata de Liviu Luca, Gheorghe Supeala, Ioan Bohalteanu, Nicolae Tanasescu, Elena Petrovici, Gabriel Valentin Comanescu, Florin Radu Ciocanelea, Emil Nache si Zizi Anagnastopol, in calitate de reprezentanti ai conducerii executive a societatii PSV Company (fosta Petrom Service) si membri ai Consiliului Director al Asociatiei Salariatilor din cadrul SNP Petrom SA - Petrom.

Sorin Ovidiu Vintu si Octavian Turcan au fost cercetati in calitate de imputerniciti ai societatilor offshore Comac Ltd., Stone Com Ltd si Elbahold Ltd, pentru initiere, constituire a unui grup infractional organizat, delapidare cu consecinte deosebit de grave si spalare de bani.

Anchetatorii au aratat ca persoanele vizate au constituit un grup infractional organizat, care a actionat in scopul delapidarii patrimoniului Asociatiei Salariatilor din cadrul SNP Petrom SA - Petrom, in sensul ca au insusit, pentru societatea nerezidenta Elbahold Ltd. o parte din activul patrimonial pe care-l detinea, fapt realizat prin diminuarea participatiei detinute la societatea Petrom Service SA, de la 50 la suta la 25 la suta din actiunile emise.

In acest scop, membrii grupului au folosit sume de bani apartinand Asociatiei Salariatilor din cadrul SNP Petrom SA - Petrom si membrilor acesteia, producand un prejudiciu de aproximativ 12 milioane de euro.

Toti cei vizati in acest dosar au fost deferiti justitiei, dosarul fiind judecat la Tribunalul Bucuresti.

Sorin Ovidiu Vintu isi va petrece Sarbatorile dupa gratii

Un alt dosar deschis in 2012 de procurorii Parchetului instantei supreme pe numele lui Sorin Ovidiu Vintu vizeaza prabusirea Fondului National de Investitii, cauza fiind redeschisa dupa ce Nicolae Popa a fost adus in tara, din Indonezia.

Procurorii aratau ca in perioada premergatoare prabusirii Fondului National de Investitii, respectiv decembrie 1999 - martie 2000, Sorin Ovidiu Vintu l-a determinat pe Nicolae Popa, care avea calitatea de presedinte-director general la societatea Gelsor si director executiv la societatea Sov Invest, sa delapideze din patrimoniul FNI sumele de 11.228.931,65 lei (112.289.316.546 lei vechi) si diferenta de 2.511.431 lei (25.114.313.560 lei vechi), rezultata din cresterea in timp, nereala, a valorii unitatii de fond, ceea ce intruneste elementele constitutive ale instigarii la delapidare.

Vintu ar fi folosit banii pentru a cumpara imobile sau pentru activitatile curente ale societatilor aflate in coordonarea sa, potrivit anchetatorilor

Banii pentru lucrari de interes public, o miza cu iz penal

O alta ancheta a fost inceputa recent in cazul omului de afaceri Nelu Iordache, din grupul de firme controlat de acesta facand parte mai multe companii, cele mai importante fiind Romstrade si operatorul aerian low cost Blue Air.

Nelu Iordache a fost arestat preventiv in 2 decembrie, in dosarul in care procurorii anticoruptie il acuza ca, in calitate de administrator al firmei SC Romstrade SRL, ar fi schimbat, fara respectarea prevederilor legale, destinatia sumei de 25 de milioane de lei, bani incasati in vederea proiectarii si executiei lucrarilor la primul tronson din autostrada Nadlac - Arad, lucrare finantata in proportie de 85 la suta din fondul de coeziune al Uniunii Europene.

Cea mai mare parte din suma destinata pentru constructia autostrazii, respectiv 9.724.780 de lei, ar fi fost folosita pentru achitarea unor datorii ale societatilor in care Iordache era direct interesat, plati facute in baza unor contracte ce nu au legatura cu derularea contractului pentru autostrada. Alti 9.861.000 de lei au fost retrasi in numerar, cu scopul declarat al achizitiei de terenuri, in baza unor antecontracte de vanzare-cumparare fictive, sustineau procurorii DNA la momentul demararii anchetei.

Nelu Iordache, mai sustin procurorii, ar fi falsificat personal sapte dintre aceste contracte, iar in ceea ce priveste alte 20 de operatiuni comerciale ce nu au legatura cu proiectul construirii autostrazii, omul de afaceri i-ar fi instigat pe unii angajati ai Romstrade sa falsifice documente justificative.

Totodata, potrivit DNA, Nelu Iordache este urmarit penal pentru fapte de coruptie in alte trei dosare. Astfel, el ar fi cercetat intr-un dosar in care ar fi luat bani pentru lucrarile privind drumul Alexandria - Craiova, iar intr-un altul pentru lucrarile la centura Bistritei. In al treilea dosar, Nelu Iordache este chiar denuntatorul. Potrivit procurorilor, dupa momentul arestarii, Iordache s-a hotarat sa vorbeasca si a denuntat un functionar din CNADNR, caruia i-ar fi dat 33.000 de lei pentru ca acesta sa faciliteze urgentarea incasarii unor fonduri ce-i fusesera aprobate omului de afaceri.

Un alt dosar deschis in acest an de procurorii DNA ii vizeaza, printre altii, pe Ioan Andreica, fost secretar de stat in Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, si pe fostul presedinte al Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud Liviu Mihai Rusu, cazul privind adjudecarea in mod fraudulos a unor licitatii publice de catre mai multe societati comerciale clientelare.

Procurorii sustin ca in cursul anului 2009, Lazar Popescu, Ioan Andreica si Ioan Claudiu Sabau au pretins de la reprezentantii unui consortiu constituit din doua firme 345.002 de euro, reprezentand cinci la suta din valoarea contractului "Reabilitarea si inchiderea depozitelor de deseuri urbane, precum si a celor rurale neconforme din judetul Bistrita-Nasaud".

In schimbul banilor, acestia s-au angajat sa intervina pe langa persoane cu functii de decizie din cadrul Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, pentru a le determina sa atribuie acest contract consortiului format din cele doua firme. De asemenea, cei trei au pretins si primit de la una din cele doua firme 100.000 de euro pentru a i se atribui acelasi contract.

Procurorii il acuza pe Ioan Andreica si de faptul ca a pretins de la o alta firma 1,2 milioane de euro, din care 100.000 de euro in nume propriu, pentru a-si exercita influenta asupra factorilor de decizie din cadrul autoritatii contractante, iar de la o alta firma ar fi pretins 200.000 de euro pentru a interveni la reprezentanti ai Consiliului Judetean Bistrita-Nasaud, in vederea deblocarii platilor.

Procurorii DNA si cei de la parchetul instantei supreme au declansat in 2012, dupa referendumul privind demiterea presedintelui Traian Basescu, anchete ce vizeza posibile fraude electorale.

Parchetul instantei supreme a finalizat un astfel de caz si l-a trimis in judecata pe Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apararii Corneliu Dobritoiu, pe care il acuza de promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase pentru a determina alegatorul sa voteze la referendum si asociere in vederea savarsirii de infractiuni. Alaturi de acesta sunt judecate mai multe persoane, pentru complicitate la faptele de care este acuzat Samson.

O alta ancheta a procurorilor inceputa in acest an vizeaza numerosi farmacisti din lantul Dona suspectati de fraude cu retete medicale, dar si doi medici de la Institutul Oncologic Fundeni si Spitalul "Alexandru Obregia".

Medicii prescriau tratamente pe numele unor pacienti care nu fusesera consultati, apoi le trimiteau unor farmacisti, in baza unor intelegeri, care falsificau semnaturile beneficiarilor si le decontau la Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, banii fiind spalati prin introducerea intr-un circuit comercial licit. In acest mod, medicii si farmacistii ar fi produs un prejudiciu de aproximativ 1,6 milioane de lei bugetului Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Farmacia realiza astfel un profit, intrucat primea de la Casa de Asigurari de Sanatate valoarea decontata a medicamentelor, fara ca acestea sa iasa fizic din stoc, iar farmacistii implicati obtineau un profit personal deoarece, crescand in mod artificial vanzarile, aveau prime in plus fata de salariu, sustin procurorii. La randul lor, medicii primeau, de regula la sfarsitul fiecarei luni, sume de bani sau bunuri de 3%, uneori pana la 5%, din valoarea totala a retetelor false eliberate.

Peste 4.000 de retete false au fost eliberate de medicii acuzati de coruptie si inselaciune pe numele unor pacienti care nu au fost consultati si nici un au solicitat vreun tratament, unii dintre "beneficiarii" tratamentelor administrate de acestia fiind persoane decedate.

Sursa: MEDIAFAX

Articol citit de 1353 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
2 comentarii
Ordoneaza comentariile:Standard |Calitate |Numar Voturi |Recente

Doar ceea ce s-a anuntat

Cate mai asteapta la rand si de cand....cine mai stie?

 

.

La' ca anu' se incheie asa cum trebe ... madam Pivniceru merge la Cotroceni cu cele doua cozi de topor respinse de ... ce mai conteaza !

 

Platforma pentru solutionarea online a litigiilor