2017, un an de grea incercare pentru Justitie: Elefantii care inca se afla in incapere in timp ce Iordache evita orice intrebare

Anul 2017 a fost unul guvernat de tensiuni si de contradictii privind reforma justitiei, acest lucru fiind subliniat cu vehementa si de catre expertii europeni, ingrijorati de evenimentele din sistemul judiciar din Romania.

Pentru a intelege mai bine cursul evenimentelor si al modificarilor din sistemul judiciar trebuie sa ne intoarcem in timp, la finalul lunii ianuarie.

Acesta este momentul in care presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, prevedea o perioada tulbure pentru justitie, spunand, intr-o sedinta de Guvern, ca in incapere sunt doi elefanti, referindu-se la tentative de modificare a legilor din justitie.

"Cunoasteti povestea ca este un elefant in incapere, dar nu-l vedem. Sunt doi elefanti - ordonanta de gratiere si ordonanta de modificare a Codurilor Penale. Evident, ca si despre acestea am discutat cu domnul prim-ministru mai dimineata, iar domnia sa mi-a spus ca discutia avusese loc deja cu anumiti colegi din Guvern si ca nu va fi pusa pe ordinea de zi suplimentara aceste doua chestiuni privind gratierea si modificarea codurilor.

De asemenea, subliniez si sper sa fiu in asentimentul domnului prim-ministru s-a angajat ca aceste chestiuni sa nu fie bagate peste noapte in nicio sedinta de guvern, ci imediat ce documentele vor fi clarificate, evident sub conducerea ministrului Justitiei, a doamnei ministru de Interne si a doamnei ministru delegat pentru Afaceri Europene, sa fie puse in transparenta, adica, mai clar, sa fie date spre consultare tuturor entitatilor prevazute de lege", a declarat presedintele Klaus Iohannis, la sedinta de la mijlocul lunii ianuarie.

Inevitabilul s-a produs. Una dintre cele mai controversate propuneri a fost OUG 13.

Ordonanta de Urgenta nr. 13/2017 pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal si a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala a fost adoptata de Guvernul Romaniei in noaptea de 31 ianuarie - 1 februarie. In aceeasi noapte, tipografia Monitorului Oficial a si rulat tiparirea acesteia.

Odata cu adoptarea acestei ordonante, Romania a cunoscut cea mai ampla manifestare de strada din istoria postdecembrista.

Sute de mii de oameni au protestat in strada, pe un ger naprasnic, pana noaptea tarziu, fata de prevederile acestui act normativ.

Pe scurt, propunerea legislativa de la acea vreme viza nesanctionarea celui care se face vinovat de favorizarea faptuitorului, neincriminarea neglijentei in serviciu si a conflictului de interese. De asemenea, au fost introduse si cateva puncte privind abuzul in serviciu, cele mai aprige discutii fiind, aici, legate de pragul dorit, de 200.000 de lei.

Atat cetatenii care au iesit in strada, dar si unele persoane publice, au declarat ca primul obiectiv pe care Guvernul PSD a dorit sa-l atinga dupa ce a ajuns la putere a fost acela de a scapa "penalii" din mijlocul lor.

Unul dintre cei care au spus acest lucru a fost si presedintele Romanei, Klaus Iohannis.

"Cu o ciudata strategie de tip kamikaze, a intrat in coliziune frontala cu o parte insemnata a societatii romanesti. A promis in campanie ceva si in primele zile s-a apucat de altceva. Pofta ce ati poftit, grija ce ati avut-o, se pare ca nu a fost cea declarata in campanie. Nu prosperitatea poporului roman a fost prima prioritate. Grija prima a fost sa va ocupati de dosarele penalilor si romanii sunt indignati si revoltati.

Asta e situatia, unii multumiti, unii nemultumiti. (...) Sunt mari asteptari din partea societatii. Lumea v-a votat, fiindca v-a crezut. Ce ati promis, faceti! Sunt mari asteptari din partea mediului economic. E nevoie de o guvernare si de o legiferare transparenta, predictibila, sustenabila. Nu va bateti joc de Romania!", a spus, intr-un discurs de la 1 februarie, presedintele statului.

Cateva zile mai tarziu, in 4 februarie, premierul de la acea vreme, Sorin Grindeanu, a anuntat, la Palatul Victoria, ca puterea a decis, intr-o sedinta de urgenta, sa retraga Ordonanta 13 privind modificarea Codurilor Penale.

"Folosesc termenul abrogare pentru ca asa este... Am vazut dezbatere inclusiv din acest punct de vedere, e termenul folosit de catre Administratia Prezidentiala atunci cand ne-a cerut sa abrogam aceasta ordonanta. Vom gasi calea legala - abrogare, prorogare ca sa nu intre in vigoare, ca sa fiu cat se poate de clar. (...) Nu vrea si nu doresc sa dezbinam Romania. Romania nu poate fi rupta in doua. Este ultima mea dorinta de a se ajunge la asa ceva", a spus Sorin Grindeanu.

Tot fostul premier a subliniat ca ministrul Justitiei de atunci, Florin Iordache, si ministerul "isi vor asuma si isi asuma consecintele", in conditiile in care se vehicula o plecare a celui din urma din Cabinet, aspect care s-a adeverit cateva zile mai tarziu. In 9 februarie, Florin Iordache a demisionat din functia de ministru al Justitiei.

"Regret ca trebuia o mai larga comunicare pentru ca din punctul meu de vedere s-au facut niste demersuri normale, constitutionale si aceste demersuri cred eu ca prin o mai buna comunicare, acei oameni care stau in strada... Vreau sa va spun si eu, am fost in strada si oamenii nu stiau demersurile care sunt si la ce anume se refera legile.

Intamplator, da (am fost in Piata Victoriei -n.r.), am vrut si eu sa vad care este perceptia oamenilor. Sunt oamenii nemultumiti, fara indoiala, de aceea am si hotarat sa imi dau demisia. Nu este normal in acest moment sa avem Romania rupta in doua, cu doua mitinguri, unul in Piata Victoriei, altul la Palatul Cotroceni, cu oameni care scandeaza iar foarte multi dintre ei nu au citit continutul actelor normative", a declarat, la acea vreme, Florin Iordache.

O zi mai tarziu, Guvernul a aprobat abrogarea OUG 13 si a declasificat stenogramele sedintelor de Guvern din 31 ianuarie 2017.

De asemenea, Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a deschis o ancheta ca urmare a unei sesizari primite dupa adoptarea OUG 13 si a cerut, in acest sens, documente de la Ministerul Justitiei.

La randul sau, presedintele Curtii Constitutionale Romane, Valer Dorneanu, a declarat ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala in privinta OUG 13 de modificare a Codurilor penale si ca guvernul Grindeanu a actionat legal in sfera lui de competenta.

Totodata, s-a adoptat OUG 14, menita sa anuleze OUG 13, un document care, iarasi, a starnit controverse.

Modificarea Codurilor Penale, propunere fara pragul de abuz in serviciu

La inceputul lunii aprilie, Ministerul Justitiei a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Codurilor Penale, in conformitate cu deciziile Curtii Constitutionale Romane (CCR), insa documentul nu contine un prag pentru abuzul in serviciu. Chiar si in prezent, dezbateri aprinse se invart in jurul acestui prag devenit controversat, opiniile fiind, desigur, impartite.

"Eu voi da drumul la proiectul de lege fara prag, pentru ca in dispozitivul CCR nu se vorbeste despre prag, Proiectul de lege il voi pune sa aiba aprobarea Guvernului si il trimit in dezbatere publica, nu va fi ordonanta", a declarat, la inceputul lui aprilie, actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader.

Mai tarziu, in luna iunie, fostul premier Sorin Grindeanu a decis ca proiectul privind modificarea Codurilor Penale sa fie retras de pe ordinea de zi a sedintei de Guvern, pentru a fi adaugat pragul la abuzul in serviciu, asa cum a decis Curtea Constitutionala Romana.

CCR a respins ca inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate privind absenta unei limite a prejudiciului pentru abuzul in serviciu, ridicata de Bombonica Prodana, fosta sotie a lui Liviu Dragnea, in dosarul in care acesta este judecat pentru instigare la abuz in serviciu.

"Curtea subliniaza ca legiuitorul are obligatia de a reglementa pragul valoric al pagubei si intensitatea vatamarii dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei in cuprinsul normelor penale referitoare la infractiunea de abuz in serviciu, pasivitatea acestuia fiind de natura sa determine aparitia unor situatii de incoerenta si instabilitate, contrare principiului securitatii raporturilor juridice in componenta sa referitoare la claritatea si previzibilitatea legii", arata motivarea deciziei.

La finele lunii iunie, ministrul Tudorel Toader a anuntat ca va fi pus la punct un grafic al dezbaterilor pentru stabilirea pragului valoric pentru abuzul in serviciu.

"Voi stabili graficul dezbaterilor publice cu privire la modalitatea de punere in aplicare a deciziei Curtii Constitutionale privind abuzul in serviciu. Pragurile rezonabile pot fi praguri diferite. (..) Dar, eu nu am un prag acum pe care sa il scot din buzunar si sa zic: 'Asta-i pragul'. El va rezulta in urma dezbaterilor", a explicat Tudorel Toader.

Parerile procurorilor si ale magistratilor au fost impartite, unii considerand ca nu este nevoie de un prag pentru abuzul in serviciu, in vreme ce altii doresc ca valoarea acestuia sa fie salariul minim.

La nivelul CSM, judecatorul Gabriela Baltag a explicat, la jumatatea anului, ca parerile colegilor sai sunt impartite: sapte judecatori vor stabilirea unui prag, in timp ce alti 10, nu.

"CSM a discutat in Comisia 1 problema abuzului si s-au diferentiat doua pozitii care consemnau necesitatea unui prag valoric. Nu putem avansa o suma concreta, putem tine cont de recomandarile curtilor consitutionale europene. Este obligatoriu sa stabilim un prag care sa raspunda nevoilor, nu un leu sau doi", a spus Gabriela Baltag.

Si fostul premier Sorin Grindeanu considera, la vremea aceea, ca ar trebui instituit un prag valoric, desi a declarat ca a incercat, in acea perioada, sa nu se amestece in deciziile Ministerului Justitiei.

"Parerea mea legata de prag este ca eu as fi mers ori pe salariul minim pe economie, ori pe un prag de 1 leu", a spus Grindeanu.

Mult mai recent, in luna octombrie, Florin Iordache, actualul presedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul Justitiei, a subliniat ca un prag "modic", de 19.000 lei, nu va deranja pe nimeni.

"Prag modic - ma refer chiar pornind de la propunerea pe care ne-a facut-o Asociatia Magistratilor, acel prag care vizeaza zece salarii, undeva la 19.000. (...) E o varianta. Un prag minimal nu cred ca deranjeaza pe nimeni. Pana la acest moment cred ca sunt 14-15 formule", a spus Florin Iordache.

In aceasta toamna, ministrul Tudorel Toader a spus ca inca se cauta un prag rezonabil.

"Cu privire la abuzul in serviciu din legislatia noastra au survenit doua decizii ale CCR. (...) Va repet, cautam pragul rezonabil pentru a face delimitarea dintre raspunderea contraventionala si raspunderea penala", a declarat ministrul Justitiei, Tudorel Toader.

Legile justitiei, catalizatorul contradictiilor si a discutiilor aprinse

Pragul privind abuzul in serviciu si OUG 13 nu au fost singurele incercari de a reforma Justitia care au generat nemultumiri.

Pachetul de legi ale justitiei, prezentat pentru prima oara de catre actualul ministru al Justitiei, Tudorel Toader, in 23 august, a fost o alta borna a anului 2017 ce a starnit numeroase critici si nemultumiri in randul magistratilor, dar si al populatiei.

Lucrul la pachetul legilor justitiei (Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea privind organizarea judiciara si Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii) a inceput in luna aprilie, desi acestea au fost supuse dezbaterilor inca din anii precedenti, insa abia in anul 2017 au fost readuse in discutii.

Prin aceste modificari, sefii Parchetelor ar urma sa fie numiti in functie la propunerea ministrului Justitiei, iar Inspectia Judiciara, ar trece din subordinea CSM in cea a Ministerului Justitiei.

Aceste propuneri de modificare a legilor justitiei au starnit un val de proteste, atat in Bucuresti, cat si in mai multe orase din tara, insa in prezent forma acestora a cunoscut mai multe modificari, odata cu dezbaterile din Comisia speciala, condusa de deputatul PSD Florin Iordache.

Inca din momentul prezentarii lor, in luna august, legile justitiei reprezinta principalul motiv care tine in strada, saptamanal, sute de oameni care protesteaza fata de modificarile legislative. Nici juristii nu pastreaza tacerea, multi exprimandu-se, prin declaratii, prin comunicate de presa sau diferite mesaje.

Unul dintre acestia este procurorul general Augustin Lazar, care spune ca aceste legi sunt, inca din momentul expunerii lor, sub forma unei simple prezentari PowerPoint, o "insulta la adresa inteligentei magistratilor".

"Chiar daca n-am avut la indemana un proiect de act normativ, noi trebuia sa luam atitudine. Nu puteam sa lasam sa treaca prin fata noastra o provocare la inteligenta magistraturii", a spus Augustin Lazar. Nici DNA nu a stat deoparte si a emis mai multe comunicari prin care isi exprima ingrijorarea fata de propunerile din pachetul de legi ale justitiei.

Avizul Consiliului Superior al Magistraturii fata de legile justitiei a fost unul negativ, iar ministrul Tudorel Toader a spus ca multi membri au intrat in sedinta cu votul pregatit, desi a existat, in plen, o dezbatere inainte de a se vota.

Oficiali europeni: Mai e de lucru pana se ajunge la un sistem judiciar echilibrat

Legile Justitiei, OUG 13 si disputa politica reprezinta un mare minus in ceea ce priveste un sistem judiciar bine pus la punct, acest lucru venind din partea oficialilor europeni.

La jumatatea lunii noiembrie, Comisia Europeana a publicat Raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV), anuntand ca s-au facut progrese in domenii precum verificarea conflictelor de interese, dar sunt mentionate si provocari la adresa independentei Justitiei.

Potrivit raportului, tara noastra a "realizat progrese in privinta unora dintre aceste recomandari; este vorba, in special, despre recomandarea de a institui un sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizitiilor publice (PREVENT), care a fost pusa in aplicare in mod satisfacator.

Comisia constata, de asemenea, ca s-au inregistrat progrese si in privinta altor recomandari, sub rezerva aplicarii lor in practica. In acelasi timp, Comisia constata ca ritmul global al reformelor a stagnat in cursul anului 2017, ceea ce a dus la incetinirea punerii in aplicare a recomandarilor restante, cu riscul redeschiderii unor chestiuni care, in raportul din ianuarie 2017, au fost considerate inchise. Provocarile la adresa independentei sistemului judiciar reprezinta o serioasa sursa de ingrijorare".

"Am constatat progrese in unele domenii, dar mai sunt inca multe de facut. Romania a pus in aplicare unele dintre recomandarile noastre, dar in privinta altora nu a realizat pana acum progrese suficiente. Ma bazez pe guvernul Romaniei sa continue reformele necesare si sa evite regresul, astfel incat sa putem colabora in vederea atingerii obiectivului de finalizare a MCV in cadrul actualului mandat al Comisiei", a declarat prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...