Romania la judecata UE. "Nu ma gandesc la ce suma se ajungea daca pierdeam" Interviu cu avocatul Romaniei la CJUE

Comisia Europeana a deschis peste 400 de proceduri pentru nerespectarea legislatiei europene impotriva Romaniei, insa de la aderare nu am fost condamnati niciodata in fata Curtii de Justitiei a UE, afirma agentul guvernamental insarcinat cu reprezentarea Romaniei in fata CJUE, Razvan Horatiu Radu, subsecretar de stat in Ministerul Afacerilor Externe.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Horatiu Radu a aratat ca in acest moment impotriva Romaniei sunt deschise in jur de 50 de proceduri, inclusiv una "referitoare la practica CCR in materie de discriminare, o practica mai veche a CCR in contextul litigiilor privind salariile magistratilor. (...) sper sa nu ajungem in fata CJUE".

Sanctiunile aplicate de CJUE sunt mai mari decat cele dictate de CEDO: "Pot fi de la cateva zeci, la cateva milioane de euro. De exemplu, pentru netranspunerea directivelor in materia energiei ni se cereau sanctiuni de 60 de mii de euro/zi de intarziere. Nu ma gandesc la ce suma se ajungea daca pierdeam.

Am mai fost in pragul de a fi dati in judecata la CJUE pentru netranspunerea directivei Big Brother. Din calculele noastre, ajunsesem deja la sanctiuni posibile de vreo 4 milioane de euro".

Horatiu Radu a explicat impactul unor decizii ale CJUE, una dintre ele fiind chiar in domeniul creditelor in franci elvetieni.

Inainte de a deveni avocatul Romaniei in fata CJUE, Razvan Horatiu Radu, procuror de profesie, a fost avocatul statului roman la CEDO.

Cand vorbesc de instante europene, romanii se gandesc in principal la CEDO. Care este diferenta dintre CJUE si CEDO?

CJUE reprezinta puterea judecatoreasca la nivelul UE, care verifica in primul rand legalitatea actelor UE. Cetatenii au o marja limitata de a sesiza CJUE, doar cu actiuni in anulare, cand destinatarii actelor UE sunt cetatenii nemultumiti de efectele lor.

CEDO are la baza Conventia europeana a drepturilor omului si poate fi sesizata de cetateni, cand un stat membru incalca un drept sau o obligatie din Conventie.

Cine si pentru ce poate sesiza CJUE?

Poate fi sesizata de institutiile europene, CE, PE, consiliul UE, dar si de statele membre sau de instantele nationale ale statelor membre. CJUE judeca mai multe tipuri de actiuni. Avem asa-numitele actiuni de infringement, in care se verifica daca un stat membru a incalcat legislatia europeana. CE sesizeaza CJUE daca un stat membru nu transpune deloc, transpune incorect legislatia europeana sau o aplica incorect.

Instantele nationale nu pot si ele aplica incorect legislatia europeana?

Si o instanta judiciara poate sa dea o hotarare care contravine dreptului UE. Chiar si instanta constitutionala a fiecarui stat poate incalca dreptul UE. Si mai avem un tip de actiuni, intrebarile preliminare, practic o forma de cooperare directa intre instantele statelor UE si CJUE.

Cand o instanta judeca un litigiu intern care are ca obiect legislatia UE, daca instanta interna constata ca sunt aspecte care implica interpretarea dreptului UE, poate si, uneori, este chiar obligata sa ceara CJUE o interpretare a legislatiei europene pentru aplicarea corecta in litigiul in cauza.

Si cetatenii pot cere instantei interne sa se adreseze CJUE, deci este o forma indirecta prin care cetatenii se pot adresa CJUE.

Si daca CJUE ar constata ca o decizie a CCR, de exemplu, nu este conforma legislatiei europene?

Avem si noi o actiune de genul acesta, intr-o faza precontencioasa, nu a ajuns pe rolul CJUE, referitoare la practica CCR in materie de discriminare, o practica mai veche a CCR in contextul litigiilor privind salariile magistratilor. Am alcatuit un raspuns impreuna cu autoritatile interne, l-am trimis CE si sper sa nu ajungem in fata CJUE.

CE este nemultumita de anumite decizii ale CCR in materie de discriminare, motiv pentru care este pe cale sa sesizeze CJUE?

In linii mari, asa e.

Cum sta Romania in materie de respectare de legislatiei europene?

Dupa 8 ani de la aderare, Romania are zero condamnari. Am avut peste 400 de proceduri de infringement deschise de CE, dar am reusit sa le inchidem in faza precontencioasa, adica inainte sa ajunga pe rolul CJUE.

Au fost pe diverse domenii: mediu, economie, fiscalitate, justitie, energie, si pe legislatie si pe aplicare de legislatie. Pana acum, pe rolul CJUE am avut doar patru actiuni. Una, pe mediu, a fost castigata de Romania, iar in alte doua, pe energie, Comisia si-a retras actiunile in urma negocierilor. Acum avem o actiune pe mediu, care priveste neinchiderea unui iaz de la Moldomin.

400 de proceduri de infringement nu sunt cam multe?

Nu. Suntem la nivelul mediu, chiar sub media europeana. Avem deschise concomitent maximum 60 de proceduri. Acum sunt in jur de 50. Sunt state cu peste 100 de proceduri. Ne-ar ingrijora daca am avea mai multe actiuni pe rolul CJUE.

Metaforizand CJUE, zeii se lupta in Olimp. Ce ajunge la nivelul muritorilor de rand?

Hotararile CJUE sunt putin cunoscute si putin "palpabile" la nivelul cetateanului. Dar efectul lor este major asupra vietii de zi cu zi. Legislatia noastra inseamna in mare parte transpunerea legislatiei europene. Orice interpretare pe care CJUE o da, chiar daca nu e neaparat in privinta Romaniei, influenteaza legislatia interna si implicit viata de zi cu zi.

Sa va dau cateva exemple. Foarte multi cetateni au avut litigii in pivinta restituirii taxei auto, sub toate denumirile ei. Litigiile acestea sunt consecinta deciziei CJUE in urma sesizarii de catre o instanta din Sibiu. A rasturnat practica noastra administrativa, legislatia a fost modificata si anumite sume au fost restituite.

Au existat mai multe cauze care priveau drepturile consumatorilor si protectia fata de clauze abuzive din contractele cu bancile in privinta creditelor imobiliare sau ipotecare. A intervenit o ordonanta a Guvernului menita sa deblocheze piata si sa ofere un sprijin cetatenilor. Ca urmare a unor litigii, instantele interne au sesizat CJUE care a validat pratica guvernamentala generata de ordonanta.

Vorbim acum de creditele in franci elvetieni. Exista cateva hotarari ale CJUE, care nu privesc Romania, dar vor fi aplicate in litigiile in curs in privinta acestui tip de credite. Ele se refera la situatia consumatorului, care trebuie sa fie informat. Deci problema se pune in ce masura consumatorul a fost informat asupra consecintelor pe termen lung ale imprumutului intr-o moneda straina. De acest principiu trebuie sa tina cont instantele interne.

Deci o hotarare pronuntata in cazul altui stat este aplicabila oricarui alt stat. Daca pierde Ungaria la CJUE, de hotararea aceea trebuie sa tina cont si Romania, de exemplu?

Da. Fiecare stat trebuie sa tina cont de intreaga jurisprudenta a CJUE. De aceea, statele obisnuiesc sa intervina in litigii care privesc alte state. A facut-o si Romania, de exemplu, in sprijinul Poloniei, pentru a cere anularea unei decizii a CE prin care se modifica norma nationala de certificate de emisii de sera. Actiunea a fost castigata de Polonia. Apoi am avut si noi o actiune asemanatoare. Jurisprudenta CJUE poate fi folosita in interesele politice sau economice ale unui stat.

Un stat poate actiona CE la CJUE?

Da, poate cere, de exemplu, anularea unei decizii a CE. Am facut-o si noi. Un stat poate actiona si alt stat la CJUE, dar o face in general tot prin intermediul CE.

Ce sanctiuni concrete aplica CJUE? Statele nu prea pot fi trimise la inchisoare.

Doar sanctiuni pecuniare, cu mult mai mari decat cele aplicate de CEDO. Pot fi de la cateva zeci, la cateva milioane de euro. Formula de calcul e una matematica, tinandu-se cont de marimea statului, de PIB, de natura incalcarii etc. De exemplu, pentru netranspunerea directivelor in materia energiei ni se cereau sanctiuni de 60 de mii de euro/zi de intarziere. Nu ma gandesc la ce suma se ajungea daca pierdeam.

Am mai fost in pragul de a fi dati in judecata la CJUE pentru netranspunerea directivei Big Brother, care obliga la retinerea datelor de trafic. Din calculele noastre, ajunsesem deja la sanctiuni posibile de vreo 4 milioane de euro. In cele din urma directiva a fost transpusa, apoi directiva a fost anulata de CJUE. Dar daca nu o transpuneam, eram sanctionati, procedura de infringement era foarte avansata. Au lipsit vreo 2 saptamani sa nu ajungem pe rolul CJUE.

Asa a patit Germania. Curtea Constitutionala de la Karlsruhe a invalidat legislatia interna de transpunere a directivei, CE a dus Germania la CJUE si ii cerea multe milioane. Germania a scapat pentru ca directiva a fost anulata in urma unei intrebari preliminare venita de la o instanta din Irlanda.

M-ati intrebat de CCR. Daca directiva ramanea in vigoare, atunci ar fi fost o problema pentru ca CCR invalidase legea care transpunea directiva si ne-am fi aflat in situatia in care o decizie a Curtii Constitutionale contravenea legislatiei europene. Culmea e ca legea retentiei datelor desfiintata de CCR oferea mai multe garantii decat directiva europeana.

Anularea directivei a fost o procedura fara precedent, pentru ca nu a dat un termen statelor sa se conformeze. Ne-a luat prin surprindere pe toti agentii de la CJUE. Corespondam asiduu intre noi sa vedem cum a rezolvat problema fiecare stat.

Guvernul a facut o propunere pentru judecatorul din partea Romaniei la CJUE. Ce procedura urmeaza?

Judecatorul este numit de statele membre, in comun, in urma audierii sale de catre un comitet independent, alcatuit din fosti judecatori ai CJUE, ai Tribunalului UE (parte a CJUE) sau mari specialisti europeni in drept. Recomandarea acestui comitet este foarte importanta.

Noi am facut propunerea dupa o analiza facuta de o comisie alcatuita din reprezentanti ai mai multor institutii: MAE, MJ, CSM, ICCJ si ai universitatilor. Procedura a fost deschisa, se putea inscrie oricine. Am avut in final 11 candidati la interviul final. Am propus candidatul care s-a prezentat cel mai bine, dna judecator Camelia Toader, aflata deja in functie din 2007.

Surpriză la o primărie din România. Doi soți candidează unul împotriva celuilalt: ”N-am crezut că poate să aibă atâta nebunie”

O situație cu totul atipică a apărut în cursa electorală pentru primăria Gogoșu din Mehedinți. Actualul primar candidează pentru un nou mandat, însă are un rival la care nu se aștepta....

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului

Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...